1,004 matches
-
iarăși și să nu participe la rezolvarea problemelor comunitare. [...] Problema care îi privește pe majoritatea oamenilor dintr-o comunitate și care prezintă cele mai multe șanse de a fi rezolvată prin cooperare ar trebui aleasă ca punct de plecare în lupta împotriva apatiei și inerției. [...] Procedura uzuală în organizarea comunitară este de a crea întâi o organizație și apoi de a decide asupra proiectului sau programului în care să se implice. Se pune întrebarea dacă nu este mai bine să se pună inițial
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a dezvoltării. Sensul conferit culturii sărăciei reprezintă o variantă simplificată a noțiunii dezvoltate de Oscar Lewis (1967): „ansamblu de norme, valori, credințe, atitudini care perpetuează sărăcia și degradarea comunității”. Atributele esențiale ale culturii sărăciei sunt, în accepțiunea ARDC, pasivitatea, paternalismul, apatia, indiferența, individualismul, un sentiment puternic al neputinței și lipsa perspectivelor de viitor. Astfel de comunități nedezvoltate ar fi „condamnate să rămână la mila celorlalți, pentru că nu au mecanisme interne de dezvoltare”. Cât despre cultura dezvoltării, aceasta ar caracteriza „comunitățile dinamice
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
prestigiul nostru social). Referitor la posibilitatea subiectului de a găsi noi modalități de echilibrare, H.H. Kendler evidențiază câteva din formele de reacție adoptate de subiect la „situația de frustrare”: a) „agresiunea” în diverse forme: de la atacul fizic, la blam; b) „apatia”, care exprimă indiferența externă față de ambianță, produsă atunci când frustrația este atât de puternică încât depășește limitele de rezistență ale subiectului; c) „raționalizarea”, prin care se găsesc pretexte justificative, aparent logice; d) „fantezia” sau „reveria” (mai ușor se poate învinge un
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a pricepe ce e bun în altă parte și a ni-l apropia, o vioiciune în a pricepe imediat mecanismul unei noutăți, o agerime în a nu fi dezorientați și nici intimidați în fața neprevăzutului, care ne ândepărtează cu mult de apatia indolentă a Orientului. În mod analog, Blaga (1936/1985, pp. 288-289) observa în arta românească o sinteză de tendinți opuse, o polaritate de un ultim rafinament, soluționată cu mijloace primare și necăutate, pe temeiul unei uimitoare intuiții despre sensul artei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
adevăr. Consolidând această semnificație, verbul «a resuscitaă înseamnă, conform etimologiei sale, «a se treziă și «Buddhaă, «trezitulă. Astfel, a vedea în vis un ceas sau a se trezi indică faptul că subiectul este gata să găsească soluția, să evolueze de la apatie la acțiunea creatoare. Revelionul adaugă o nuanță festivă și arată că această importantă transformare se poate realiza cu bucurie și încântare. Drapel Drapelul este un simbol federator și unificator. Inspiră dorința de a se ralia la un grup, la o
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
de Yin al inimii Vid de Yin al rinichilor Dezechilibre emoționale Mâncare foarte grasă și foarte condimentată Alcool Splina Vid de energie la splină Simptome generale Examenul limbii Cauze Destindere abdominală după mese, digestie lentă, scaune moi și fluide, oboseală, apatie musculară, pierderea poftei de mâncare Limbă palidă și moale Vid de energie înnăscută Griji Boală cronică Hemoragii Exces de alimente crude Supra sau subalimentare Mese prea rapide Băuturi reci, zahăr Vid de Yang la splină Simptome generale Examenul limbii Cauze
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
sau granuloasă Tabagism actual sau mai vechi Sechele în urma unui atac vânt/căldură Vid de Yin renal Vid de Yin la stomac Vid de energie la splină Deshidratare Rinichi Vid de Yang renal Simptome generale Examenul limbii Cauze Spate rece, apatie, lombalgie, incontinență urinară, pierderi seminale, impotență, sterilitate, frigiditate, edeme, urină deschisă la culoare și abundentă, transpirație diurnă excesivă, reacții adverse la frig, parodontoliză, genunchi și lombe slăbite. Limbă palidă, umedă, tumefiată Vârstă Surmenaj Activitate sexuală excesivă Frică intensă și repetată
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
din ficat Supraîncărcare hidrică în general Vid de Yang renal, vid de Yang în splină, dezechilibrul Triplului focar Supraîncărcare cu grăsimi în general Vid de Yang sau vid de energie a splinei, tulburări ale funcțiilor de eliminare Mișcări Observații Interpretări Apatie generală Eroare constituțională importantă, tulburări grave ale schemei corporale Mișcări excesive și permanente Tremurături Insuficiență de energie vitală Insuficiență de Jing Insuficiență de Yin în ficat Prezența vântului intern Examenul clinic, faza a 2-a: Auscultația și mirosul Interpretăm atât
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
