600 matches
-
furnică la fel ca-n alte dăți. Respir aer pur și expir năduf. Sufletul îmi este greu, ceva îmi lipsește și nu-mi dau seama ce. Frînturi de amintiri și fărîme de vagi dorințe neîmplinite. Dar și voci care mă apostrofează că mă las copleșit de mici dureri, pe care n-ar trebui să le încurajez. Tu crezi că a petrece Sfîntul Paște în Cuba este un motiv să suferi atît de mult? Nu știu nici măcar să ciocnească ouăle roșii, scîncesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se iese de la sfânta biserică, poposiți pe la primărie. Dom‟ primar vă va zice cum e cu funcierea. duminică, oameni buni ! Bummm-bummm ! La unsprezece ceasuri ! Bummm-bummm ! Poruncă de la dom‟ primar ! Bummm-bummm ! Cei care erau pe acasă, ieșeau pe la porți și îl apostrofau în fel și chip pe moș Șutu. Fără răutate însă. Doar așa, ca să zică ceva ; ia mai du-te dracului, ghiuj bătrân ! Strigă bă, mai încet, o să ți se crape bojogii. De funciere ne arde nouă !.... Momente de distracție veritabilă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
tot sâcâia Grigoriță. Ce puteam să zic? Ai lui Cârciu stăteau peste drum de noi și de multe ori mă trezeam urmărind-o curios prin gard pe domnișoara Sofica. Până într-o zi când, insensibilă, sora lui Grigoriță m-a apostrofat fără menajamente : Bă, ăla cu caș la gură, ce te chiorăști toată ziua printre nuiele? Îți miroase cumva a fustă? Ia uite-te ! Își ridică ea demonstrativ poalele rochiei. Dar nu-i de tine, prichindel. Du-te și te joacă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
scrisoare către Corneliu Botez că, venind la Ipotești, în toamna lui 1865, Iachint pleca zilnic la balta Cucorănilor după vânat, iar la despărțire dăruia bani Harietei, Aglaiei și chiar lui Matei. Arhimandritul avea chiar o țiitoare, iar când surorile îl apostrofau că s-a depărtat de biserică, răspundea constant: foarte bine am făcut 11. Revenind la bisericuța de la Ipotești, o însemnare din 1 ianuarie 1852 vorbește despre osăbite stări de locuitori aflători în acest sat nesupusă la nici un fel de dări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pregătesc așa: - Dragii mei concetățeni, Să știți, ce vă spun e drept. Când sunteți plecați de-acasă Popa-i invitat la masă. De-aveți copii cu părul creț Sau bruneți sau mai grăsuți De pop-al-nostru - sunt făcuți. Popa a fost apostrofat Iar eu de păcat iertat. Stimată doamnă Dumitrescu, încheia corespondenta noastră scrisoarea, cu tot răul anilor ce mă apasă, și-mi este destul de greu mai ales dimineața când văd că nu mai pot face nimic, uneori nici patul, totuși, mă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
respectam. Și mă miram de atitudinea ei cumva spășită, vinovată, de parcă ar fi dorit să treacă neobservată. Cum oare, când ai un asemenea job, să vrei să pari invizibilă? Apoi a intrat șeful cel mare și a început să o apostrofeze. În acea clipă s-a prăbușit un mit. Una dintre figurile marcante ale societății civile se comporta execrabil în privat. Am auzit atunci cuvinte din perioada maidanului cu cheia la gât pe care le uitasem și am înțeles privirea coborâtă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
2 p.m. directorul prefecturii Raul Grigorașcu afla cafine central jucând table cu căpitan Pavlache intedență. Mare devenă foarte iritat pronunțat dumnezeu mami, nu personal cineva, ci ghinion. Atunci Costăchel Gudurău care sta altă masă criticând guvernul gura mare, sculat și apostrofând directoru strigat ba pe al măti și ridicat bastonu. Directoru parând răpide lovitura aplicat agresorului palme și promițând cavalirește duel. Agrisorul plecat Înjurând...” (s.n.). Cafeneaua reprezintă evident un centrum mundi; fiind centrală, adică În centrul urbei, ea adună reprezentanții politici
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de un par de lemn smuls dintr-un gard din apropiere. V.A. încearcă să filmeze și el pe aleea mănăstirii un grup de femei îmbrăcate foarte strict, cu batic și fuste lungi. Acestea refuză, ba mai mult, îl și apostrofează pe V.A. Trebuie spus că el utilizează o cameră video de mici dimensiuni, asemănătoare cu un telefon mobil. Experiența lui de teren cu ajutorul aparatului de filmat este mult mai mare decât a mea, chiar îmi spunea că oamenii nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
