2,333 matches
-
Eliza Cerbu, care semnează o cronică la romanul Forêt interdite de Mircea Eliade, A. Burileanu, autor al unui eseu despre proza Hortensiei Papadat-Bengescu, Theodor Cazaban, cu un interesant comentariu despre eseistica franceză a lui Emil Cioran, precum și de L. M. Arcade, Nicu Caranica. Într-un Post-scriptum din primul număr, semnificativ pentru precizarea intențiilor publicației, se specifică: „Când atâtea reviste literare românești publicate în pribegie au încetat să mai apară și când altele înfruntă greutăți ce impun sacrificii liber consimțite, un grup
ANOTIMPURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285378_a_286707]
-
toți cei „pe care îi interesează fenomenul literar românesc în exil”, revista fiind deschisă și „tuturor scriitorilor români aflați în alte țări” decât Franța. Publică versuri Nicu Caranica, George Ciorănescu, Ioan Cușa, Ion Pârvulescu, N. A. Gheorghiu, C. Amăriuței, L. M. Arcade, Vasile Țâra, iar pagini de proză - Mihai Niculescu. De menționat că în numărul 2-3/1955 apare povestirea Fata căpitanului de Mircea Eliade. N.Fl.
ANOTIMPURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285378_a_286707]
-
ARCADE, L. M. (pseudonim al lui Leonid Mămăligă; 13.VII.1921, Vaslui - 4.XII.2001, Paris), prozator, poet, eseist și dramaturg. Este fiu al Semproniei (n. Terfaloga) și al lui Mina Mămăligă, ofițer. Își face clasele elementare și liceale la Lugoj
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
cariera lui de comentator literar. SCRIERI: Poveste cu țigani, Paris, 1965; ed. (Despre ursită sau Poveste cu țigani, București,1996); Revoluția culturală, Paris, 1984; ed. București, 1996; Teatru, pref. Manuel de Diéguez, București, 1996. Repere bibliografice: Horia Stamatu, L. M. Arcade, în Românii, 13-15; Lovinescu, Unde scurte, IV, 85-89; Negoițescu, Scriitori contemporani, 24-26; Dicț. scriit. rom., I, 103-104; Cornel Regman, L. M. Arcade, „Poveste cu țigani”, JL, 1996, 9-24; Cornel Regman, L. M. Arcade, „Revoluție culturală”, JL, 1996, 39-46; Sanda Diaconescu
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
Paris, 1984; ed. București, 1996; Teatru, pref. Manuel de Diéguez, București, 1996. Repere bibliografice: Horia Stamatu, L. M. Arcade, în Românii, 13-15; Lovinescu, Unde scurte, IV, 85-89; Negoițescu, Scriitori contemporani, 24-26; Dicț. scriit. rom., I, 103-104; Cornel Regman, L. M. Arcade, „Poveste cu țigani”, JL, 1996, 9-24; Cornel Regman, L. M. Arcade, „Revoluție culturală”, JL, 1996, 39-46; Sanda Diaconescu, Dramaturgia - „ultima cauză”, JL, 1996, 39-46; Regman, Dinspre Cercul Literar, 229-238; Cornelia Ștefănescu, Despre „vremea șoferilor ruși...”, JL, 1998, 1-2; Cosma, Romanul
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
1996. Repere bibliografice: Horia Stamatu, L. M. Arcade, în Românii, 13-15; Lovinescu, Unde scurte, IV, 85-89; Negoițescu, Scriitori contemporani, 24-26; Dicț. scriit. rom., I, 103-104; Cornel Regman, L. M. Arcade, „Poveste cu țigani”, JL, 1996, 9-24; Cornel Regman, L. M. Arcade, „Revoluție culturală”, JL, 1996, 39-46; Sanda Diaconescu, Dramaturgia - „ultima cauză”, JL, 1996, 39-46; Regman, Dinspre Cercul Literar, 229-238; Cornelia Ștefănescu, Despre „vremea șoferilor ruși...”, JL, 1998, 1-2; Cosma, Romanul, II, 380-385; Ghițulescu, Istoria, 406-407; Ungureanu, La vest, II, 29-43; Ileana
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
Macedonski, Octavian Goga și G. Bacovia, Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Ion Pillat, Lucian Blaga, B. Fundoianu, Ion Caraion, Emil Botta, Coco Dumitrescu, Emil Brumaru, Ștefan Aug. Doinaș, Miron Kiropol, Yvonne Rossignon, Ileana Mălăncioiu), pagini de proză (Mircea Eliade, L. M. Arcade, Paul Goma), poezie populară. Într-un studiu despre Marin Preda, Gestul discernatoarelor rețineri (octombrie, decembrie 1982), Ion Caraion autorul stăruie asupra condiției scriitorului: „Un scriitor este ce afirmă (prin literatura lui, desigur). Dar un scriitor este și ceea ce neagă, și
DIALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286757_a_288086]
-
semnate Eugen Constant, nume care în 1950 devine oficial. Alte cărți de poezie sunt Galerii de ceară (1924), Cu dalta pe lespezi (1928), Punte peste veacuri (1929), Socluri devastate (1933), Crater scufundat (1936), Versuri (1937), Sărutul însingurărilor (1940), Melancolii sub arcade florale (1942), Elanuri răstignite (I, 1943). Amurg prin vitralii este un ciclu din placheta Poezii (1926), la care coautori sunt Paul și Savin Constant. Caracter antologic au volumele Poezii. Articole (1964), Gravuri și rezonanțe (1967), Vibrații republicane (1973). Depresiv și
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
în rama bibliotecii, I-II, Craiova, 1930-[1940]; Socluri devastate, Craiova, 1933; Condicar de lume nouă, Craiova, 1935; Crater scufundat, Craiova, 1936; Lumini la orizont, Craiova, 1937; Versuri, Craiova, 1937; Pământ blagoslovit, Craiova, 1938; Sărutul însingurărilor, Craiova, 1940; Melancolii sub arcade florale, Focșani, 1942; Elanuri răstignite, I, Craiova, 1943; Poezii. Articole, pref. Mihail Cruceanu, București, 1964; Gravuri și rezonanțe, București, 1967; Vibrații republicane, Craiova, 1973; Evocări, postfață Darie Novăceanu, Craiova, 1980. Repere bibliografice: Pericle Martinescu, „Condicar de lume nouă”, „Reporter”, 1935
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
1992, 14, 15; Gheorghe Grigurcu, Caragiale și Cioran, RL, 1992, 20; Eugen Simion, Tânărul Cioran, CC, 1993, 3-6; Mariana Vartic, Sinuciderea - trăire sau scriitură?, APF, 1993, 10-12; François Bondy, Fernando Savater, Helga Perz, Convorbiri cu Cioran, București, 1993; L. M. Arcade, Refuzul și acceptarea istoriei la Lupasco și Cioran, APF, 1995, 3-4; Moma Dimic, Deținutul care zâmbește - Emil M. Cioran, CC, 1995, 3-4; Vasile Fanache, Emil Cioran, filosoful lucidității, ST, 1995, 4-5; Ioana Pârvulescu, Lecțiile lui Cioran, RL, 1995, 26; Nicolae
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
o nuanță profană în dezlănțuirea sălbatică în care se amestecau strigăte și zăngănit de ferestre, sunete de pași grei și scârțâitul grinzilor de lemn. Cutremur. ― Cutremur! auzi Abatele strigătul lui Aloim pe coridor. Mormăind o rugăciune, Radoslav se adăposti sub arcada de piatră cenușie care despărțea formal biroul său în două încăperi perfect egale. Privi cu atenție la ușă gîndindu-se că, pentru cineva ceva mai naiv decât el, fața primului om care avea să pătrundă în cabinet ar fi putut constitui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
triturare a alimentelor deplasarea verticală a mandibulei realizează predominant efecte de zdrobire, iar cea orizontală efecte de măcinare. Limba, buzele și obrajii contribuie la menținerea alimentelor în cavitatea bucală și prin acțiunea lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației implică o combinație a mișcărilor de coborâre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
