794 matches
-
212-221. 33. Gh. Cotoșman, Biserica românească din Banat înainte de venirea ungurilor, în Altarul Banatului, Caransebeș, 1946, nr. 7-8, p. 158-164 și nr. 9-10, p. 225-230; I. D. Suciu, Monografia Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1977, p. 24-49; Eugen Gluck, Contribuții cu privire la istoria părților arădene în epoca ducatului lui Ahtum, în Ziridava, Arad, 1976, p. 89-116 și 1979, p. 243-278; Idem, Contribuții la istoria străveche a Episcopiei Aradului, în M.B., 1978, nr. 4-6, p. 215-226; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 222-225. 34. C.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Peuce, Tulcea, II, 1971, p. 257-260. Giurescu Dinu C., Țara Românească în secolele XIV-XV, București, 1973. Giuglea G., Crâmpeie de limbă și viață străveche românească. Elemente vechi germane, în Daco-romania, III, 1923, p. 622-628. Gluck Eugen, Contribuții cu privire la istoria părților arădene în epoca ducatului lui Ahtum, în Ziridava, Arad, 1976, p. 89-116 și 1979, p. 243-278. Idem, Contribuții la istoria străveche a Episcopiei Aradului, în M.B., 1978, nr. 4-6, p. 215-226. Göllner C., Studii de istorie a naționalităților din România. Naționalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fie discret și să nu spună ce nu trebuie. I se predă în școală și în familie o pedagogie a fricii și a dublului limbaj. La Facultatea de Filologie din București, unde vine în 1952, în plină teroare stalinistă, tânărul arădean întâlnește o altă lume, dar cu aceeași frică teribilă intrată în oase ca frigul. În amfiteatre apar mari profesori (Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Al. Rosetti), dar și numeroși impostori de care studenții râd pe înfundate. Au loc, aproape ritualic, „ședințe
CORBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]
-
școală profesională din oraș. Este un om citit, un eminent profesor (nu o spune el, o spun alții), iubește muzica și teatrul, nu trage chiulul și încearcă să iasă din combinație. Adică să fugă din sistem. Până să izbutească, Securitatea arădeană îl vânează și, amenințându-l, șantajându-l, supunându-l unei presiuni bine regizate, îl agață. Scena cedării (capitolul Pactul cu diavolul) este realmente dramatică. După zece ore de anchetă, tânărului intelectual i se pun în față alternativele: să intre în
CORBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]
-
din câmpul cultural până prin 1978, după care și-a văzut declinul literar și prăbușirea gloriei în fața altor principii decât cele pe care le promovase o viață. B. debutează cu o traducere, Clopote de aramă, din Thomas Moore în revista liceului arădean, „Laboremus” (1926). Ulterior e prezent cu versuri în „Falanga” lui Mihail Dragomirescu (1927, sub semnătura Tudor Arsenie), „Bilete de papagal”, „Abecedar” (unde e redactor), „Gând românesc”, „Pagini literare” (din 1936 figurează în redacție) ș.a. Debutul editorial, cu sprijinul lui N.