interesant, datorat rândului care intră acum în contact cu țesutul urban al blocurilor comuniste din zona centrală a orașului Iași. O parte dintre locatari au ieșit la balcoane și ferestre pentru a privi „spectacolul” rândului, dar și pentru a-i apostrofa pe acei pelerini care caută să-și satisfacă nevoile biologice în zonă, căutând din priviri arbori, boscheți, orice, organizatorii nu au prevăzut toalete mobile pentru acea zonă, nu cred că au luat în calcul o asemenea afluență. O altă parte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fideli și consecvenți staliniști, printre care mareșalul Rokossowski (Gluchowski: 1995, 39). Cu toate acestea, sovieticii, nemulțumiți de schimbările care se petreceau fără înștiințarea și permisiunea lor, au ajuns la data de 19 octombrie la Varșovia, unde Hrușciov a început să apostrofeze dur conducerea PMUP imediat după aterizarea avionului în care efectuase călătoria (Brogan: 1990, 55; Fontaine: 1993, 292). Polonia reprezenta o piesă cheie în ecuația geopolitică a Kremlinului, asigurând accesul trupelor sovietice în Germania de Est, bastionul socialismului la granița cu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
am simțit atât de umilit, încât am zis că procedura de destituire să înceapă cât mai repede. Noroc că și-a dat pe seamă și a lăsat-o mai moale, dar nu s-a putut abține total de a-i apostrofa pe dușmanii reali, imaginari sau potențiali. Este greu de înțeles cum de instituțiile cele mai înalte în stat ă Președinția și Guvernul ă se pot transforma în întreprinderi naționale de produs lături. Te poți întreba cum de cei doi oameni
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
știu, voi fi redat vieții ca dintr-un sicriu! * Ai fost adus aici, ca lutul tău să slobozească vieții, suflet nou! Ca la un anunț important din partea administrației, aproape toți s-au perindat prin fața ușii, să citească. Unii m-au apostrofat, între ei țiganul Vlădescu și căpitanul T: Ce crezi dumneata, domnule Maxim, mi-a zis căpitanul T., că de aceea mi am scris eu numele pe ușă, ca să-mi aducă laude posteritatea? Eu nu i-am inclus în această biciuire
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să iscălească, am fost condamnați între 10 și 15 ani închisoare. După recursul respins, ne-au adus aici. Eu alerg după voi prin toată lumea ca să vă trimit în Israel și voi vă duceți să luptați pentru goimi? Nenorocitule!, l-a apostrofat Litman. Dându-și seama că a sărit peste cal, stăpânindu-se, i-a șoptit o întrebare în idiș. Domnul Rozin privea și el atent de pe marginea priciului fără să schițeze vreun gest. După ce cei doi s-au retras pe priciul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cap, când afirmativ, când îndoielnic, i-a privit pe toți. Mă cheamă Ciacâru. Francezii mă apelau Ciacarique, zise emfatic. Măi porcule, nu ți-e rușine, să-ți fie, de jidan împuțit! Când ai fost în Franța, măi mincinosule?, l-a apostrofat Rozin, sculat în capul oaselor. Scena era de admirat. Ciacâru, ca și cum ofensele erau adresate altuia, a replicat: Domnilor, vă rog să nu-i dați atenție. Eu am fost ziarist, am scris la Universul și cunosc foarte bine toate leprele iudaice
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Gheorghe Ene-Filipescu. La Târgu-Ocna, spital TBC al deținuților politici, până în 1956, căci după acea dată n-au mai existat spitale pentru deținuți politici, Filipescu își proclamase convingerile socialiste și atee într-o cameră de tineret legionar. E drept că-i apostrofa și pe gardieni, copiii care-și batjocoresc părinții. Într atât s-au purtat tinerii legionari de frumos, de atent, de plini de abnegație și drag cu el, și atât adânc respect i-au vădit celui mai vârstnic între ei, încât
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de bărbat”, o mătușă a ei i-a spus la ureche, pe la spate: Calcă-l pe picior! (Obicei prin care se spune că bărbatul va fi dominat de femeie.) Așa ai făcut dumneata, de nu stă nenea Ion acasă?, a apostrofat-o mireasa. Asta a fost toată distracția nunții. Dar miresei, o dată cu buchetul de flori, i-am dat Crucea pe care o lucrasem în închisoare: Lângă mine s-ar putea să ai de suferit. Crucea vieții va trebui să o purtăm
