850 matches
-
Văscăuți pe Ceremuș (1921-1922); 19221923) și chiar al Liceului „Petru Maior din Gherla (19221923). Nu ne oprim asupra lor și a altor anuare pentru că obiectul lucrării noastre îl formează ziarele și revistele care s-au editat și difuzat la Cernăuți. * Arcașul Arcașul publicație independentă românească Cernăuți (nr. 1 și 2, fără mențiunea anului de apariție (probabil 1995). Director Vasile Tărâțeanu (Dicționarul presei literare românești de Ion Hangiu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, pag.542. * Arta Arta, revistă realizată de C.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe Ceremuș (1921-1922); 19221923) și chiar al Liceului „Petru Maior din Gherla (19221923). Nu ne oprim asupra lor și a altor anuare pentru că obiectul lucrării noastre îl formează ziarele și revistele care s-au editat și difuzat la Cernăuți. * Arcașul Arcașul publicație independentă românească Cernăuți (nr. 1 și 2, fără mențiunea anului de apariție (probabil 1995). Director Vasile Tărâțeanu (Dicționarul presei literare românești de Ion Hangiu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, pag.542. * Arta Arta, revistă realizată de C. Bivolaru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dar și materiale despre „Regele nostru” de N. Simionovici; „Înalt prea Sfinția Sa Arhiepiscopul și Mitropolitul nostru Visarion” de Eusebie Braha; „Școala poporului „ de Ghedeon Buzneanu; „ Românii bucovineni în războiul pentru întregirea neamului”; „Mândria de neam” de Vasile Olinici; „Învățături împotriva comunismului”; „Arcașii” de F. Doboș; „Societatea pentru cultura și literatura română din Bucovina” de Ion Negură; „Semănătorul” (poezie) de Alexandru Vlahuță; „Biruința agricultorilor din insula Jerséy” de Apostol D. Culea; „Ce trebuie să știe fiecare român despre „Liga antirevizionistă română” de prof.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
afară de procesele bunurilor boierești. Încasează veniturile stărostiei Bârladului. Poartă un toiag cu împletitură de aur pe fond albastru. 4. Marele vornic al țării de sus. Staroste de Dorohoi. Poartă toiag la fel. 5. Hatman pârcălab al Sucevei. Judecă pe slujitori arcași, călărași, darabani, seimeni, lefegii. Poartă toiag roș cu împletitură de aur. În tabără poartă buzdugan. 6. Marele Postelnic umblă înaintea Domnului, cu toiag îmbrăcat în argint. Are sub jurisdicție pe aprozi, curieri și pe Turci. E și pârcălab de Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
până la lăsarea serii, adică până la 8 seara. Atacul lui Ștefan cu care se începe bătălia, a constituit prima fază a acesteia. A urmat atacul celor doi beilerbei de Anatolia și de Rumelia care a fost oprit de artilerie și de arcașii lui Ștefan. Și, în fine, cea de-a treia fază, în care sultanul s-a simțit obligat să-și conducă el însuși trupele la atac, în timpul căruia s-a dat lupta pe metereze și în tabăra românilor până la căderea serii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care să le organizeze după dreptul românesc (jus valachicum). În schimbul daniilor, Ladomir trebuia să îl slujească pe Ladislau de Opolia cu trei sulițași, iar Vlad era obligat să îl slujească pe principele de Cernigov cu o lance și doi arcași. Suntem în fața unor relații tipic feudale. I. Bogdan a crezut că a identificat printre documentele moldovenești o informație care să îi îngăduie să facă o apropiere între organizarea militară a Moldovei și cea din Polonia și Ungaria. Aceste informații au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Coastele se surupau,/ Apele se tulburau,/ Atunci Ion îi săgelva”. Săgetarea este simultană creației, căci ieșirea din amorțire a bourilor smulge lumea din genuni. Tulburarea apelor, surparea solului și clocotirea codrului au loc într-un timp imemorial instaurat de imperfect. Arcașul arhetipal surprinde falia temporală și valorifică accesul în sacru. Densitatea predicatelor, mai numeroase decât numărul de versuri, formează un tablou cataclismic, ochiul receptor părând a nu putea urma rapiditatea cu care focalizarea se mută și ia proporții universale. În basme
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mundi sugerează neantul anterior creației și convertirea energiilor primare, dar și o amenințare a cosmosului. În multe texte populare, formele zoomorfe ale stihiei stau la baza simbolului universului și rod pilonii sau Copacul Creației. Ca într-o pictură a unui arcaș mitic, flăcăul îngenunchează și săgeată cerbul între coaste. Arcul are valențe exorcizatoare și este asociat prin definiție inițierilor, având puterea de a instaura ordinea prin uciderea dușmanului, de a distruge forțele nefaste prin doborârea animalului totem. Sugestia totemică este augmentată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și săgeată cerbul între coaste. Arcul are valențe exorcizatoare și este asociat