643 matches
-
a fost niciodată un om ușor de mulțumit. Acum însă, grimasa mea, unul dintre puținele lucruri alocate mie în economia lui internă, se pierduse cu totul. Probabil că, la partaj, îi revenise mamei, care a decis să nu și-o aproprieze niciodată. Așă că ea a dispărut, s-a pierdut, s-a dus în locul unde, în copilăria mea, au plecat și mingea de fotbal cu bej și negru, de la Teo, colegul meu de bancă, și fâșul verde pe care l-a
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
unui spațiu pe care banda desenată nu îl poate ignora. Vestul sălbatic devine locul în care sunt plasate dilemele eroilor sau cavalcadele la capătul cărora se află, invariabil, sfârșitul personajelor negative. Pif este parte a momentului în care westernul este apropriat de cultura populară europeană. Tradiția de la care se revendică aventurile de bandă desenată este ilustră și orice arheologie a paraliteraturii americane (în formă narativă clasică sau în formă grafică) revelă postura de mit fondator a „frontierei” și oamenilor ei. Odată cu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Asta dacă nu ai o soție. Dacă o ai riști a te descompune înainte de a muri.) ٭ Șestov, Apoteoza lipsei de temeiuri: Să dai împrumut înseamnă să-ți fie plătit în viața viitoare. O frumoasă dovadă de credință. La noi se aproprie de asta pomana. Este posibil ca lipsa de eficiență a poporului român să fie datorată lipsei coeziunii sociale. Indivizii care alcătuiesc poporul nu sunt lipsiți de valoare (cel puțin unii dintre ei) însă nu pot acționa împreună. Ca popor nu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
posesia. Tocmai acesta este faptul vizat de femei când postulează intimitatea pentru a nu se ști. În felul acesta, intimitate smulge bărbatului o parte din plăcerea înrădăcinată în iluziile sale. Sens magic al banului: el face ca lucrurile să se aproprie foarte mult de posesorul lui. Însă munca depusă pentru bani (atunci când sunt munciți!) constituie deseori o îndepărtare față de sine, fiind adesea și un fel de anticameră la muncile iadului (aceasta e una din perspectivele din care putem înțelege sintagma "banul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sau o întrecere stupidă, ci mai degrabă un proces care îl duce pe om spre maturitate și împlinirea adevăratei lui destinații. Dacă omul își urmărește în mod conștient calea sa interioară, fiecare pas pe care îl va face îl va apropria de această formă superioară, care îi va permite să fie puternic și nelimitat. În acest sens, este nevoie de o lucrare de regăsire de sine, iar aceasta implică în primul rând, Introspecție Interioară. O liniștire a minții se poate realiza
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
pe care tocmai a c=știgat-o. Un profesor de matematică îți va spune răspicat și sigur pe el, că unu și cu unu fac doi. Un muzician îți va transmite starea lui de suflet, un preot va încerca să te aproprie de Dumnezeu, un doctor va încerca să te găsească bolnav, ca tu să fii mulțumit pentru disconfortul tău, un taximetrist va încerca să te poarte la destinație întreg și nevătămat că doar a șa te va mai întâlni pe traseu
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
funda axiomatic și de a-și delimita domeniul disciplinei. Opera lui critică are în vedere condițiile metodologice ale raționamentului, rigoarea și eficacitatea algoritmelor. Poziția singulară a lui Edgar Poe printre poeți se datorește, credem, tocmai acestei facultăți de a-și apropria o problemă născândă de critică generală, de-a o traduce în termeni de prozodie și de-a o rezolva în felul lui. punde unui moment mai dezvoltat al conștiinței critice. O prelungește pe cea a lui Edgar Poe, la fel
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
prestagiu ținea foarte mult. Privirea ei senină și zâmbetul ei blând i-aducea mult respect și dragoste din partea elevilor și a colegilor ei. Încă de copil a fost ținută departe de orice griji, fiind adorată de părinții ei, era foarte apropriată de tatăl ei care niciodată nu-și putea ascunde dragostea față de ea. Tatăl, pe numele de Ioan Plopeanu, era un om vesel, zâmbăreț și care știa întotdeauna să-și ascundă durerea sub masca blândeții și a bunei dispoziții. Ea nu
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
