2,802 matches
-
aragaz și butelie, mai gătea ea și uneori mă mai invita la masă. Făceam și eu câte ceva pentru mic dejun sau cină, m-am descurcat, nu am murit de foame. Nu se vede că m-am mai îngrășat? - Da, nu arați așa de rău cum mă așteptam. Eram disperată că nu știam cum te vei descurca printre străini. Soarele a început să devină din ce în ce mai supărător. Veronica se simțea obosită, așa că au hotărât să se întoarcă în centru, pentru a merge la
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
inimii spre cumințit. lacrima mi-ai vrut cu rugă să-ți alunece prin față, iar iubirea mea-ndelungă rupta-i ca pe-un fir de ață ! e coarda sufletului meu și-al dorului prins de păcat, ai vrea să te arați: nu vreau ! eu te-am lăsat; eu te-am uitat . Referință Bibliografică: Poezii / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1049, Anul III, 14 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363111_a_364440]
-
GHEORGHE A. STROIA (Adjud, Vrancea) Prozator, publicist, poet, exeget literar și de artă, promotor literar și cultural, editor român; la 1 aprilie 2010 debutează în literatura; la 1 aprilie 2013 devine membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (ARA). Născut la: Adjud, județul Vrancea, 22 mai 1970, fiul lui Andrei și al Auricăi STROIA Studii: Școală cu clasele I-VIII „Mihail Armencea”, Adjud, jud. Vrancea (1976-1984); Liceul teoretic EMIL BOTTA, Adjud (1984-1988); Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău (1989-2005) - diplomă
LA MULTI ANI, GHEORGHE A. STROIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363100_a_364429]
-
un mare culegător și izvoditor de folclor, pornind de la bucurie (strigătura) și finalizând cu întristarea (doina), în partea a doua a lucrării sale (Închinare) își împărtășește dorul astral-divin, de la care împrumuta - prin vers - sclipirea eternității. (Gheorghe A. STROIA - Membru corespondent ARA) Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web, la următoarele date de contact: Editură ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627, e-mail: geocosynus@gmail.com
A POETULUI GORJEAN ION C. DUŢĂ (NOVACI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363185_a_364514]
-
simplu trecător.” Și un poem de înaltă simțire patriotică, intitulat „România” - din care s-a născut și crezul poetic al autoarei: „Avere-n grai și-n inimi demnitate / De la străbunii noștri moștenim. Nu-i glas mai sacru decât limba noastră / Arând de veacuri în acest pământ, / Ecoul ce se pierde-n zarea-albastră / Va dăinui în sacrul legământ.” Partea a doua a volumului este dedicată Sonetelor, numerotate de la I la XIII - cu o arie tematică generoasă, structurate după canoanele acestei specii literare
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
ducă pe Pământ Cuvântul Cel de Sus Să re-ntregească turma, Păstorului IISUS ! Ca Teolog-Profesor, mai are de lucrat Și la Teologie, Cuvântul de Predat ! Iar pentru asta noi, ca prieteni ne Rugăm, Să-i pregătim "ogorul", adânc să îl arăm Să n-aibe bariere pe Cale, sau dușmani Cu-Alina sa Preoteasă, acum și "La mulți ani !" Iar ale sale fiice, frumoasele surori, Ca Iosif al lui Iacov, vor 10 frățiori ! N.B.: Oricine dorește, poate folosi poeziile scrise de mine (menționând
LA ANIVERSAREA PĂRINTELUI-PROF.LEONARD de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368454_a_369783]
-
4] Trecură apoi printr-un parc fiare flămânde îi luminau cu ochii din cuști acum trebuie din fiecare suflete câte o gură să muști [5] După ce se îndestulă sufletul porniră mergeau pe o câmpie îmbrăcată în zale trebuie acum să ari această câmpie și s-o semeni cu lacrimile tale [6] Începu sufletul să are și să semene pe întuneric pe ploi și pe vânt își punea sufletul mâna la gură Doamne, cum miroase a carne de om acest pământ [7
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
acum trebuie din fiecare suflete câte o gură să muști [5] După ce se îndestulă sufletul porniră mergeau pe o câmpie îmbrăcată în zale trebuie acum să ari această câmpie și s-o semeni cu lacrimile tale [6] Începu sufletul să are și să semene pe întuneric pe ploi și pe vânt își punea sufletul mâna la gură Doamne, cum miroase a carne de om acest pământ [7] După ce sfârși munca se făcu lumină însă o noapte mare mergea înaintea lor ajunseră
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
