26,366 matches
-
tot mai la fund, apa se făcea mai rece, mai întunecată), după ce-a văzut satul și privirea a găsit o margine din acoperișul casei lor (cealaltă era în dosul copacilor, iar căsoica nu se vedea deloc) și numai a apucat a se gândi: ŤDacă mă vede vreun soldat de dincolo? - și acolo trebuie să fie de aceia care au pușcă cu ocheană - dacă mă vede și trage? - oare poate să cunoască că nu-s neamț?... dar este el aici...ť
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
din partea de sus a corsajului. Acest gest îndrăzneț îl tulbură atât de mult încât avu chef să îngenuncheze în fața ei pentru a-i exprima recunoștința. Dar, în loc să continue să se dezbrace, ea schimbă tactica și, apropiindu-se de el, se apucă să-i scoată hainele, cu îndemânare. Unde învățase ea cea mai bună metodă de a dezbrăca un bărbat? Surprins de precizia mișcărilor ei, Vasia o lăsă să-l dezbrace, consternat și vrăjit totodată, admirativ și gelos. Nu Natalia, ci o
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
Ei, știți ce înseamnă întrebarea asta. înseamnă apartament la Moscova, vilă. Orice aș fi cerut, sigur mi s-ar fi dat. Dar eu am spus că n-am nevoie de nimic". "Trebuie să știi să reziști gloriei ca să nu te apuci de băutură, să nu curvăsărești". El a rezistat. Semeon Petrovici a scris cinci volume de proză. Spre sfârșit însă, a ajuns la convingerea exprimată în Spovedania lui Tolstoi: că "viața e un rău". - "în general, voi trăiți în vremuri grele
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
felațiunii, iar cel de-al doilea întruchipa tot o față bisericească, dar în chip de Kurt Treptow, dacă îmi este permisă această asociere cu un mirean, adică în plin avînt pedofil consumat tot pe sub pulpana sutanei temporar ridicate. N-a apucat bietul anticar să se dumirească deplin în legătură cu natura clientului căruia i s-ar putea oferi cele două opere tainice, pentru că deponentul s-a și prezentat spre a-și retrage marfa întrucît a aflat din gura doamnei Tonitza că cele două
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
ține, a avea ceva, cum ar fi habere honorem, habere fidem, - păi dar!?... Ce, suntem boșimani, ori la Ulan Bator, - făcea, gata să-l lovească damblaua, Doamne ferește, - să n-avem habar, noi?... geantă latină... O tuse rea și nesfârșită îl apucase. Nene Sache, - am intervenit, - liniștește-te, bre!?... Din tot potopul de vorbe ce mi-a fost dat să le aud, resemnat, înțelesesem că ăia de la televiziune,... toți agramații și fonfii ăia... toate foanfele alea, lățiseră în toată România pă... habemus
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
să pută tare, din ce în ce mai tare, încât a trebuit să deschid larg fereastra. Dar de afară venea o duhoare și mai și. Luai un calmant. Totuși, și-așa, puțea. Era ca atunci când treci pe stradă pe lângă o hazna deschisă, și te apuci cu degetele de nas... Ori, îți bagi vată în urechi, dacă putoarea te bate la urechi, să scapi de supliciul numit televiziune, acaparată de niște cuconițe oxigenate și neroade, de fanții agramați și fonfi... Ceva excremențial. Bine zicea cronicarul sportiv
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
Marius Chivu Andrei Codrescu (pe numele său adevărat Perlmutter) a debutat în 1963, în revista "Steaua", cu pseudonimul Andrei Steiu. Doi ani mai târziu avea gata o plachetă pe care însă nu apucă să o publice întrucât părăsește România împreună cu mama sa. A petrecut o perioadă în Italia, apoi la Paris, înainte de a se stabili definitiv în Statele Unite, unde a făcut o strălucită carieră de scriitor de limbă engleză și jurnalist de radio
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
autorului i-a fost dat s-o cunoască, stropesc, din loc în loc, paginile de memorii și, din petele odorante, prind contur portrete, schițe de situații, nostalgic-amabile sau mușcător-colegiale. Proiecte trecute și viitoare, forfotă de mic clan care, dacă nu prea apucă lapte sau carne pe la cozi, măcar mai află ceva noutăți răsuflate, citate, cronici la cărțile tale și la ale altora, urmărite cu ochi critic, toate se amestecă printre amintiri din prima copilărie, scene izolate din viață, momente care trec, precum
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
anume cochetării și nădufuri alintate, de franctiror în critică și, din vreme în vreme, (aproape) polemist stau laolaltă în paginile scrise, despre neîntreruptul du-te-vino dintre prezent și trecut, cu judecata cîteodată pripită a zilei de azi. Mai fermecătoare cînd au apucat să se decanteze, atinse de suflul prozei, mai jurnalistic - frivole pe teme "la zi", însemnările dau seamă de-o anumită stabilitate, de-o egalitate de umoare, totuși, trecînd peste omenești excese. O mărturie creditabilă, cum grano salis, despre om, oameni