spaimă, ci doar o lacrimă cursă pe obraz care fu ștearsă cu vârful degetelor. într ei se așternu tăcearea. Oana, care era o ființă miloasă și care nu suporta lacrimile cuiva, plângea liniștit. La un moment dat doamna Neli se aproprie de ea și mângâind-o pe cap, îi spuse încet: -Liniștește-te copila mea, nu ați făcut nici un rău venind la noi. Numai că bunul meu soț, din acest viu tablou, ne privește cu lacrimi, de undeva dintr-o lume senină
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
în vizită la Radu și lui i se păru că ea are anumite sentimente față de el. Zâmbi atunci când îi dădu informația. în drum spre gară Angela se întrebă de mai multe ori pe cine poate el aștepta? Cu cât se apropria mai mult, curiozitatea ei creștea. Deodată îl zări pe Radu cu Ramona, care băteau din picioare din cauza gerului ce se instalase de câteva zile. Fața ei deveni purpurie și schimonosită în același timp. Apropiindu-se de ei fără să
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
lipsi pentru puțin timp din cameră, Radu luă singura carte de pe noptieră pentru a o răsfoi, când foarte surprins sub ea observă batista pe care el i-o dăduse cândva, acum ușor parfumată. Ramona intră, făcu ochii mari, apoi se aproprie de el și lăcrimând, îl sărută. în următorul moment, îmbrățișați tandru, amândoi plângeau. Printre lacrimi, Radu scoase un șervețel parfumat, pe care Ramona îl recunoscuse, și-i șterse fața umedă șoptind: -Ramona, tu dai sens vieții mele! Zorile cenușii ale
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
haină de blăniță lucioasă de culoare neagră. Era însoțită de un bărbat mult trecut peste treizeci de ani, pe care Radu îl cunoștea, agronom la un I.A.S. din Târnăveni, un om blând și vesel. Angela, arogantă și mândră se aproprie de Radu și Ramona fără să-i privească, ținându-și de mână partenerul. Schimbă câteva cuvinte zgomotoase în hohote de râs cu o altă pereche apoi se avântă în dans forțându-și partenerul, greoi și stângaci. -Ce-o fi având cu
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
nu luă deocamdată nici o hotărâre. -Dacă așa stau lucrurile, lasă soarta să-și urmeze cursul, zise Ramona blând. -N-am încotro, cuvinte abia înțelese de Ramona din cauza vocii lui aproape pierite. Lacrimile au început să inunde fața Ramonei, ea se aproprie de Radu și-l sărută pe față. în acel moment și el dădu drumul lacrimilor, care până atunci fuseseră reținute cu greu. După ce se mai liniști puțin, Radu întrebă trist: -Ramona, mă poți ierta? -Da, absolut, păcat că ți-ai
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
puținii clienți era și Eva, care o salută apropiindu-se de ea, lucru neobișnuit. Ele se cunoșteau dar nu se salutau, Ramona intrând foarte rar în cofetărie. -Astăzi a fost o vreme frumoasă, zise Eva zâmbind cu blândețe. -Da, se aproprie vara doamna Eva, zâmbindu-i și Ramona. -Tocmai am venit de la Târnavă, unde mi-am clătit covoarele și unde l-am întâlnit pe domnul inginer Radu care pescuia. Printre altele am vorbit și despre dumneavoastră și pot spune că vă
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
lui, ba chiar citise scrisoarea doamnei Angela către tatăl său își trata mama naturală cu răceală și indiferență, atunci când o întâlnea o saluta doar printr-o ușoară plecăciune a capului fără a rosti vreun cuvânt. Ea nu îndrăznea să se aproprie de el, considerându-l întruchiparea tatălui său. Mai bine prefera să sufere în tăcere, iubindu-l foarte mult se mulțumi doar că-l vedea din când în când în casa prietenei sale. în seara de Crăciun doamna Angela se afla
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
câteva asistente. Afară, lângă ușă, așteptau să poată intra, doamna Brădescu și soții Gherasim. Domnul Brădescu intră în salon. Una din asistente îl rugă să aștepte afară. Doamna Angela Ulmeanu, care-l văzuse, îi făcu semn cu mâna să se aproprie. Atunci doctorii, privindu-l, îi aprobă tacit. în momentul în care el se aproprie de bolnavă mângâindu-i mâna, spre surprinderea doctorilor, ea deveni destul de lucidă. Ochii i se umplură de lacrimi și zise, uitându-se fix la domnul Brădescu
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Domnul Brădescu intră în salon. Una din asistente îl rugă să aștepte afară. Doamna Angela Ulmeanu, care-l văzuse, îi făcu semn cu mâna să se aproprie. Atunci doctorii, privindu-l, îi aprobă tacit. în momentul în care el se aproprie de bolnavă mângâindu-i mâna, spre surprinderea doctorilor, ea deveni destul de lucidă. Ochii i se umplură de lacrimi și zise, uitându-se fix la domnul Brădescu: - Radu, mă poți ierta? -Da. Te-am iertat, Angela. Și domnul Brădescu avea ochii
