647 matches
-
supraviețuit din această confruntare, în timp ce fratele lui, Victor, puțin mai în vârstă, cădea jertfă în iunie 1944 pe frontul de la Iași. Parcă-l văd și acum ce hore mândre mai conducea și ce chiuituri ale lui însoțeau acele minunate hore ardelenești. Mama lor, buna mea gazdă, lelea Maria, așa cum îi spuneam când m-a primit ca musafir în casa veche, bătrânească, nu și-a mai revenit din durere și la câțiva ani după aceea a părăsit lumea aceasta plină de dureri
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
accesa categorii universale care să permită translațiile culturale din sfera modelelor. Ștefan Augustin-Doinaș oferă ocazia unei retrospective a polemicii cerchiste având ca subiect dramaturgia lui Caragiale. Poetul repune în discuție „Modelul Caragiale” ca „anti-model”, din perspectiva unei formații culturale specifice ardelenești, care exclude neseriozitatea balcanică. Presiunea mediului formativ, un anumit ethos țărănesc nu se poate acomoda cu urbanitatea laxă, onctuoasă a miticismului și explică respingerea inițială a acestui „mize- rabil patriot”, a cărui operă, „cea mai mare parte”, nu reprezenta decât
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de un Octavian Goga sau convertită filozofic în poezia și filozofia lui Lucian Blaga către urbanismul demistificator și adesea suburban al „momentelor” și „schi- țelor” lui Caragiale, sensibilitatea tânărului Doinaș are de trecut niște hopuri cuantificate ca reflexe mentalitare. Ethosul ardelenesc se confruntă cu amoralismul munte- nesc desfășurat pe o arie largă, decelabil în acțiunile per- sonajelor caragialești : cinism, superficialitate, tendință odioasă spre moft și zeflemea, „un împrumut caracteriologic adus din Levant”, adică din Balcania în contradicție cu seriozitatea aproape victoriană
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
apărut un prieten avocat din Barcelona pe care l-a convins și ajutat să-și construiască o casă de vacanță aici, ne-a prezentat ca pe o curiozitate și ca pe cei care au venit cu „apă de foc” (horinca ardelenească prea tare pentru a fi băută oricum) și în acest fel, mai pe englezește, noi prin semne, am fost invitați să cinăm cu familia și prietenii (toți avocați) la „căsuța din povești”. Cu această ocazie am intrat și noi într-
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
deschisă o șampanie, s-a adus cafea pentru cei care au îndrăznit s-o bea aproape de miezul nopții (noi nu) și, în loc de obișnuitul cognac, cu care se sfârșește fiecare masă de aici, s-a pus la bătaie țuica ardelenească adusă de la Oradea. A plăcut și s-a tot băut, dar noi am plecat cu furgoneta lui Giusepe, claie peste grămadă, căci cabina are doar locul șoferului și încă unul, iar noi făceam cât patru la un loc. La spate
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cârnați cu boia, cu usturoi, tobă, leber, dulciuri fel de fel și bineînțeles nelipsitele clondire cu tărie. Partidele durau ceasuri întregi, timp în care tăria, servită în pahare de apă, încingea atmosfera. Eu nu prea mă omoram nici cu delicatesele ardelenești, care pentru stomacul meu erau prea dure și picante, și cu atât mai puțin cu licorile tradiționale, ceea ce-mi aducea mereu apostrofarea "se poate, ne jignești, fii bărbat!". Am încercat să fiu "bărbat" câteva zile la rând, până am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
umbla de colo-colo și castelul duduia sub pașii săi îndesați, dădea din mâini, despica văzduhul cu o nevăzută spadă, lupta, striga; se înfierbântase cât din vin, cât din luptele cu turcii, pe care ni le povestea cu vorba lui lată, ardelenească. Eu și cu Vlad niște băiețandri, ne legasem frați de cruce ascultam vrăjiți, cu gurile căscate, nu ne puteam lua ochii de la uriașele lui musteți pe oală. Ne povestea planurile, visele ce și le făurise, împreună cu toate puterile Europei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