un reflex miotatic provocat de întinderea fusurilor neuro musculare din structura mușchilor ridicători ai mandibulei. Impulsurile proprioceptive se transmit pe calea nervului trigemen la centrul motor pontin și determină ridicarea mandibulei. Pe de altă parte, comprimarea alimentelor între cele două arcade dentare stimulează receptorii răspândiți la nivelul dinților, gingiilor, palatului dur, limbii; impulsurile sunt transmise pe cale trigeminală la punte și determină contracția mușchilor care coboară mandibula. Coborârea mandibulei inițiază un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Antonio, Poesias completas, Espasa - Calpe, Spania, 2002. MALRAUX, André, La Tentation de l’Occident, Grasset, Paris, 1926. MATHEY, Jean-Marie, Comprendre la stratégie, Economica Poche Géopolitique, Paris, 1955. MISHIMA, Yukio, Le Japon moderne et l’éthique samouraï. La voie du Hagakuré, Arcade Gallimard, Paris, 1985. MUSASHI, Myamoto, Écrit sur les cinq roues, Éd. Maisonneuve & Larose, Paris, 1995 (trad. rom. Nicolae Amălinei, Cartea celor cinci cercuri. Gorin no Sho, Polirom, Iași, 2000). NADOULEK, Bernard, L’Intelligence stratégique, CPE Aditec, Paris, 1991. NAKAGAWA, Hisayasu
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Transilvania”, pe când era încă elev. Colaborează cu versuri și traduceri la „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Argeș”, „Secolul 20”, „România literară” ș.a. Începând din 1966, când îi apare placheta Cercul de aur, publică mai multe cărți de versuri și câteva romane - Pe sub arcada porții negre (1972), Am lăsat graurii să zboare (1976), Albastrul flamingo (1979). Un volum-bilanț Interviu liric, publicat în 1998, cuprinde fragmente din caiete de versuri „parțial recuperate”, datând dintre anii 1946 și 1962, care n-au putut fi tipărite. Stabilit
MARTINOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288048_a_289377]
-
bucuria nupțială, exprimată, bunăoară, în ciclul Epitalam. La M. versurile se doresc „un flaut mut, neauzit urechii”, muzică născută „din rotiri de sfere”. SCRIERI: Cercul de aur, București, 1966; Ca să fii stea, București, 1969; Ochii și ploile, București, 1972; Pe sub arcada porții negre, București, 1972; Euridice, București, 1976; Am lăsat graurii să zboare, București, 1976; Fluierul lui Pan, Deva, 1978; Albastrul flamingo, București, 1979; Întoarcerea la Nausicaa, București, 1979; Eterna auroră, București, 1981; Spre Delphi, București, 1986; Eupalinos, München, 1996; Avatar
MARTINOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288048_a_289377]
-
sub pleoape, București, 1985; Dimensiuni ale poeziei române moderne. Motive presocratice în poezia transilvană, București, 1989. Repere bibliografice: Hristu Cândroveanu, „Trepte sub pleoape”, CNT, 1986, 10; Gheorghe Iancovici, Funcția cognitivă a pleoapei, F, 1987, 4; Lucian Alexiu, Critică și valoare, „Arcade”, 1990, 1. M.Dr.
INDRIES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287549_a_288878]
-
Voinescu, Virgil Nemoianu, Sanda Golopenția-Eretescu, Vasile Lovinescu ș.a. La capitolul interviuri se remarcă aria largă de nume din literatură și filosofie, religie și teatru, istorie, muzică, muzeografie, coregrafie, istoria ideilor și a mentalităților, de la Alexandru Vona, Ștefan Agopian, L. M. Arcade, Pascal Bentoiu și Sorin Alexandrescu la Marcel Iureș, Mihai Măniuțiu, Alexandru Dabija sau Gigi Căciuleanu, de la Al. Paleologu, Lucian Pintilie, Tompa Gabor, Silviu Purcărete și Matei Vișniec la Alina Mungiu, Vladimir Tismăneanu, Nicolae Manolescu, Dominique Fernandez sau Ioan Petru Culianu
LITERE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287833_a_289162]
-
Loviți ușor fiecare din următoarele puncte așezate pe lungime, respirînd de fiecare dată cu putere (fig. 2-18). Lovirea trebuie să fie fermă și energică, Însă nu atît de energică Încît să vă rănească sau să cauzeze vînătăi: a. Punctele de sub arcada ochilor și de lîngă arcade. b. Punctele de pe exteriorul ochilor c. Loviți cu toate degetele aflate pe tîmple și continuați să loviți În sus, deasupra, În jurul și În spatele ochilor. Repetați de trei-patru ori. d. Punctele aflate sub ochi, În partea
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