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
Vidra, j. Arad), poetă și traducătoare. Este fiica Valeriei (n. Mager) și a lui Iacob Ilica, țărani. A absolvit Liceul Pedagogic din Arad (1971) și Facultatea de Filosofie a Universității din București (1975). Debutează cu versuri în 1966, în ziarul arădean „Flacăra roșie”, iar în 1969 este distinsă cu Premiul Tineretului la concursul „Nicolae Labiș”. Colaborează la „Familia”, „Tribuna”, „Scânteia tineretului”, „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară” ș.a. Din 1994 este diplomat în Republica Macedonia. Împreună cu soțul ei poetul Dumitru M. Ion, fondează
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
sarmalele sau, dacă preferați, prazul, opinca, apoi sărbătorile, 24 ianuarie, 1 decembrie, 23 august... Sanda Cordoș: Ar fi interesant să iei câte una din fiecare... Ovidiu Pecican: Bine, vă voi da câteva exemple, care au apărut, În serial, În revista arădeană de cultură Arca. Bulă Nașterea lui Bulă s-a produs pe nesimțite, În timpul dictaturii ultimului lider comunist al României. De aceea ea poate fi considerată un răspuns popular la aceasta. Situația fiind una limită, și răspunsul a fost pe măsură
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Brad - 26.III.1948, București), prozator și traducător. După absolvirea, în 1903, a gimnaziului din orașul natal, G. urmează liceul la Brașov. Ar fi obținut mai târziu și licența Academiei Comerciale din Leipzig. Din 1907 este redactor responsabil al „Tribunei” arădene, calitate în care autoritățile maghiare îi intentează numeroase procese de presă, din cauza cărora va trebui să se refugieze, în 1912, peste Carpați. O vreme este corespondentul la București al unor ziare germane. Până la intrarea României în război, tipărește „romanul” Oameni
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
, publicație apărută la Arad, lunar, din mai 1933 până în martie 1940, cu subtitlul „Revistă literară și culturală”, sub îngrijirea unui comitet de redacție alcătuit din membri ai Ateneului Popular arădean: Barbu Pompiliu, Gh. Ciuhandu, Al. Constantinescu, Eduard Găvănescu, Octavian Lupaș, Marcel Olinescu, Al. Negură, Mihail Păun, Isaia Tolan, Tiberiu Vuia. Din 1936 comitetul de redacție îi mai include pe P. Bogdan, Al. Filipaș, Gh. Moțiu, Petre Pascu, Șt. Popovici, I.
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
Din 1936 comitetul de redacție îi mai include pe P. Bogdan, Al. Filipaș, Gh. Moțiu, Petre Pascu, Șt. Popovici, I. Pogana, Ascaniu Crișan, Radu Cornel; secretar de redacție este Marcel Olinescu. Revista devine organul de presă al federațiilor societăților culturale arădene Astra, Institutul Social Banat-Crișana, Concordia și Ateneul Popular. Din 1937 subtitlul este „Literar-cultural-artistic”. Născută din inițiativa unor intelectuali arădeni dornici de a reprezenta și de a dinamiza viața spirituală din zona de vest a țării, H. are un program cultural
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
I. Pogana, Ascaniu Crișan, Radu Cornel; secretar de redacție este Marcel Olinescu. Revista devine organul de presă al federațiilor societăților culturale arădene Astra, Institutul Social Banat-Crișana, Concordia și Ateneul Popular. Din 1937 subtitlul este „Literar-cultural-artistic”. Născută din inițiativa unor intelectuali arădeni dornici de a reprezenta și de a dinamiza viața spirituală din zona de vest a țării, H. are un program cultural, mărturisind chiar în primul număr intenția „de a munci conștiincios” la afirmarea spiritualității românești „într-un colț de țară
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
număr special lui Ioan Slavici (12/1935). Chiar dacă spațiul ocupat de literatură rămâne considerabil, H. acordă o mare însemnătate și altor domenii, în ultimii săi ani de apariție textele cu profil extraliterar devenind chiar predominante. Medalioanele incluse în rubrica „Figuri arădene”, consacrată unor personalități din partea locului, studiile istoriografice cu substrat antirevizionist, semnate, între alții, de Isaia Tolan, Octavian Lupaș, Gh. Ciuhandu, ca și anchetele sociologice cu tematică zonală sunt o confirmare a spiritului regionalist al publicației. La acestea se adaugă articolele
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
alții, de Isaia Tolan, Octavian Lupaș, Gh. Ciuhandu, ca și anchetele sociologice cu tematică zonală sunt o confirmare a spiritului regionalist al publicației. La acestea se adaugă articolele și eseurile despre artele plastice scrise de Teodor T. Țiucra (Pictori români arădeni, 6/1936, ș.a.) și câteva contribuții etnografice și folcloristice. De menționat și aspectul grafic al revistei, ilustrată adesea cu expresive xilogravuri de Marcel Olinescu. Alți colaboratori: N. Ladmiss-Andreescu, N.D. Covaciu, Ion Vornicu, Tiberiu Bornea, Traian Mager, Voichița Jalea, Dimitrie Danciu
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
asupra artei - demisiile de la militantismul național. Comentarii și texte literare sunt consacrate unității culturale românești, tradiției și datinilor, temei obsedante a dacismului și a Marii Dacii. Ca exponenți ai acestor valori, un ciclu susținut de Ion C. Pojana promovează Figuri arădene (Teodor Botiș, Augustin Aron Hamsea, Ioan Suciu). Literatura publicată e modestă. Versuri semnează (printre mulți, inclusiv directorul revistei) D. Iov, Grigore Bugarin, Constantin Barcaroiu, Petru Sfetca, Ion Șugariu, I. Gh. Severeanu, Coriolan Bărbat, Ion Potopin, Romulus Fabian, Volbură Poiană-Năsturaș ș.a.