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
trece pe stradă Bătrânul Poet,/ bătrânul, grozav de bătrânul Poet,/ se scurge și timpul atunci mai încet,/ ei bine, cu mult mai încet" etc. Convinge mai ales răsucirea autoironică a sentimentalismului și a melancoliei: "Suntem poeți, în felul nostru, toți:/ Apucă pana, scrie dacă poți.// Poftim: păduri. Și stele. Și câmpie.../ Nu simți un început de poezie?// Doar luna râde-n ramă albăstrie:/ un corp ceresc. Și nici o poezie...". Nu cred că Aureliu Busuioc are o pondere mai însemnată în poezia
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
de două ori salariul de la Harvard în contul pe care îl ai în dolari, dacă rămâi în KGB și mă ajuți în continuare. Vanov dădu din cap, lăsând șervetul să-i cadă, și, mijindu-și ochii mari cât farfuria, își apucă din nou furculița. - Câte focoase nucleare mai ai, așadar, pentru mine? - Zece. Cât primesc? - Cu prețurile de pe piața mondială actuală, nu-ți pot oferi mai mult de o sută cincizeci de mii, spuse Melmont. - E ridicol! Nici vorbă! Caracterul lui
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
lui Dumnezeu, căci pentru el sunt nebunie și nu poate să le înțeleagă, fiindcă ele se judecă duhovnicește (I Cor. 2, 14). Căzând în acest păcat, Solomon și-a pierdut înțelepciunea și a decăzut atât de mult încât s-a apucat să adore până și idolii soțiilor sale păgâne: La vremea bătrâneții lui Solomon, femeile lui i-au întors inima spre alți dumnezei și inima lui nu i-a mai fost deloc întreagă la Domnul Dumnezeul său, ca inima lui David
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
lui Negruzzi este complet diferită de a celui din poemul lui Pușkin. "Coconul Andronache s-a închis în cabinetul său, unde după ce mult trăsni, plesni, blăstemînd gîndul ce-l lovise să se însoare ca să-și pearză liniștea, în desperarea sa apucă un pistol, îl încărcă și apoi se puse pe gînduri." Autorul nu spune ce gînduri negre treceau prin mintea soțului înșelat. Poate că se gîndea să-l provoace la duel pe amant, chiar dacă - într-o primă fază - l-a lăsat
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
epoca în care "bonjuriștii" epatau "tombaterele", venind din Occident (Rosetti a studiat Filozofia la München) cu "geamu în ochi" (Ghimpele, 1874) sau cu "monoclu-n ochi" (Eminescu, Scrisoarea III, 1881). La sfîrșitul epocii fanariote, postelnicul Andronache Zimbolici, ca să pară "bonjurist", "apucă fracul, își lăsă favoriți mari și barbetă și puse și ochilari" (Negruzzi, Au mai pățit-o și alții, 1838). Și Evgheni Oneghin, "un dandy londonez la strai" din Petersburg-ul anilor 1820, scandaliza publicul din sala de spectacol scrutînd doamnele "cu
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
fost arestat și inculpat în procesul Maniu; până în 1964 a fost prin principalele lagăre de exterminare aflate pe teritoriul Republicii Populare Române. Iată episodul de care vorbeam așa cum mi l-a povestit mie Camil Demetrescu; din nefericire el n-a apucat să-l pună în scris, astfel încât nu figurează în volumul de memorii publicat de Editura Enciclopedică. Cu siguranță însă există în arhiva fostei Securități material documentar pentru reconstituirea completă a unui episod ilustrativ pentru absurdul și tragicul sistem în care
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
Ar fi avut, poate, ceva din juisarea paradoxală a corpurilor iremediabil bolnave și din grația înșelătoare a serviciului de porcelaine cu defect. Așa sînt personajele lui H.Bonciu: copii trecuți din "copt", care știu (și regretă...) totul, deși n-au apucat să trăiască mai nimic, părelnic rubiconzi și sangvinici, de fapt deșirați și subțiri ca nălucile. O mahala de multe feluri, Ersatz urban, sentimental, de (peri)ferie vieneză, de București din Mitteleuropa trăiește în gesturile lor largi și moi, de fanți
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
toată mîna, din cele care se spun și, mai ales, dintre acelea ascunse sub pietatea gustului burghez trec, în carte, de la unii la alții, urmînd două fire: traiul la comun, vag promiscuu, instilat cu poezia "manejului", și căile pe care apucă niște "bagaje" (vieți, amintiri...) ale nimănui. "Comisionul" e, la început, un caiet cu scoarțele negre, ajuns într-o noapte la un scriitor-ventuză, prădător feroce de istorii brute (în fond, ca toți romancierii...). Cel care i-l dă, Omul cu ciocul