puncte așezate pe lungime, respirînd de fiecare dată cu putere (fig. 2-18). Lovirea trebuie să fie fermă și energică, Însă nu atît de energică Încît să vă rănească sau să cauzeze vînătăi: a. Punctele de sub arcada ochilor și de lîngă arcade. b. Punctele de pe exteriorul ochilor c. Loviți cu toate degetele aflate pe tîmple și continuați să loviți În sus, deasupra, În jurul și În spatele ochilor. Repetați de trei-patru ori. d. Punctele aflate sub ochi, În partea superioară a pomeților. e. Punctele
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir (în colaborare cu Cătălina Buzoianu, 1973), pentru care este distins în anul 1975 cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru teatru. Scrie și teatru radiofonic: Neuitata restanță (1979) și Planeta Sadoveanu. Mai publică două librete de operă, Arcade peste timp (Iași, 1977) și Horia - Vulturul răzbunării (Roma, 1980). Traduce pentru Teatrul Național „V. Alecsandri” din Iași piesele Celestina de Fernando de Rojas (premiera în 1972), Amfitrion de Peter Hacks (premiera în 1975) și Căpitanul din Köpenick de Carl
FILIP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286996_a_288325]
-
occidentale, dreptul poporului român la o viață demnă și la o creație liberă.” Principalii semnatari sunt Mircea Eliade, Emil Turdeanu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Vintilă Horia, Mircea Popescu, Mihai Niculescu, Yvonne Rossignon, George Ciorănescu, Ștefan Baciu, G. Uscătescu, L. M. Arcade, Grigore Cugler, N. A. Gheorghiu, Dinu Adameșteanu. F.r. păstrează pe toată durata apariției sale aceeași structură - grupaje de versuri și proză și rubricile „Oameni și cărți de altădată”, „Texte și documente”, „Oameni și situații”, „Zodia Cancerului”, „Însemnări”, „Răboj” (rubrică prezentă de la
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
LCF, 1973, 7; Mihai Dascal, „Al. Philippide interpretat de...”, RL, 1973, 9; Const. Ciopraga, Al. Philippide în interpretări critice, CRC, 1973, 12; Dragoș Vrânceanu, Al. Philippide, „Poezii”, CNT, 1973, 16; Gheorghe Grigurcu, Al. Philippide, „Poezii”, F, 1973, 10; Mircea Popa, Arcade, TR, 1974, 4; Ion Papuc, „Ion Barbu interpretat de...”, CNT, 1977, 17; Paul Dugneanu, Alexandru Philippide, LCF, 1985, 42; Piru, Critici, 190-193. N.M.
GIBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287278_a_288607]
-
din Sibiu (între 1994 și 1996, șef de catedră, iar din 1996, secretar științific al Facultății). Debutează cu un articol despre Mihail Sadoveanu în „Gazeta literară” (1965). Colaborează la „Transilvania”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Contemporanul”, „Limbă și literatură”, „Arcade”, „Euphorion”, „Saeculum”, „Rostirea românească”, „Sibiul universitar”, „Tribuna” (Sibiu), „Rondul de Sibiu”, „Tribuna învățământului”, „Colocvii” ș.a. Studiul din volumul de debut, Tudor Arghezi. Imaginarul erotic (1980), construcție critică pe cât de solidă, pe atât de suplă, face perceptibilă - într-o contradicție totală
GUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287391_a_288720]
-
Mircea Eliade (Lupii și lupoaica). La secțiunea de filologie Al. Ciorănescu scrie articolul Începuturile filologiei românești în Franța. Secțiunea de artă și literatură abordează aspecte variate ale culturii române: Yves Auger, Se pot traduce textele lui Creangă în franceză?, L.M. Arcade, Observații asupra teatrului de avangardă, Manuel de Diéguez, Moștenirea lui Pascal în opera lui Cioran. O serie de studii este dedicată artelor plastice: Al. Busuioceanu, Pictorul Andreescu în Franța, C. L. Popovici, Arta abstractă română de la Brâncuși până în zilele noastre
REVUE DES ÉTUDES ROUMAINES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289279_a_290608]