34,383 matches
-
întitulate "Abdicarea regelui Carol al doilea". Pentru că, în acele zile de început de septembrie 1940, cînd soarta suveranului era pecetluita, Valeriu Pop a fost reactivat, solicitat și de rege și de generalul Antonescu și Horia Sima. Evident, Pop începe cu aprecierea critică a faptului că de la instaurarea dictaturii regale, suveranul și-a luat "personal și fățiș guvernarea României, asumîndu-și întreaga răspundere, la care, la început cel putin, nu a voit, iar în urmă nu a reușit să-și asocieze pe nimeni
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
Antonescu. Pop nu știa că, între timp, Antonescu a avut întrevederi cu Maniu și Dinu Brătianu, cu care a convenit detronarea regelui. Activ, Pop a fost în audiență la ministrul Germaniei Fabricius, de la care a aflat că Berlinul are bune aprecieri despre generalul Antonescu și dorește orientarea României către Axa, cerînd regelui să renunțe la Elenă Lupescu. În aceeași zi, la prînz, Antonescu i-a comunicat, telefonic, lui Pop că a fost însărcinat cu formarea guvernului. Pop s-a oferit să
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
Colecția Cartea de pe noptieră, de la Humanitas, a înregistrat la numărul 160, în 2009, titlul unei scrieri rusești, - Compromisul -, semnată Serghei Dovlatov (versiune românească - Margareta Șipoș). Un survol de orientare auctorială sau tematică peste... colecție impune o apreciere la superlativ. Cu o precizare strict necesară - intimitatea cititorului virtual să fie provocată într-un mod de gustibus, cu o tonalitate stilistică specifică sentimentelor autentice. Așa se motivează prezența unor scriitori de referință ai literaturii universale din epoca modernă- de la
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
Aug. Doinaș, Mihai Sora, Alexandru Paleologu, Andrei Marga, Sorin Antohi, Horia-Roman Patapievici, Mihai Zamfir, Dan C. Mihăilescu, Ion Ică jr., iar între reviste Apostrof, Jurnalul literar, Vatra și România literară. * Interviul se încheie pe un ton neașteptat de optimist, cu aprecieri măgulitoare la adresa comparatisticii românești și cu o perspectivă mai senina în legătură cu o problemă foarte spinoasă, exportul de inteligență: "...spre deosebire de mulți alții, nu cred că expatrierile multor tineri trebuie să sperie. Trăim într-o lume din ce in ce mai multiplă, mai amplă, măi amestecata
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
starea sa din anii 1917-1923, perioada elaborării poemelor. De altfel, își exprimă clar poziția în prefață intitulată "Cîteva cuvinte pădurețe": "Volumul de față aparține unui poet mort". Aventură receptării Priveliștilor nu se oprește, însă, aici: poemele ostentativ descriptive vor genera aprecieri dintre cele mai contradictorii (Lovinescu afirmă în 1937 că este tradiționalist!). Cert este că acest volum a fost experimental la vremea lui - siropoasele pasteluri din lirica tradiționalista sînt "modificate", "refăcute" ironic. Peisajele lui Fundoianu sînt "contaminate" de animale - sînt peste
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
de rîs cu așa-zisa lui demisie pe motive... tehnice?". Propria să Istorie a literaturii române I. Negoitescu o consideră drept un mesaj transmis, pește capetele contemporanilor, de-a lungul viitorului: "tu ai fost martorul credincios și pentru mine, prin aprecierile tale, pavăza de nădejde a Istoriei: dovadă, lipsa de entuziasm cu care este ea primită în România, unde toate ănoutătileă și opțiunile mele par atît de șocante, pentru destui chiar ofensatoare. Nu vorbesc doar de cei ce scriu despre cartea
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
îndărătnica opinie se menține pînă tîrziu între războaie prin condeie autorizate precum cel al lui Pompiliu Constantinescu. De-abia Călinescu, în Istorie, da acelui român (că și, parțial, nuvelisticei) prețuirea meritata, făcînd o spărtura în cecitatea aproape generalizată. Merită reprodusa aprecierea lui Călinescu: "Pentru epoca în care a apărut, Mara trebuia să fie un eveniment, si, astăzi, privind înapoi, românul acesta apare că un pas mare în istoria genului. Și, totuși, el a trecut în tăcere, toată lumea rămînînd încredințată că scrierea
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
scrisul îi poate aduce mîntuirea. De cînd am început să scriu, mi-am pus întotdeauna întrebarea de a ști dacă merită oboseală să scriu și chiar dacă merită să faci ceva, orice ar fi asta". Această opinie se asociază bine cu aprecierea că "cea mai mare parte a operelor literare nu rezistă după un anumit număr de ani". Totul depinde, aici, de noile generații dacă vor reține ceva din operele literare. ("O operă este cu adevărat o operă sau este ceea ce fac
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
