1,311 matches
-
Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 Societatea Națională de Cruce Roșie din România este persoana juridica de drept public, autonoma, neguvernamentală, apolitică și fără scop patrimonial. Ea își desfășoară activitatea cu caracter umanitar, ca organizație de ajutor voluntar, auxiliară a autorității publice. Articolul 2 (1) Societatea Națională de Cruce Roșie din România se organizează și funcționează pe baza statutului propriu, ca singura
LEGE nr. 139 din 29 decembrie 1995 (*actualizată*) Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112444_a_113773]
-
Articolul UNIC Se autorizează Agenția Națională pentru Privatizare să participe, în condițiile legii, la constituirea Fundației "Post-Privatizare", persoana juridică română, apolitică și nonprofit, ce va fi organizată și va funcționa în conformitate cu legislația română, pe baza statutului prezentat în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- Ministru de stat, președintele Consiliului pentru Coordonare, Strategie și Reforma
HOTĂRÂRE nr. 435 din 6 iunie 1996 (*actualizată*) privind autorizarea Agenţiei Naţionale pentru Privatizare de a participa la constituirea Fundaţiei "Post-Privatizare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115370_a_116699]
-
la dispoziție de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Programul PHARE - REPEDE. Participarea fondurilor din Programul PHARE se face prin Fundația "Post-Privatizare". I. Dispoziții generale Articolul 1 Fundația "Post-Privatizare", denumită în continuare fundația, se constituie ca persoană juridică română, apolitică, nonprofit, în vederea sprijinirii și dezvoltării sectorului privat în România, conform Memorandumului de înțelegere semnat între Guvernul României, Comisia Comunității Europene și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare la 6 iulie 1995. Articolul 2 Fundația este constituită pe o durată nelimitată
HOTĂRÂRE nr. 435 din 6 iunie 1996 (*actualizată*) privind autorizarea Agenţiei Naţionale pentru Privatizare de a participa la constituirea Fundaţiei "Post-Privatizare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115370_a_116699]
-
Articolul 1 Se aprobă, în vederea recunoașterii prin hotărâre judecătorească, funcționarea pe teritoriul României a Filialei Fundației "Hanns Seidel", cu sediul principal în Germania, 8000 Munchen 19, Lazarettstrasse 33, persoana juridică de drept privat, fără scop lucrativ, nonguvernamentala și apolitica. Filiala din România a Fundației "Hanns Seidel" are sediul în București, str. Vasile Alecsandri nr. 9. Articolul 2 Filiala din România a Fundației "Hanns Seidel" va funcționa pe baza statutului propriu, în conformitate cu legislația română. În realizarea obiectului sau de activitate
HOTĂRÎRE Nr. 498 din 21 iunie 1996 privind aprobarea prealabilă, în vederea recunoaşterii, a Filialei din România a Fundaţiei "Hanns Seidel". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115496_a_116825]
-
pensiune turistică a fost vila „Santa Maria ” așezată pe o culme de deal , între crestele Bucegilor si Pietrei Craiului. Din anul 1995 ANTREC (Asociația Națională de Turism Rural , Ecologic si Cultural) , înființată în anul 1994 , în România ca organizație neguvernamentală , apolitică și nonprofit , cu o rețea de 30 de filiale (din tot atâtea județe), 13 departamente de specialitate. ANTREC pune accentul pe inițiativele și curajul întreprinzătorilor particulari și încearcă să evite greșelile marilor firme profesionale de turism , care au distrus peisajul
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
provizoriu în FIFA, iar la Congresul de la Budapesta din 1931 este admisă cu titlu definitiv. Primul președinte al FRFA este avocatul Aurel Leucuția. Actualmente Federația Română de Fotbal (F.R.F.) este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop lucrativ. Federația Română de Fotbal are Autorizație de funcționare (nr.1143/10.05.2002) și Certificat de identitate sportivă (nr. 0000670/10.05.2002) eliberate, în condițiile legii, de Ministerul Tineretului și Sportului. Federația Română de Fotbal
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
fotbalistice de nivel județean în termenii prevăzuți de lege și potrivit Statutului și regulamentelor F.R.F., puterii delegate de federație, precum și Statutului și regulamentelor proprii. Ligile profesioniste de fotbal Ligile profesioniste de fotbal sunt persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale, apolitice și fără scop patrimonial, constituite prin asocierea cluburilor profesioniste de fotbal participante la un campionat național divizionar de același nivel competițional. Organizarea competițiilor de fotbal profesionist se realizează prin ligile profesioniste de fotbal alcătuite pe niveluri competiționale. Pentru un nivel
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
nu m-aș mira dacă, la următorul său dialog cu Emanuel Valeriu, înțeleptul Brucan ne-ar sfătui să trecem cu toții, pentru totdeauna, sub aripa tovarășului Iliescu fiindcă este singura șansă care ne-a mai rămas. S-ar vedea astfel că apoliticii noștri de serviciu care s-au dus de la bun început la Cotroceni au avut dreptate. Și s-ar mai vedea că nimic din ce face directorul SRI-ului nu se duce pe apa sâmbetei. Fiindcă recenta publicare a dosarelor de