în gardă efectuate de Sfântul Ioan împotriva slavei deșarte. A ceda în fața acestei patimi înseamnă de fapt, ca închizându-te în tine însuți, să dovedești că Dumnezeu cel „filantrop” nu a fost cu adevărat primit în viața ta, și să arați că, în ciuda botezului, nu a existat o convertire reală . Se observă deci că Sfântul Ioan vizează mai mult decât un comportament moral, ci că, pentru el, este esențială activarea credinței care este adusă în discuție. Ajungând la „Cinstea omului ce
PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SAMSON ȘI DALILA Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 206 din 25 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Motto: Samson către filisteni: De n-ați fi arat cu junica mea n-ați fi aflat secretul puterii mele." M-am îmbătat cu desmeierdări dalile Prin ape calde m-am lăsat purtat Și printre palmieri visând mă urmăreau priviri agile Oh !... ce-am iubit... aceea m-a trădat Mă
SAMSON ŞI DALILA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366800_a_368129]
-
trecut-a peste părul meu și m-a ucis Și ochii mei de ce-au orbit în plină zi Ce limpede izvor secat-a-n mine - nchis Și plâng întru-năuntru-mi anii cei pustii Și dacă nu ați fi arat cu-a mea junică Voi filistenilor, n-ați fi aflat taina puterii mele Și-acum, Tu Doamne înc-odată mă ridică Coloanele ‘nșelării să le sfarm întru putere Dalilele priviri m-au dus spre moarte Oh! ce-am crezut aceea m-
SAMSON ŞI DALILA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366800_a_368129]
-
-o unchiul, că-i cunoștea bine părinții, erau prieteni, vecini de strană la biserică. Măi, Istrate, zice unchiu-meu, Spiros, toate bune și frumoase, numai cu una nu ne-am împăcat. Cu ce? m-am schimbat eu la față. Măi, Istrate, Aram al nostru nu-și lasă fata să plece, că alta n-are, ori o ții aici, ori sănătate bună! Zâmbea pe sub mustață parșivul de unchiu-meu, că și lui i se potrivea astfel treaba cum nu se poate mai bine. Cu
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
păgâni! Mulți au sfârșit cu zile de inimă rea din pricina celor întâmplate cu orașul lor în care s-au născut și au îmbătrânit. Atunci s-au prăpădit, la scurtă vreme unul după celălalt, și unchiul meu, Spiros, și socrul meu, Aram. Se umpluse orașul de turci veniți din Ada-Kaleh, le dăduseră comuniștii pașapoarte să plece în Turcia, mulți s-au dus, vreo șaptezeci de familii, se vorbea, alții nu, cei bătrâni, mai ales, și după inundarea insulei lor au rămas și
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
2011 Toate Articolele Autorului am fost orb prea sfinte doamne din festinul tău promis beau din cupa vieții acră otrava cucutei supliciu ochii mei clipind în ceață văzut-au doar un chip frumos n-au putut pătrunde-n suflet să are câmpul sterp și ars arunci cu pietre azi în mine din florile trimise ieri mă ameninți cu-apocalipsa pe care mâine o amâni mă ții mereu îngenuncheat să scormonesc țărâna udă din care tu m-ai plămădit sub cerul ’nalt
AM FOST ORB... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366908_a_368237]
-
te rog, Doamne, nimic. Măcar de mă făceai voinic; Aș fi dus, ușor, în spate, Sacii grei, plini cu păcate. Eu nu te rog, Doamne, nimic. Am fost sărac și sunt calic; Orfan în viață cu părinți Pe-un drum arat cu suferinți. Zdrențuros pe dinafară, Sufletul îl duc povară; Dat mereu pe uși afară, Biet străin la mine-n țară... Referință Bibliografică: Eu nu te rog Doamne nimic... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 205, Anul I, 24
EU NU TE ROG DOAMNE NIMIC... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366914_a_368243]
-
fiii celor morți ruga-i alină Lauda Ta vom vesti din neam în neam Poporul oile pășunii Tale Mărturisi-ne-vom pe orice cale PSALMUL 79 Cel ce vrea pe Israel ia aminte Cel ce șezi pe Heruvimi să Te arați Deșteptă puterea Ta ca între frați Ca mântuirea Ta să ne alinte De ruga robilor nu Te mânia Și cu pâine de lacrimi nu ne hrăni Toți vrăjmașii noștri iar ne vor răni În puterea Ta vom găsi tăria Ai
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
În: Vremea, București, 6 apr. 1996 • Românii și maghiarii la Limes. În: Graiul Maramureșului, Baia Mare 6-22 martie 1995; în: Totuși iubirea, Buc., mai 1996; în: Curierul Primăriei, Cluj-Napoca 1,1995,9-17 • România´s Transformation 1711-2003. În: The 27Th Annual Congress - ARA, Târgu Jiu, 3 iun. 2003; în: Lumina. Nr.4-5-6, Pancevo 2003; în: România Mare, Nr. 675-7, Buc. 2003 • Traian Băsescu. În: România Mare, Nr. 756, Buc., 7 ian. 2005; în: Clipă, Anaheim (SUA) 20 ian. 2005; în: Alo, București, ian
PAPA FRANCISC ÎN ROMÂNIA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367765_a_369094]
-