neconvingător - toate acestea m-au descurajat, la început, mai mult chiar decît prejudecată legată de contextul apariției cărții. La capătul celor aproape patru sute de pagini ale memoriilor Domniței Ileana, pe care le-am citit cu o crescîndă plăcere, presupunerile și aprecierile mele inițiale mi s-au părut teribil de nedrepte. Cartea e scrisă pentru un public american (ceea ce explică scurtele fragmente strict informative de istoria României), dar nu mizează defel pe curiozitatea ieftină că motor al lecturii, ci dimpotrivă, o contrazice
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
Caranfil, George Ciorănescu, Pamfil Șeicaru, Aurel Decei, Raoul Bossy, Asra Berkowitz, George I.Duca, N. Dianu etc.). Cînd le citești, în ordinea cronologică a apariției, aceste articole realizezi instantaneu preocupările, durerile, năzuințele exilului politic românesc care reprezenta, atunci, după unele aprecieri, vreo două milioane de persoane. Că unii dintre aceștia, mai ales din a doua generație, s-au asimilat, prin metisaj, în locurile unde trăiau, e posibil și normal. Dar cei mai multi și-au purtat, cu dîrzenie și distincție, romanitatea, militînd pentru împlinirea
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
a noțiunii de "experiment" pentru a-i putea ignoră pe mării scriitori dinaintea generației '80 (amintindu-i exclusiv pe înaintașii care au anticipat intuitiv așa-zisul postmodernism promovat de optzeciști). Traduse intr-o engleza anosta, lipsită de farmec literar (este aprecierea unui profesor de la Universitatea Standford din SUA, Rodney Koeneke, care urmărește cu interes literatura română și care ne-a și semnalat de altfel apariția derutantelor broșuri), textele propagandistice ale lui Ion Bogdan Lefter și ale asociaților săi pleacă de la premisa
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
ale unui poet minor, copleșit de amatorism, Radu Cârneci. Versurilor li se adaugă un "tabel cronologic" ditirambic semnat de Florentin Popescu, tabel în care întâlnim, în locul necesarelor date de istorie literară, o poliloghie bombastica și sentimentaloidă, care culminează cu următoarea apreciere: "Prin întinsa-i opera poetica (...), Radu Cârneci se așează pe drept, în rândul întâi al făptuitorilor de cultură românească în această a doua jumătate a secolului XX." Nu ne rămâne decât să credem că Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G. Călinescu
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
valorilor literare (și nu numai) stabilite dincolo de granițele României?" S-ar zice că dl Schenk nu citește revista noastră, ci o alta. Îl desfid să descopere o astfel de politică a valorilor în România literară. Nu avem alte criterii de apreciere pentru scriitorii din afara decît avem pentru cei din țară. Exemplele stau la îndemînă. Doar un anumit complex de inferioritate (mascat de unul de superioritate) l-ar putea determina pe dl Schenk să nu vadă caracterul absolut nediscriminatoriu al comentariilor noastre
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
preferă analizelor devin un joc cu focul. Arse, în contactul cu epiderma lumii și artei, degetele postmoderne fumega transparent. Nu mi-am propus, în acest editorial, decît să semnalez o apariție care mi se pare importantă. Mă despart, în această apreciere, de opinia lui Alex. Ștefănescu, probabil, unul dintre primii recenzenți ai studiului (România literară, nr. 21), care a împins gustul postmodern pentru ludic pînă la a afirma că o carte despre postmodernismul lui Cărtărescu ar fi fost nesfîrșit mai valoroasă
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
mine îmi dă o idee clară (trăită!) despre neprofesionalitatea presei. Dacă eu, un figurant al vieții publice din România sunt tratat astfel, îmi dau seama ce se întâmplă cu un protagonist. Mă grăbesc să precizez că nu protestez împotriva unor aprecieri referitoare la mine. Poate să zică cine vrea că sunt lipsit de talent, neinspirat, plictisitor și așa mai departe. Este dreptul publicului să aplaude sau să fluiere. Dacă nu plac, numai eu sunt de vină. Foarte rău că n-am
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
critice. Dl. Grigurcu este, el, o excepție de la regulă generației noastre, care l-a cunoscut în anii '60, si care este mult mai favorabilă lui Călinescu. Cele două decenii care ne despart pe unii de alții conțin cheia diferenței de apreciere. Imediat după 1944, Călinescu a fost pentru mulți intelectuali o decepție. Grabă cu care s-a aliniat ideologiei comuniste (interpretată și exprimată destul de liber, în stil personal, fie zis), entuziasmul cu care a devenit fruntaș într-o presă aservita unui
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
Paragraful "Francmasoneria și liberalii" e destul de subtiratec față de ceea ce se putea spune aici. Nimic nou și, mai ales, nimic revelator. Cartea se încheie cu cîteva anexe cuprinzînd liste de parlamentari liberali, prim-miniștri și miniștri, liberali etc. Nu cred în aprecierea d-lui Rădulescu (p.146) că după primul război mondial electoratul liberal s-a redus. Realitatea guvernamentală din deceniile interbelice infirmă această aserțiune. Continuînd tradiția genealogiștilor noștri Constandin Sion, I.C.Filitti, St. Greceanu, Octav Lecca, Gh. Ghibănescu, Paul Cernovodeanu, Ștefan