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
în circulație o serie de texte și manuscrise vechi, mai puțin cunoscute sau inedite, cu trimitere precisă la trecutul ținutului. Sunt reluate astfel poeziile religioase ale lui George Coșbuc și Octavian Goga, pagini dintr-o lucrare din 1807 a iluministului arădean N. Horga-Popovici, nuvela Logodnica contelui Stuart semnată de poeta și prozatoarea bihoreană Lucreția Suciu-Rudow, fragmente privitoare la români din cronica lui Anonymus Notarius, corespondența dintre Emil Turdeanu și Mircea Eliade, o scrisoare a poetului George A. Petre, stabilit la Oradea
LUMINA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287912_a_289241]
-
, gazetă culturală și literară apărută la Arad, bisăptămânal, de la 1 august 1872 până la 29 iunie 1875, editată de Episcopia Ortodoxă arădeană. Redactori responsabili sunt Georgiu Popa, apoi Iosif Goldiș (din 6 mai 1873) și Vicențiu Mangra (din 21 februarie 1874). În noiembrie 1873 episcopul Miron Romanul îi propune lui Ioan Slavici să-și asume responsabilitatea redacției, dar scriitorul refuză din motive
LUMINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287913_a_289242]
-
Cronicar ARKȘI ARCA e îngrijită, echilibrată, civilizată ca un oraș ardelenesc față de - să-i zicem așa - pitorescul regățean. Asta nu înseamnă că e și bătrînicios-conservatoare, dimpotrivă, scriitorii arădeni aflați la bordul ei cunosc bine teoriile și practicile artistice occidentale novatoare, au fost printre primii la noi care au schimbat condeiul cu computerul și s-au pasionat de navigarea "pe rețea". Arca lor traversează însă zonele de turbulență juvenilă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
pentru culegerea literaturii populare. Un moment însemnat al biografiei sale este redactarea, în 1859, a almanahului „Muguri”, care înmănunchea producțiile literare ale tinerilor învățăcei din Arad, printre care și Iulian Grozescu. A fost un animator al vieții culturale și politice arădene, ales deputat în Dietă. S-a aflat printre delegații trimiși la serbarea de la Putna (1871). La Pesta scoate în 1861 prima revistă umoristică pentru românii transilvăneni, „Tutti frutti”, urmată de „Strigoiul” (1862), „Umoristul” (1863) și „Gura satului” (1867), iar în
STANESCU-ARADANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
la erudițiunea tinerimii”. Majoritatea membrilor erau elevii Preparandiei și studenți teologi din localitate. Formele de activitate sunt diverse, dezbaterile literare pe marginea scrierilor proprii sau lecturile atrăgând cel mai mare număr de participanți. În adunări se lansează ideea solidarizării teologilor arădeni cu acțiunile cultural-sociale ale colegilor din alte centre de învățământ teologic (Sibiu, Caransebeș etc.). Existența unei biblioteci și a unui cabinet de lectură avea un rol esențial. Biblioteca, inaugurată tot în 1867, dotată cu literatură beletristică și științifică, urmărea a
SOCIETATEA DE LECTURA A TEOLOGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289752_a_291081]
-