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de popularizare pe care le luau ad-literam, nu cu cele de excelență în cercetare sau în mișcare, femei foarte nuanțate, de altfel. Era la Budapesta, cred că prin ’92. Noi, est-europenele, miroseam a parfumuri franțuzești. Ele se apropie și ne apostrofează: „Ce fel de feministe sunteți voi, dacă vă dați cu parfumuri franțuzești?”. Le-am răspuns: „Ne-am săturat să ne spălăm cu săpun ieftin și cu detergent. Visăm la un parfum adevărat și la un săpun adevărat. Acum, când le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de trei zile. “Ia-uite, dobitocu’! Are bani de băutură! Huo, fire-ai al dracu’ de bețiv!...” Nu pot să mai țin pixul în mână, nu mai văd literele de pe tastatura calculatorului. “Scoate legitimația, spune cine ești, nu fi bleg!”, mă apostrofează un coleg. “Nu pot, mă. Și-apoi, ce sunt eu, milițian, șeful de cabinet al Împăratului?” Mă duc cu pijamalele la spitalul de elită. Domnișoara mă privește somnoros senzual. “Chiar dacă păreți rezistent, de la o vârstă, cad toate, trebuie să vă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
despre o narațiune), trecând peste autoritatea personajelor. Așa cum acest narator nu este Diderot, naratorul-cititor nu este nici el un individ sau un ansamblu de indivizi exteriori textului: și unul, și celălalt sunt figuri construite de povestire în scopuri proprii. "Cititorul", apostrofat sau nu de narator, nu este decât un loc într-un dispozitiv, o poziție de lectură căreia textul îi asociază diverse caracteristici. Trebuie să-l diferențiem clar de public ( = persoanele care citesc efectiv textul 148), în același fel în care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
curaj, ce altă modalitate de a-ți exprima ostilitatea să fie mai pregnantă dacă nu înjurătura în care numele lui, atunci când o spui, explodează printre buze? Înjurătură spusă sau numai subînțeleasă, ca în cazul unui consătean din vecinătatea bisericii, care, apostrofat de preot, promisese că nu va mai recurge la înjurăturile blesfematoare, când își dezaproba fiul, și recursese la următorul cod ce-i scăpa preotului: înălța brațul spre cer sau îl îndrepta spre biserică. Și ce altă dovadă mai bună să
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
într-un trecut pe care, asemeni băieților care-și aduc aminte din armată numai de isprăvile tinerești și nu de umilințele castratoare, îl reduce zilnic doar la episoadele eroice și fericite ale tinereții. Și s-ar întrista dacă l-ai apostrofa că e comunist. Vorba Emiliei, "baba" amintită: "Oi fi fost comunistă fără să știu!" Ce uită ei, dincolo de omeneștile regrete ale vremurilor apuse, este, totuși, ceea ce noi nu avem voie să uităm: coada la lapte de la 3 dimineața, șpaga umilitoare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
note de zece, de către nouăzeci la sută dintre candidați, de au trebuit repetate unele probe. La festivitățile de despărțire, pachete de cadouri conținând... oale Zeppter, chinezării, cristaluri, bijuterii, parfumuri, covoare, au fost la ordinea zilei. Am auzit de o dirigintă apostrofând isteric o mămică la deschiderea pachetelor cu cadourile de adio "Unde-i aurul? Unde-i aurul? Ne-ați luat porcăriile astea de argint? Asta merităm noi pentru cât am muncit patru ani? etc. etc". Nu pot totuși să evit lamentația
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
catastrofele istoriei. Episodul când infirmierul de la Lariboisière, Jean-Marie, cu figura lui enigmatică, de asiatic, cu frazele lui dezarticulate, din care nu înțelegeam decât Ro-mánia, Ceau Ceșkó, pak, pak, bum, disidenți, mi-a luat în mână cartea Monicăi și m-a apostrofat: De ce nu o traduceți în franceză, ca s-o citim și noi, toți? Toți vrem s-o citim. O s-o fac o dată și o dată, i-am spus, dar dvs. de ce vă interesează atât România și Ceaușescu?De unde sunteți? Pumnul în
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
multe tipuri de produse comestibile sau nu; nu vă lăsați păcălite de aspectul asemănător unor birouri lăsate în paragină; plantele acelea care par să fi crescut vraiște pe tarabe sunt marfă și totodată obiectul vizitei voastre în acel areal; am apostrofat eu odată un negustor că nu-și face curățenie pe birou (mă tot întrebam pe unde și-o ține dosarele) și nu-mi permit să vă spun ce mi-au auzit urechile... Tot la piață puteți găsi carne, mezeluri, brânzeturi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
atac la adresa libertății de exprimare a presei și a nobilei profesii de jurnalist în general“, spun adversarii președintelui. „A spus ceea ce trebuia spus și ceea ce a văzut deja toată lumea“, spun partizanii șefului statului. Și taberele se înfruntă, se contrazic, se apostrofează... Nici nu se poate altfel, fiindcă ambele tabere au, parțial, dreptate. Parțial, fiindcă Traian Băsescu nu atentează și nu a atentat niciodată la libertatea de exprimare a presei. Au făcut-o Ion Iliescu în anii de aur ai mineriadelor și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]