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
moarte nu poate fi mai atroce decît altă, atîta vreme cît ea se consumă în absență oricărei justiții. Oricît ar putea părea de crud sau paradoxal argumentul, e clar totuși că manieră de a omorî pe cineva devine aptă de aprecieri în numele lui "mai demn" sau "mai uman" doar atunci cînd îndărătul uciderii se află totuși o minimă justificare sau raționalizare morală. Executarea unui condamnat poate fi "negociată" (iertat fie-mi termenul) între scaunul electric și injectarea cu otravă, în vreme ce o
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
secvențe din rolurile sale importante, să spunem, dar și flash-uri din prezentul trist, fără protagonist. Puțini artiștii care au vorbit despre el. Cabiniere, garderobiere, oameni, pur și simplu. M-au șocat două lucruri: formulele șablon în care se exprimau aprecieri despre George Constantin (de tipul Luceafărul poeziei românești, dar aici totul se oprea la Teatrul Nottara, nu cuprindea întreaga țară); răspunsurile cîtorva trecători care nu știau nimic despre el. Judecat la rece, fenomenul este normal, în ambele aspecte. Expresiile bombastice
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
eu insumi mi-am exprimat îndoiala: mai exact, am spus că nu văd cum s-ar putea vreodată dovedi acest lucru și că e mai bine sa descărcam conștiința poetului de o atare acuzație. Am revenit, în fond, asupra unei aprecieri pe care o făcusem pe marginea cărții d-nei Jela, cînd ipoteza d-sale mi se părea acceptabilă. Este cinstit așa. Nu pretind că judecățile mele ar fi infailibile. Deosebirea dintre mine și unul din colaboratorii numărului din Jurnal, al cărui
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
început cartea (care e o spovedanie istoriografica sub raport politic, în rol de prim plan instalîndu-se el, autorul, ca personaj omniscient și factor hotărîtor în spiritul public) cu ultimii 10 ani ai domniei regelui Carol I. Are cuvinte de bună apreciere despre primul suveran pe tronul României, care a știut să țină bine cumpănă între cele două partide politice, conducînd-o auster și bine cugetat. Dar nu poate să nu amintească faptul că "ajunsese a se cîntări spitereste o inflexiune de voce
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
scriitor a lui Istrati. Viitorul prozator român de expresie franceză îi scrie lui Rolland și acesta îl sfătuiește să se destăinuie în povestiri. Scrie, cu cîtă franțuzeasca apucase să acumuleze, povestirea O întîlnire (în martie 1921), primind de la mentorul sau aprecierea favorabilă și îndemn de a persevera (în ediție e publicată această scurtă narațiune). Dar ceva mai înainte, în ianuarie 1921, redactează confesiunea Ultime cuvinte adresată lui Rolland, pe care însă nu o expediază; i-o va da în octombrie 1922
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
cornul. Președinții juriilor, Ștefan Gheorghiu (România), Pierre Yves Artaud (Franța) și Paul Staicu (Franța), sunt maeștri de anvergură care au ordonat câte 6 și respectiv 4 membri reprezentând fiecare un important palmares individual. Muncă multă (5 zile de audiții continue), aprecierea unui repertoriu ales savant pentru a provoca posibilități și șanse serioase: două etape pentru categoriile A.B.C., trei pentru categoria D. (între 18 și 29 de ani). Premianții au fost 18 la număr; nu știu foarte clar care a fost
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
a convorbi cu Milan Hodza și, la Budapesta, pentru o convorbire cu contele Bethlen. Dar, pentru că a venit vorba de Iuliu Maniu, trebuie sa reamintesc cititorilor observația lui Ghilezan că președintele P.N.T. nu era interesat de putere. Să adaug o apreciere a d-lui Sorin Alexandrescu, din recentă sa carte, Paradoxul român, că era mai curînd un abulic, refuzînd acțiunea, ceea ce e catastrofal, totuși, pentru un om politic. Venit de pe front imediat dupa 23 august 1944, Ghilezan l-a întrebat, aproape
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
de sub tiparul editurii Brumar din Timișoara în zilele lui decembrie 1999"(s.m). Al doilea click este chiar poezia practicată de acest poet, o poezie indiferentă la tendințele literare actuale, adresată unui cititor mai mult prieten decît cunoscător. Această ultimă apreciere poate fi interpretată ca un reproș și prefer să păstrez ambiguitatea. În astfel de demersuri poetice asincronice este foarte greu de dat un verdict. O poezie frumoasă, inteligentă însă fără pulsul noului, nevitalizată de inovație sau de vreun mesaj deosebit
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]