ori pentru fiecare meridian. Pentru acest masaj aplicăm o apăsare medie de 100 până la 200 grame în sensul de circulație al meridianelor. Tratamentul depresiilor de tip vid Yu Zheng cu vid de Jing renal Semne: paloare, frică de frig, oboseală, apatie, astenie sexuală, sterilitate, pierderea dinților, căderea părului, surditate, frică. Puncte specifice: 3R - 23V - 4VC - 6VC - 4VG. Meridiane: Rinichi și Vezică Urinară. Yu Zheng cu vid al Qi-ului splinei Semne: pierderea poftei de mâncare, distensie abdominală, edeme, frică de frig, scaune
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
pe părinți și prietenii lor, în favoarea școlii, ajutând la marea operă a educației tinerimei, cu consimțământul și cu ajutorul acestei tinerimi” (Ionescu-Pașcani, 1925, p.27). Speranța autorului era că prin învățarea cooperației se vor înlătura lipsurile, se va împrăștia atmosfera de apatie, persoanele se vor apropia efectiv; iar cooperativa școlară va aduna „tot prisosul de energie” al copiilor. Cooperativa va fi mijlocul prin care se va realiza educația intelectuală, educația morală, prin care se va naște o „conștiință colectivă a clasei”, cooperatorii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
bătălia de la Wagram, fără să aibă nici o remușcare. Numai o proastă dispoziție. ș...ț Remușcarea e doar a celor ce nu făptuiesc, ce nu pot făptui. Remușcarea le ține loc de faptă” (I, 292). Om al contrastelor, în momentele de apatie își reproșează neputința de a distruge anarhic lumea; în schimb, când e teribil în agresiune, tânjește după serenitate. În alt loc, tocmai după o scenă deplorabilă, Cioran precizează: „Orice violență e suferință. Un om care-și pierde autocontrolul este de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
am făcut elogiul furiei, de câte ori reușesc s-o stăpânesc, mă felicit și-s mulțumit de mine!” (I, 356). Numai că, fără să vrea, provoacă în permanențe conflicte. Astfel încât, și de data aceasta, Cioran este omul contrastelor, căci de la furie la apatie nu-i decât un pas. „Ceea ce mă caracterizează în chip specific este furia. Și apoi apatia. N-am reușit să găsesc o cale de mijloc. Cu atât mai rău pentru mine” (III, 365). Ceea ce-și dorește, cu adevărat, este
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
I, 356). Numai că, fără să vrea, provoacă în permanențe conflicte. Astfel încât, și de data aceasta, Cioran este omul contrastelor, căci de la furie la apatie nu-i decât un pas. „Ceea ce mă caracterizează în chip specific este furia. Și apoi apatia. N-am reușit să găsesc o cale de mijloc. Cu atât mai rău pentru mine” (III, 365). Ceea ce-și dorește, cu adevărat, este calea de mijloc. „După o explozie de furie, nu dorim nici să rămânem mânioși, nici să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fericire supraomenească, și fiindcă, neputând s-ajung la ea, m-am înfundat în contrariul ei, într-o tristețe sub-umană, animală, mai rău, într-o tristețe de insectă. Am dorit fericirea gustată în apropierea zeilor, și n-am obținut decât această apatie de termită” (II, 330). Aici, gustul amar al eșecului apare în toată severitatea sa. Neputința și ratarea sunt chiar ceea ce sunt: o înfrângere, dovadă a faptului că Cioran nu s-a putut rupe cu totul de viziunea comună a ratării
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
spun? El 1: Nu-i adevărat. E adevărat că pe hîrtie situația noastră e chin, hărțuială, suferință... Dar oare nu tocmai astea îi dau omului sentimentul că e viu, că e autentic? Față de nimic, e bun chiar și răul. Decît apatia, mai bine suferința. El n: Mă ții aici, în stradă, cu discursuri și-mi ticluiești mie filosofia și ideologia suferinței. Păi, după tine, idealul omenirii ar fi să trăiască și să lupte pentru a-și cîștiga dreptul la chin..., pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
bar In memoriam Sfîntului Corneliu Coposu IAȘI aprilie-iunie 1995 Constantin Popa: Cavou bar sau numele dezamăgirii. Măștile absurdului În gama de stări a acestui teatru, un diez la cheie poartă exasperarea. Exasperările, antrenînd escaladarea în iluzoriu sau, dimpotrivă, căderea în apatie, au, după cum se poate constata, o dublă motivație dramatică, propagîndu-se în cercuri concentrice. În Cavou bar, însă, piesa de care urmează să ne ocupăm, politicul se dispensează de învelișurile în care în primele trei piese, se disimulase, țîșnind în jeturi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lor spre năzuința de lărgire. Individul lobocoagulat pierde compozanta emotivă a activităților sale ideative, în special cele care privesc previziunea și viziunea interioară, funcție esențială a extremului pol frontal..." (Vasile Voiculescu, Lobocoagularea prefrontală) " Starea lui din timpul interogatoriului alterna între apatie și o stare de veghe sticloasă, nefirească. O singură dată și-a pierdut cu adevărat cunoștința; se simțea deseori pe punctul de a leșina, dar întotdeauna îl salva în ultimul minut un sentiment de mândrie. Își aprindea o țigară, clipea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