câteva ori mai mult decât cel ce muncește pe aceeași unitate de teren. Vreau să spun că cel care nu lucrează terenul, ci declară că l-a lăsat pentru „pășune” primește de câteva ori mai mulți bani față de cel care ară, discuiește, cumpără sămânță, seamănă, pune îngrășăminte, întreține cultura, recoltează. Altfel spus, fericiți sunt cei ce nu fac nimic! Au apărut ca ciupercile după ploaie niște jocuri piramidale de tip „Caritas” ori ,,FNI”, care au stors bruma de economii a multora
FERICIŢI CEI CE NU FAC NIMIC! de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366998_a_368327]
-
și roade ale Sfântului Duh și le-a pus alături de Sfânta Scriptură. Cuvintele și învățăturile martirilor sunt deci considerate ca fiind inspirate de același Mângâietor și sunt lăsate Bisericii spre folosul tuturor credincioșilor ei. Sfântul Ignatie Teoforul în epistolele sale ara �tă că aceste daruri duhovnicești sunt oferite de Domnul nostru Iisus Hristos fiecărui membru al Bisericii, prin intervenția directă și mijlocirea Sfinților mucenici, care bine s-au nevoit. Ca următori ai patimilor Mântuitorului Iisus Hristos, mucenicii își poartă crucea împreună cu
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
pe ei înșiși viruind lumea. Martirul și mucenicul dă mărturie lumii pentru Biserica lui Iisus Hristos în care el rămâne prin jertfa sa. Totodată, el vorbește tuturor creștinilor și tuturor timpurilor, spunându-le că moartea lor nu este zadarnică, ci ară �tând felul autentic de a fi al credinciosului, care s-a îmbrăcat în Iisus Hristos - Domnul, Stăpânul și Mântuitorul - prin sfânta Taină a Botezului - săvârșt de către sacerdotul pururea slujitor și jertfitor, în numele Sfintei și Dumnezeieștii Treimi - Celei de viață făcătoare
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
Sahara. Torsul i se unduiește șerpește, Că uită și trenul unde e gara, Tumultuoasă precum Niagara, În loc de soare, zâmbetu-i strălucește . Femeia e ploaia caldă de vară Oaza verde, răcoroasă din pustiu, Jumătate din lumina solară, Câmpia pe care plugul o ară, Bolta largă a cerului azuriu. De-ar lipsi, nimic pe pământ n-ar fi viu. DE-AI VREA ... De-ai vrea să-mi fii logodnică pe viață, Ți-aș construi mulțime de castele, (Cele din Spania-s prea mititele) Valea
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
Templul a fost dărâmat, zidul înconjurător distrus iar majoritatea caselor au fost incendiate. Înspăimântătoarea proorocie a lui Miheia se întâmpla întocmai datorită păcatelor grele de care erau stăpâniți căpeteniile și poporul casei lui Israel: „Deci, din pricina voastră, Sionul va fi arat cu plugul ca o țarină și Ierusalimul va fi prefăcut într-un morman de ruine și muntele templului va ajunge o înălțime acoperită de pădure”. [52] După întoarcerea din robie evreii au început reconstrucția templului care se va numi al
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Truman, apoi ca traducător pentru limbile franceză, spaniolă, portugheză, italiană și rusă la două mari companii americane, succesiv. La Chicago, a înființat prima emisiune de televiziune în limba română și a editat, pentru Academia Româno-Americană de Științe și Arte, buletinele ARA. A fost corespondent al posturilor de radio Vocea Americii și al Europei Libere, mai mulți ani. Cristian Petru Bălan este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte, și este consemnat în diferite cărți
DUBLA LANSARE DE CARTE DE LA PLOIEŞTI, 28 MAI 2011 – CRISTIAN PETRU BĂLAN (CHICAGO, SUA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367267_a_368596]
-
posibilă fără iubire, o ia în ceruri, o face nemuritoare și trăiește veșnic cu ea. Privind această statuie înțelegem cum acest sentiment al iubirii poate triumfa asupra orgoliului și răzbunării! Dragostea, eterna dragoste, fără de care nu putem trăi! Și gândul ară ca un plug și răstoarnă memoria și dă la iveală cuvintele lui Gabriel Garcia Marquez : „Dumnezeul meu, dacă aș mai avea o bucățică de viață... le-aș demonstra oamenilor cât se înșeală crezând că nu se mai îndrăgostesc când îmbătrânesc
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
cu p față de lukos grecesc, împrumut din oscă, cum spun specialiștii, nu poate fi o dovadă a influenței osco-umbriene de aproape înrudită cu traco-daca? De altfel în mai multe limbi cer=piatră, ca și asman în sanscrită: -engl. heaven „cer“~ aram. 'even „piatră“; asiro-babil. anu față de egipteanul „piatră“; iranic minu „cer“ și „piatră“, breton men „piatră“; scit. abra „cer“, țig. bar „piatră“; arab. sama „cer“ ~ ainian suma „piatră“; v. ind. kha „cer“ ~ kamy, kammo, kö, kar, kifa, kaya, toate „piatră, stâncă
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]