prin definiție inițierilor, având puterea de a instaura ordinea prin uciderea dușmanului, de a distruge forțele nefaste prin doborârea animalului totem. Sugestia totemică este augmentată, căci în scena arcașului identificarea cu ținta este esențială. Și tocmai pe săgeată se va răzbuna cerbul: „Cerb când se sculară/ Și se scuturară/ Și se blăstămar’:/ - Săgeatămbrodată,/ Vedea-te-aș uscată/ În cui atârnat/ Tu ce n-ai venit-u/ Trăsnind, fulgerând,/ Mii de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Lese-și Murgul, cal mai bun,/ Cal mai bun și mai blajin” (Țăndărei - Ialomița). Alegerea calului, frecventă în basmele rusești, este un gest magic ce trebuie făcut cu toată atenția, căci calul reprezintă călăuza spre tărâmul stihiilor. Figura mitică a arcașului reapare cu aceeași conotație inițiatică: „de genunchi îngenunchea/ Și arcul își întindea/ Și săgeata mi-o punea” (Dobrogea) cu o nouă sugestie a identității erou-vânat. Imaginea stă sub regim dinamic și solar, specific principiului masculin. Colindele din Dobrogea conturează un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a căutărilor fructuoase și a încununării eforturilor, desăvârșirea unei creații”. Solaritatea chipului este asociată aici dimensiunii acvatice, predestinate a eroului. El apare sub protecția mării, fapt ce îl va ajuta să depășească proba inițiatică. „Duhul de mare” surprins de tânărul arcaș vorbește dublului său uman și scapă oferindu-i sora drept ibovnică: „-Stai FătFrumos,/ Nu mă săgeta,/ Căci noi am fost nouă frați,/ Câte-și nouă săgetați,/ Numai eu și-o sor mai mică,/ Cu soarele potrivită,/ Fi-ți-ar ție
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la ce a fost odată, trăirile sufletești aveau să mi se aștearnă mai târziu pe o coala de hârtie: Machu Picchu La Machu Picchu în noapte se-adună războinici incași, duc sfaturi de taină în șoapte, stau strajă pe ziduri arcași. Ard focuri în temple, pe-altare dau preoți jertfire de vieți și inima-n piatră tresare mușcată de aprigi săgeți. Ni-s zeii potrivnici de-o vreme, în Cuzco dușmanul a-nvins, ne plouă de-un timp cu blesteme și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
meterez, din fiecare crăpătură de zid, de sub fiecare piatră răsturnată răsăriră sumedenie de oameni, cu feliurite chipuri, în feliurite costume, care, după ce au intrat în joc, au început și dânșii să-mi facă aceleași schime, aceleași semne. Erau plăieșii 190, arcașii, pușcașii, vechii păzitori ai cetăței, care s-au deșteptat din somnul lor cel vecinic, pentru a lua parte la danțul stihiilor. Iar eu, care stam culcat și priveam la toate aceste fără ca lucrul să-mi pară neînțeles sau peste fire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
peste fire, m-am simțit deodată rădicat în sus și luat în neștire de vârtejul danțului. Ș-atunci, Dumnezeule!... S-a stârnit o furie de joc nepotolită, o orgie turbată, satanică; râdeau munții, se strâmba luna, crâșneau din dinți plăieșii, arcașii, pușcașii și se zbuciumau a peire, parcă-i vânturau ielele, și s-ar fi zbuciumat așa cât lumea, dacă năprasnic un fulger născut din senin n-ar fi spintecat bolta ceriului din miazăzi în miazănoapte, lăsând să se întrevază un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
strălucitoarea figură a lui Ștefan cel Mare, după care apoi se auzi un trăsnet înfricoșat, prelung, de mii de ori repetat care a zguduit în adâncuri și ceriul și pământul. Atunci munții, luna, stelele s-au oprit în loc de spaimă, plăieșii, arcașii, pușcașii au dispărut în tainițele lor ca prin farmec, iar noi câteșipatru musafiri ai ruinelor am sărit arși în picioare neștiind ce se petrece. ............................................................................................................................... O piatră enormă se desprinsese de pe vârful unui turn și căzuse alături de noi cu un zgomot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
rodul muncii țel, El secolul de aur îl arată Și-n fruntea tuturora este el.“ („Fiul Patriei“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 402) „Părinți ai unor mândre generații Din viața de nădejde-acestei nații De voievozi, arcași, panduri, iobagi - Aceștia sunt urmașii voștri dragi! Ei vitejia voastră-o poartă-n flamuri Ca mărul roada roșie prin ramuri Și pentru țară gata sunt s-o dea Așa precum partidul nostru vrea.“ („Aceștia sunt urmașii voștri dragi“, Munca, 21
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
politice și culturale. Educația socialistă, în care este angajată tot mai mult întreaga noastră societate, reprezintă cheia de boltă a afirmării civilizației socialiste, în expresia sa cea mai autentică: progresul în dezvoltarea și afirmarea personalității umane.“ (Contemporanul, 2 septembrie 1977) ARCAȘ Ion „Cine-a unit trecutul cu azi și viitorul, Cine-a durat în lupte destinul libertății, Cine-a repus în demnități firești poporul, E hărăzit să fie lumina dreapt-a vieții.“ („Primului fiu al țării“, Tribuna, 19 ianuarie 1978) ARGEȘEANU Ion