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
ar mai avea nevoie a-și mai aminti de cartea sau de noianul de cărți din raftul vizat; există însă și cărți-vortex, irupții/absorbții discursive, emisii vulcanice și maelstromuri care-l invadează și totodată-l sorb pe cititor, și-l apropriază, dar pe care și cititorul le devorează la propriu, le „mănâncă“, după cum spune Unamuno, și le metabolizează, le transformă în propria-i substanță vitală, în timp ce și el, deopotrivă, își proiectează-n ele propriu-i statut existențial, pe care și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ei autobiografi. Tiranii pe care i-a descris Tacit sunt el însuși. Prin iubirea și admirația consacrate lor de către el - admirăm și chiar iubim ceea ce detestăm și combatem... Ah, cât l-a iubit Sarmiento pe tiranul Rosas! - și i-a apropriat, și i-a însușit. E o minciună presupusa impersonalitate sau obiectivitate a lui Flaubert. Toate personajele poetice ale lui Flaubert sunt Flaubert și, mai mult ca oricare altul, Emma Bovary. Până și M. Homais, care este Flaubert, și dacă Flaubert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
unui indicator. Cincizeci de mii metri. Mai jos. Mai jos. Patruzeci și nouă de mii. Intrăm în atmosferă. La pupitrul său de comandă, Dallas încerca să evalueze repede și să memoreze zecile de figuri schimbătoare care defilau pe măsură ce astronava se apropria de suprafața globului. Călătoria astronautică înseamnă omagierea cum se cuvine a instrumentelor și a o lăsa pe Mama să se ocupe de această dificilă treabă. Dar în privința zborului în atmosferă, era cu totul alta povestea. De data asta pilotul muncea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
o activitate superioară altora, Vasile, să nu crezi În excepția ei, suntem abia În 1985, În RSR. Marx nu a lăsat cu limbă de moarte nimic În privința literaturii, poate Lenin, iar ăștia, scriitorii, deși necesari, nu fac decât să și aproprieze eforturile muncitorilor și ale țăranilor care trudesc pentru ei, să profite de ele. Și ce dacă Marx a scris cărți, nu s-a crezut nici o secundă scriitor. Comunistul, În general, e om serios, știe că se poate juca de-a
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
în noi înșine, pe moldovan în albanez, pe ardelean în dalmatin, pe frate în frate. ["ALBANEZII ȘI ROMÎNII"] 2263 Cumcă albanezii și românii sunt unul și acelaș popor, însă unii au pastrat limba tracă, iar cei din urmă și-au apropriat dialectul latin vulgar, nu mai e azi nici o îndoială. 90 {EminescuOpXV 91} ["ROMÎNII AU RĂSĂRIT... "] 2307 Românii au răsărit dintre slavi ca insula... din mare. Stratul primar fonologic " secundar bisericesc - o limbă mai nouă " terțiar malorosian-polon " cuaternar rusesc administrativ-juridic Pe
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
că Don Carlos găsise o combinație ca să scape Spania de grenadirii și brigadirii săi - anume: regina Spaniei Isabela înfiase pe un rege american. Acesta murind, țările sale erau de drept ale Spaniei, dar micele republice ale Americei de Sud își apropriase acele țări. Acuma Spania voia să ceară mai întîi de la ele aceste țări, apoi să facă un memorand cătră puterile Europei; la urmă, daca n-ar fi ajutat nici acesta, să înceapă a-ntări cetăți ș-a strânge oameni ad
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
evidența că a trebuit să se-ntîmple astfel cum s-a întîmplat, atunci vedem ce absurditate e de-a reduce principiile de morală la această hazardoasă și relativă simțire. Una din două: sau omul are răul ce-l comite în caracterul apropriat prin educațiune - și atunci nu-i de vină el, ci cei ce l-au crescut; sau răutatea îi e dată în condițiunile fiziologice și fiziognomice ale esistenței sale - și atunci nu-i de vină el, ci-i natura care l-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
plăcută curgea ca o cascadă răcoroasă în jurul meu. Razele soarelui mă mângâiau ușor și liniștitor pe pielea mea fină, jucându-se timid printre firele castanii ale părului meu, făcându-le parcă mai deschise decât le știam. Simțeam cum seara se aproprie. Simțeam cum noaptea, cu mâinile ei picurate cu steluțe mici și aurii mă învăluiau ușor, pregătindu-se parcă să-mi ofere o îmbrățișare de ,,Bun venit!“ Simțeam mirosul dulce al răcorii cum se apropie și avertizează gâzulițele și toate pasările
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]