indiferență întâlnite în mod curent de când există umanitate pe Pământ. Întrebarea rămâne: la ce fel de indiferență ne gândim când o considerăm pe aceasta repugnabilă? În niciun caz la cea propusă și promovată cu asiduitate în modelul stoic de moralitate. Apatia stoică reprezintă o condiție pentru atingerea înțelepciunii, a stării de seninătate a spiritului și de liniște a sufletului: cine ascultă rațiunea ordonatoare a Universului și înțelege necesitatea lucrurilor supunându-se rămâne indiferent față de tot ceea ce ar distruge armonia lumii. Indiferența
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
etic al detașării și indiferenței stoice, el afirmă: "Nu te dezgusta, nu lăsa să-ți scadă zelul și curajul, dacă nu reușești pe deplin să îndeplinești toate proiectele tale..." (Cartea a V-a, 9). În fine, drumul spre indiferența și apatia stoică presupune scoaterea la iveală în persoana omului moral a unui set de calități ce stau în puterea omenească: "fii deschis, onest, harnic, nelacom după plăceri; mulțumit cu destinul tău, cumpătat, binevoitor, generos, simplu, serios și mărinimos" (Cartea a V-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
totodată se scurge timpul devorând aceste ființe mâncate de propria lor viață. Vilegiaturiștii, text căruia îi caut o expresie scenică într-un spectacol al Teatrului Bulandra, este o parabolă despre ideal și realitate, despre trezie politică într-un climat de apatie generală. Este piesa intelectualilor care nu fac nimic pentru "a însemna" epoca. Acest text vorbește, chiar urlă însingurarea unorființe traumatizate politic încercând cu hilară încrâncenare să fugă din banalitatea care i-a încoronat. Un spectacol pe acest text nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
angajament total, am zice mesianic. Doctorul Nica polemizează atât cu cei care l-au proiectat pe poet într-o dimensiune fabuloasă, intangibilă, cât și cu cei care l-au coborât în insidioasa mlaștină de mizerii și complexe, de felurite neputințe, apatii și narcisisme. Dr. Nica nu-și poate reprima totuși tentația hagiografică în definirea personalității omului Eminescu, lucru ce nu va rămâne fără repercusiuni asupra originalității demersului său. Deși grila sa pozitivă, științifică în acord cu cea a citatului coleg de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
este pătrunsă. Ritmul unei mari secvențe vizuale desfășurate cinematic, prin travelling, pare să se anunțe aici ca un procedeu subtil, de regizor, în simultaneitatea gesturilor surprinse și părăsite pentru a încadra imaginii, cu privirea, pe cele care urmează. Fundalului acestei apatii fără orizont, sugerată în dinamica palidă a lentorii ("tîrșindu-și tîrlicii somnoroși", "pe mozaicul obosit" ) și a imuabilului i se opun două manifestări ale energiei propulsive, reprezentate de Panteră, cazat periodic în spitalul devenit pentru el un fel de loc al
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
istoriei. Citind Mersul revoluției în istoria românilor, înțelegem mai bine că autorul dădea o replică celor înclinați să-și adjudece, elitar sau conspirativ, meritele ei. Ca și acum, exista tendința de a nu recunoaște în popor decât supunere oarbă, indiferență, apatie. Scrutându-i istoria, Bălcescu descoperea însă că, în ciuda vicisitudinilor de tot felul, "nația română n-a vegetat", n-a trăit doar în corupție și degradare, ci a știut să lupte pentru valorile ei, pregătind clipa libertății ce avea să vină
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
devenită conștientă consideră aspectele cele mai banale ale mediului ambiant drept un mister. Pădurea și cîmpia sînt parcă animate de zgomote și de țipetele animalelor, care îi exaltă imaginația derutată. S-a subliniat faptul că omul primitiv iese treptat din apatia aceasta inițială grație personificării magice, în măsura în care ambianța devine o realitate cunoscută, imaginea începe să se purifice, debarasîndu-se de realismului ei personificator. Omul-vînător știe să interpreteze fiecare urmă și fiecare zgomot, legîndu-le de cauzele lor reale. Cu toate acestea, multe dintre
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cu "brâe" tot mai îndepărtate de entități reprezentând patologicul și că aceste entități se opun, într-adevăr, una alteia. Concluzia aceasta este ușor de admis: simptomele se pot clasifica lesne în mod antagonic: hipoactivitate hiperactivitate, temperatură înaltă temperatură joasă, hiperexcitație apatie, hipoglicemie hiperglicemie etc. Cel puțin teoretic, putem admite și sindroame antagonice. Faptul că doar unele simptome din întreg se opun între ele dovedește complexitatea și numărul imens de combinații concrete și posibile)10. Pentru psihiatrul practician, "în fața unui anumit copil
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]