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
apărat cu energie și tenacitate drepturile și interesele Fondului Bisericesc din provincie, caracterul său istoric și moldovenesc și integritatea strămoșească, a contribuit la edificarea multor locașe de cult, a spijinit cu căldură instituțiile de binefacere, asociațiile de cercetași și de arcași”. Dragostea pentru Biserica lui Hristos și pentru poporul care i-a fost încredințat, l-au făcut să muncească mult, „fără zgomot, cu sfânta putere a modestiei și cu tenacitatea inerentă vrednicilor fii de la țară ai neamului nostru”. După marele act
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
flori [...]. Îndeosebi, comuna Stulpicani...a voit să arate bucuria, dragostea și devotamentul în toată strălucirea: a împodobit drumul cu o alee de brazi, a ridicat două arcuri triumfale...o vreme senină favoriza frumoasa serbare. La hotarul Stulpicanilor, un banderiu de arcași călări a întâmpinat pe înaltul oaspete cu strigăte de «trăiască» [...]. Primarul Ion Hutu i-a oferit, în numele comunei, pâne și sare după vechiul obiceiu românesc, apoi l-a bineventat parohul romano-catolic Etmaier și reprezentanții comunității israelite. De aici, mitropolitul a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
pe traci.... Hromis avea sub poruncă pe misi, și Enom ghicitorul,... Chiar în Ascania pe frigieinii cei gata de harță... Nastes mîna la încaer pe carii de limbă străină, Care-n Milet locuiau și pe muntele Ftiri pădurosul’’ Apolo, vestitul arcaș divin lician, mai era numit și Febos-Strălucitorul.” În cîntul lV avem o informație prețioasă cu privire la coafura tracilor care apare și la neamul geților și al românilor tîrziu pînă către secolul XlX ,, Feluri de limbi mestecate fiind și bărbați de tot
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cîntul X, găsim o altă enumerare a neamurilor care participă la încăierare, atît sub zidurile cetății Troia cît și pe malul mării cînd troienii contraatacă vijelios pe ahei și aliații lor. Pe de o parte spre mare sînt carii, peonii arcașii, Divinii pelasgi, cauconii precum și lelegii; Iar spre Timbra sînt misii tari de virtute, licienii Și strunitorii de cai frigienii precum și meonii.... Tracii, veniți de curînd, se află la marginea oastei; Resos li-i Domnul, odrasla lui Eioneu, și-i acolo
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cum a făcut Rebodeno iar isprava este spusă pe tăblița 40. ,,Nobilul boeri Bisto, conducătorul cetății geților a adunat călărimea și s-au dus toți către Sibiu, să-l atace și să-l prindă pentru judeca- re pe vicleanul Rebodeno. Arcașii au cercetat cu mare grijă și cu chiote, norodul a atacat clanul dușman pe care l-a tăiat rău. Avînd alături îngerul său păzitor și pe sfîntul Tiaz, cu fală conducătorul boeri Bisto a învins după o mică luptă. Cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
oricît de mult l-am cunoaște, nu putem epuiza cunoașterea sa niciodată - și atunci Dumnezeul lui Clare este precum cel recunoscut de Chatterton: nelimitat, infinit, insondabil.] Heccar and Gaira, an African eclogue / Heccar și Gaira, eglogă africană - "Tigrul cel răsunător"; "Arcași negri ai sălbăticiilor"; "chinurile arzătoare ale zilei"; "aburii întunecoși noptatice rouri distil[înd]"*; "crunte furtuni vu[ind]"; "Moartea înarip[ind] săgeata"; "nisipul însîngerat"; "chilia umbroasă" a Amintirii**; "sînge pururi dînd miasme". [*the dark vapours nightly dews distil[ing]: Ideea "distilării
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
sa de la Suceava acum 500 de ani. Când îl cântam, simțeam trăind acele vremuri de mărire și de glorie românească, ne afundam în cinci sute de ani de istorie și trăiam câteva clipe acolo în contact cu vechii soldați și arcași ai lui Ștefan și însuși cu el. „Ca un glob de aur”, cântecul lui Mihai Viteazul, cântecul lui Avram Iancu „Să sune iarăși goarna”, cântecul Școlii Militare de Infanterie de la 1917, „Sculați, români”, compus de Iustin Iliescu și de Istrati
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
1990-1994), editată de Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuți, al cărei secretar era, se vede silit, în urma unui proces, pe care totuși îl câștigase, să renunțe la conducerea periodicului. Va înființa, în anii următori, alte publicații de cultură: „Arcașul”, „Curierul de Cernăuți” și, din 1999, „Junimea”. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Ucraina (1988), al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1997) și al Uniunii Scriitorilor din România (1997). Face parte dintre inițiatorii revistei „Glasul Bucovinei” (1994), este redactor-șef la
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]