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
era ca o carte ce, odată arsă, lumina lumea. Astăzi, spiritul muzicii este asemeni unei spade, deosebit de primejdioasă pentru cel ce nu știe să o folosească. Iar trupul fenomenului sonor este unul gol, pe care n-ai de unde să-l apuci, nici cum să-l supui; un trup de multe ori monstruos, schimbător, diform, imposibil de reținut, de legat ori de răpus. în epoca modernă, muzica savantă s-a cuibărit la nivelul funcțiilor digestive, manifestîndu-se ca un stomac imens ce a
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
semnalul că adevărata luptă de-abia acum începe. Coaliția tactică a baronilor sătui de atotputernicia lui Iliescu în partid a început să pîrîie imediat după ce Geoană a devenit nr. 1 în PSD. Toți băieții ambițioși din filiale s-au și apucat să-și facă socoteli și să tragă sfori pentru confruntarea cu Geoană. După debarcarea lui Iliescu, PSD va intra într-o perioadă de mari convulsii, la capătul căreia n-ar fi exclus să îl vedem cîștigător pe același Ion Iliescu
Iliescu după Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11780_a_13105]
-
o retragere, un reflux intimizant. D-sa trece pe portativul avangardist poezia delicată a lucrurilor, ŕ la Petre Stoica. Rezultă un melanj de insolențe și timidități, de avînturi și căderi în sine, conturînd fizionomia unui sentimental și introspectiv ce-a apucat, în mod imprevizibil, pe calea hazardului: "stam pe o bancă în parc miram lumea dansam puțin cu cîte o femeie/ întrețineam public noțiunea de primăvară mă lăsam mirosit/ scriam despre tine cu creta poeme pe drumul pe care știam c-
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
am consultat pe toate) lipsește un extraordinar poem arghezian, o capodoperă ignorată. L-aș pune într-un chenar special, spre încântarea altor iubitori de poezie. TÂRLĂ I-aud bătând în poarta încuiată. E-o mănăstire veche între tei. I-au apucat furtuna și bezna și își cată Un adăpost cu gloata după ei. Călugărul din poartă-i adormit Cu cheia spânzurată lângă broască. De zeci de ori străinii au lovit În lemnul surd, și poarta nu se cască. Dar ce să
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
inspirat chiar decât Creatorul, i-ați cadorisit cu rolurile ce li se potrivesc cel mai bine. S-ar putea, e adevărat, ca unora să nu le convină deloc această situație... N-ar fi de mirare ca El, Dumnezeu, să se apuce să vă plagieze, conștient fiind de faptul că, stilistic, stă prost la capitolul umor. Vă sărut mâna cu care scrieți și vă doresc sănătate, lucru de care, vorba unui poet bolnav, eu nu prea am parte. Cu venerație, Șerban Tomșa
O promisiune ținută by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11817_a_13142]
-
familiei rămase în țară, în frunte cu tatăl său, compozitorul Filaret Barbu, căruia i se scot de pe afiș toate lucrările. Și totul trebuia luat de la început. Pentru a nu mai trăi din mila altora și a mai dormi pe unde apuca, intră mai întâi ca dansator la Televiziunea Bavariei. Apoi îl va scoate din anonimat Beryl Grey, primă balerină engleză, care venită în turneu la București, cu câțiva ani în urmă, îl avusese ca partener pe Gelu Barbu, în Lacul lebedelor
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
rece, distant, "obiectiv", epoca este readusă în atenție prin obiectele care au caracterizat-o (cravata de pionier și diversele tipuri de șnururi și trese, inventarul minuțios al tipurilor de țigări existente pe piață ăn momentul ăn care eroul s-a apucat de fumat etc.) nu prin analiza retrospectivă a stărilor de spririt. Se poate vorbi ăn scrisul lui Cezar Paul-Bădescu din această carte de o manieră cvasi-behavioristă de rememorare a trecutului, fapt oarecum surprinzător cel puțin din perspectiva unui narator-adolescent care
Natural born writer by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12871_a_14196]
-
cunoscutul și invidiatul cartier Pipera) se poate observa dezordinea, praful și mizeria. Să nu mai vorbim de lipsa unui concept arhitectural. O constatare ciudată : mai toți câinii străzilor sunt schilozi în trei picioare sau chiar două. Săracii de ei te apucă milă să-i vezi. În Canada numai în rezervele de indieni mai vezi câte un câine rătăcit, dar niciodată șchiop. Ciudățenii la tot pasul. M-a amuzat copios comună Buzescu, un fel de atracție turistică teleormăneana. Palate de case (unele
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]