, revistă apărută la Arad, de două ori pe lună, de la 1 februarie la 15 decembrie 1869 și de la 10 ianuarie 1871 la 15 iunie 1872. Publicație a Societății de lectură a elevilor de la seminarul arădean, S. era destinată tipăririi lucrărilor teologice sau beletristice prezentate în cadrul ședințelor asociației. Puțina literatură inclusă în sumar aparține lui Iulian Grozescu și lui G. Morariu. Cu articolul Despre creștere și mai cu seamă despre creșterea junelor române a colaborat Ioan
SPERANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289823_a_291152]
-
Statului (1898-1900). Revenit în Transilvania, devine profesor la Școala de Fete a Episcopiei Aradului (1901-1902), referent școlar ajutor (1902-1904), profesor la Institutul Teologic din Arad (1904-1908), diacon și secretar al Consistoriului din Oradea (1908), fiind mai târziu preot în comuna arădeană Odvoș. Aflat o perioadă de timp la București, S. se racordează la atmosfera culturală de aici. Scrie la „Corespondența română” a lui Ioan Slavici, fiind prezent cu articole, informații politice, schițe literare, traduceri din Bjșrnstjerne Bjșrnson (1893-1894), ca și la
SECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289602_a_290931]
-
Oradea, 2001. Repere bibliografice: Ion Simuț, Singurătatea la zi: „Către Sing”, F, 1995, 10-11; Horea Poenar, „Către Sing”, ECH, 1996, 10-12; Florin Lazăr, „Către Sing”, ST, 1996, 11-12; Ioan Moldovan, La a doua carte, F, 1997, 2; Ioan Moldovan, Poeți arădeni, F, 1997, 12; Borbély, Xenograme, 143-145. M. I.
SFARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289656_a_290985]
-
bucureștene, absolvită în 1931, cu licența în istorie și geografie. Debutează cu poeme în perioada adolescenței, la ziarul ,,Tribuna nouă” din Arad (1924-1925), în același timp fiind corespondent al rubricii „Mișcarea culturală” a bilunarului „Foaia tinerimii” și frecventând cenaclul literar arădean, alături de Aron Cotruș, Al. T. Stamatiad, Al. Constantinescu, Tiberiu Vuia, Al. Popescu-Negură. A mai colaborat la „Revista Liceului «Sf. Sava»” și la „Revista literară”. În perioada bucureșteană Perpessicius îl încurajează, publicându-i versuri în ,,Universul literar” (1925-1927), de asemenea e
SICLOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
mai 1904 ca editor și proprietar figurează George Nichin. Din 25 decembrie 1903 denumirea ziarului este „Tribuna”, în urma încetării apariției „Tribunei” de la Sibiu, și poate fi considerat organul politic al românilor din Transilvania. Înființată de vechi tribuniști și de fruntașii arădeni ai Partidului Național Român, amintind prin titlu de „Tribuna” și de „Foaia poporului” de la Sibiu, T.p. afirmă în Cuvântul redacțional din numărul de probă: „Intrăm în luptă cu un singur gând: să facem totul cât ne stă în putință pentru
TRIBUNA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
populare, îngr. Gavril Matei Albastru, București, 2000. Repere bibliografice: Dumitru Lazăr, „Poezii și basme populare din Crișana și Banat”, O, 1968, 11; Virgiliu Florea, „Poezii și basme populare din Crișana și Banat”, ST, 1968, 11; I.L. Hedeșan, Cartea unui folclorist arădean, „Flacăra roșie” (Arad), 1968, 7 542; Bârlea, Ist. folc., 425-426; Datcu, Dicț. etnolog, II, 261-262. I. D.
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]