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
semnătura domnului Nicolae Manolescu, pe care eu nu mi-aș îngădui să i-l trec sub tăcere pe motiv că nu conține studii de critică literară, ci comentarii politice. Ar fi păcat să începem să ne molipsim și noi de la apoliticii noștri de serviciu, care cred că e un act de cultură să stai cu coatele pe publicistica lui Eminescu, dar, dacă marele poet ar coborî printre noi, nu s-ar fi sfii să-l rușineze, întrebându-l de ce nu-și
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
bună a ținut să vorbească despre poetul Radu Mischiu și despre eseistul Gabriel Țepelea, care ajunsese să fie plimbat ca sfintele moaște, fiindcă nu se mai putea deschide fără el nici un târg de carte. N-am fost dezamăgită doar de apoliticii lui Iliescu, ci și de acei intelectuali rafinați care ieșeau la anumite intervale pe micul ecran, cum ies păpușile dintr-un ceas de epocă, să ne spună că trebuie să-l votăm pe Băsescu. L.A.: Care sunt poeții români cu
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
realizarea unității germane (1871), organizația "Sindicatelor Libere" întreținea relații strânse cu Partidul Socialist, devenind o filială a acestuia. Începând cu 1878, când Bismarck angaja lupta contra socialismului, sindicatele au fost dizolvate. A fost permisă doar funcționarea asociațiilor profesionale locale și apolitice. Cu toate acestea, mișcarea sindicală se va revitaliza, astfel că în primul deceniu al secolului al XX-lea la un număr de 4 500 000 muncitori nivelul de sindicalizare era de 28%372. În noua ordine socială, țărănimea încearcă să
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ultima sa medalie olimpică la Sydney, pe când număra 38 de primăveri și cine știe câte tratamente de învigorare supremă. Asta a dus, poate, la un sentiment fratern cu ambițiile Olimpismului chinez, cel mai mare infractor la tristele Jocuri de la Sydney. Însă Redgrave, apoliticul și naturistul, non-sanaincorporesan-ul, nu avea niciun drept să preseze asupra sentimentelor publice. Redgrave și, alături de el, un cor care grupează sportivi, ziariști, funcționari olimpici și politicieni au invocat argumentele standard în materie: 1)sportul și politica nu trebuie amestecate; 2
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Comitetul Olimpic și Sportiv Român își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Cartei Olimpice, pe baza statutului propriu aprobat de adunarea generală și avizat de Comitetul Internațional Olimpic. Comitetul Olimpic și Sportiv Român este o unitate autonomă, apolitică, nonprofit și are statut de persoană juridică. În rândurile sale nu sunt admise nici un fel de discriminări politice, rasiale, naționale, etnice, religioase sau de altă natură. Organul suprem al Comitetului Olimpic și Sportiv Român este Sesiunea (adunarea generală). Atribuțiile sale
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
în cazul vechilor națiuni. Aceasta îi va permite apoi să stabilească o cronologie a expansiunii și consolidării conștiinței naționale. Conform teoriei sale, într-o primă fază, aceasta se traduce doar printr-o dorință de recunoaștere artistică, literară sau folclorică destul de apolitică, circumscrisă cîtorva cercuri de militanți culturali: ne gîndim la Jocurile florale catalane sau la școala literară provensală. Într-un stadiu mai avansat, mîndria de sine regăsită va cuprinde grupuri de pionieri mai vaste mobilizînd o burghezie care nu mai încearcă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mod fals universal aparține societății fără clase a întregii Uniuni Sovietice. În virtutea acestui principiu în parte neexprimat Constituțiile sale succesive au putut să afișeze un liberalism edificator atunci cînd se punea problema de a oferi un statut generos naționalităților devenite apolitice sau chiar de a le ajuta tocmai pentru a le combate mai bine pretențiile acelora baltice sau armene de exemplu care posedau referințe mai solide (astfel și evreii, lipsiți de teritoriu propriu, devin posesorii unei naționalități oficiale). Pe de altă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
I. Ianoși după 1989 (Eu - și el. Însemnări subiective despre Ceaușescu) ca o revanșă, un soi de exorcizare, o eliberare din strânsoarea resentimentelor acumulate față de un secretar general al PCR care a compromis marxismul și care a silit un "marxist apolitic"85 la supunere ideologică? Probabil, controversele în centrul căreia a fost după 1989 Ion Ianoși - mai spectaculoase și vizibile decât cele din cazul lui Paul Cornea - nu s-au produs doar din cauza faptului că profesorul Ianoși ar fi încercat să
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de decan; în același timp, era urmărit de Securitate fiind semnalat cu poziții ostile. 85 Cf Costică Brădățan, op. cit., p. 27. C. Brădățan sugerează că, pentru a rămâne o persoană onorabilă, Ianoși trebuia să transforme orientarea sa marxistă în ceva apolitic, inofensiv, pentru regimul Ceaușescu. 86 Vezi în acest registru antologia Karl Marx în 1234 de fragmente, alese și adnotate de Ion Ianoși, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, București, 2004. 87 Cf Ion Ianoși, Secolul nostru cel de toate zilele, Editura
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
27). În privința efectelor pozitive ale populismului postulate în introducerea acestui volum, mobilizarea și integrarea creștinilor conservatori într-un partid important reprezintă, cu siguranță, o izbândă notabilă. Înainte de apariția Partidului Reformei pe scena publică, acest segment electoral era în bună măsură apolitic, însă, în numai 20 de ani, el și-a găsit un cămin confortabil în interiorul Partidului Conservator și o voce încrezătoare care răsună în instituțiile publice ale guvernului federal (Farney, 2009). Așadar, se poate spune că, într-o oarecare măsură, populismul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Iacob-Ridzi, care a crezut că te poți arunca la cașcaval fără să fi absolvit nici grupa pregătitoare la furăciuni, sunt mai mult decât elocvente. Nu poți la noi să fii aNăstase (precum personajul din anecdotă care se recomanda a fi apolitic, apatrid, amoral și afemeiat), fără să te ironizeze gros, acompaniat de grohăiturile aprobatoare ale majorității, Stăpânul Termopanelor, seducătorul de meserie al fetelor de puternici nomenclaturiști comuniști, apți să-i netezească drumul spre mărire. Dar problemele doamnei Ridzi nu au fost
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
prejudecăți în balanța timpului. Ieri, până în 1989, nu existau partide politice deloc, doar un partid unic (care controla cu mână de fier și sindicatele, devenite potrivit expresiei tovarășului Lenin "cureaua de transmisie a partidului") și un fel de fantoșă oarecum "apolitică", dar făcută tot de partid, numită Frontul Unității Socialiste, care reunea, sub supraveghere strictă, tovarășii de încredere care încă nu ajunseseră la înalta condiție de membru de partid, reprezentanții colaboraționiști ai cultelor sau ai minorităților. Nu cred că e cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
grobianului fost șef de vamă care a aranjat logistic alegerile în urmă cărora, surpriză, Traian Băsescu a câștigat la mustață al doilea mandat. Și, spre deosebire de un fost rector ieșean vocal, el nici nu a putut fi cumințit cu amenințări din partea apoliticei ANI, trimisă la produs de amintitul buldog. Aș mai continua, dar deja este prea mult. Singurele lucruri pe care mai simt nevoia să le spun sunt următoarele: recitind cele scrise, mă crucesc că am putut fi atât de hotărât în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
scop promovarea culturii. Dintre acestea amintim Societatea instrucțiunii populare, care a avut ca scop înființarea de biblioteci populare, Corporațiunea studenților, care prin intermediul balurilor și conferințelor de caritate au întemeiat școli și biblioteci, și Asociația tinerilor săteni. Este de remarcat caracterul apolitic al acestor organizații ale tinerilor. Nu a trecut mult timp și au luat naștere universități. Se ajunge în acest fel în 1910 la o rată de 1% a analfabetismului, care la noi în țară atinsese 60%. În 1919 apăreau 340
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
piața. Potrivit lui Elkins, soluțile propuse par a fi legate de o anumită nostalgie față de anumite momente din trecut. Astfel, unul din dezideratele de reformare a criticii de artă ar ține de reîntoarcerea criticii la perioada de aur a rigorii formaliste apolitice. Acest deziderat e întărit de ideea că, în manifestarea sa, critica de artă ar trebui să capete o voce mai puternică, în măsura în care s-ar baza pe o serie de concepte și reguli sistematice și ar deveni mai teoretică, căpătând astfel
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în favoarea dezvoltării neoliberale a unei economii a evenimentului, Steyerl se angajează într-o analiză a funcției criticii în general. Pornind de la constatarea că subiectivitatea burgheză s-a format printr-un proces critic ambivalent, prin întrebuințarea rațiunii doar în situații considerate apolitice, respectiv în deliberarea problemelor abstracte, fără a critica autoritatea, Steyerl afirmă că activitatea critică ar fi trebuit să producă genul de subiect care să întrebuințeze rațiunea în circumstanțe publice, nu private, în contradicție cu înțelesul emancipării pe care o propune
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
transformă în ideologie, pierzându-și astfel distanța critică atât prin infiltrarea culturii populare în zona artei și a "timpului liber", cât și prin manifestarea intereselor economice private prin intermediul industriei culturale, ceea ce a avut drept consecință înlocuirea dialogului critic cu consumul apolitic. Atitudinea critică în conceperea și producerea socială a unor proiecte de artă în spațiul public ar solicita o înțelegere a sferei publice din perspectiva funcționalității și valorii sale de întrebuințare ținând cont de organizarea experienței sociale. În condițiile în care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]