călugăriță. Economicos, sobru, igienic, mâncând puțin și dietetic, îngrijindu-și sănătatea (în fiecare an mergea, ca și ai mei, adesea împreună cu ei - la Sângeorz). Originară și ea din sudul Basarabiei, nu vorbea perfect românește, având, în schimb, un perfect accent ardelenesc, de care era mândră; i se întâmpla uneori să amestece limbile, să-i scape câte un „cerez” (peste) „pădure”, sau „sabaki” (câini) i (și) „mâță”, expresii rămase celebre, de care eu și soră-mea ne amuzam copios. Avea o prietenă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ținere de minte ieșită din comun, nu însă și de un intelect deosebit. Iorga bunăoară, în ochii multora, nu era decât un zmeu al memoriei, o bibliotecă și o arhivă ambulante, dar nu și o minte prea grozavă ; o butadă ardelenească zicea despre el că „avea minte multă dară nu tătă bună”. De aici reiese pentru nu puțină lume că între ascuțimea inteligenței și întinderea ținerii de minte ar fi un raport invers proporțional. Montaigne se vaită, în mai mult de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de la 23 august până la 14 septembrie 1944, când a fost semnat armistițiul, a scăpat cu greu de ducerea în robie ca prizonier. Se afla ca sublocotenent în Ardeal, și într-un sat un român ardelean l-a îmbrăcat în costum ardelenesc și l-a prezentat ca cioban la oile sale. Acolo a trăit drama viitoarei sale soții, în munții Apuseni. După stabilirea unei oarecari liniști în țară, s-a întors la Iași, a fost angajat ca inginer la Uzinele căilor ferate
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
timp după ce am ajuns la primărie, doctorul veterinar de la Consiliul Unic, însoțit de instructor, mi l-au prezentat pe noul medic veterinar, un bărbat tânăr, șaten cu mustață, înalt și frumos. Cu un zâmbet plăcut, puțin slugarnic și cu accent ardelenesc, mi-a spus că este hotărât să rămână în comună pentru tot restul vieții. L-am crezut doar în parte, dar m-am bucurat totuși. A dorit să fie primit în partid. Primirea celor cu studii superioare în partid era
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fost tatăl lui Osvald Teodoreanu, adică bunicul scriitorilor Păstorel și Ionel Teodoreanu. Deși ieșenii păstrau legătura cu rudele din Palanca (ca fecior al lui Neculai Popovici, preotul din Brusturoasa, bătrânul Niculiță Cojocaru era văr drept cu Osvald Teodoreanu), totuși componenta ardelenească a familiei Teodoreanu n-a fost, din câte știu, consemnată în istoria literară. Mai deținem mărturia directorului școlii din Palanca că, la școală, s-a păstrat mult timp o fotografie care imortaliza figurile lui Ionel și Păstorel Teodoreanu în mijlocul rudelor
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Cel din urmă Armaș, încercare de a studia putrefacția morală a clasei boierești din România, e o tristă trivialitate în stil împiedicat. Alte încercări de roman cu subiect istoric, medieval (Din bătrîni: Luca, Manea), unionist (Din păcat în păcat), politic ardelenesc (Vasile Corbeiu) sunt neglijabile. Capitolul XV "LITERATORUL" ALEXANDRU MACEDONSKI Pe cât de mulți fură prozeliții "Junimii", pe atât de înverșunați se arătară adversarii ei. Maiorescu (din motive mai mult personale decât teoretice) e combătut cu stilul lui însuși, dat "în lături
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
endecasilabe, are un mers mai natural. Aci autohtonizarea e desăvârșită. Zeii poartă opinci, stau pe scăuieșe, mesele sunt geluite, lavițele învelite cu lăicere, eroii se lauă, își pun primeneli. De la întîiele replici ai impresia a fi căzut într-un sat ardelenesc de-al lui Slavici: "Hainule, besmeticule Mentor, Ce vorbă spui și-ndemni să ne-nfrîneze?..." "Mai las-o moale, Telemah băiete, Și nu mai face gură, nu fi aprig..." "Măicuță, hai și scoate-mi în ulcioare Din vinul cel mai bun
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu lăute roșii). Dramoleta neoromantică Maica cea tânără e un simplu prilej de a executa fresce hieratice, violent cromatice și panice, pregătind încă de pe acum iconografia stilizantă a lui Lucian Blaga, care e în fond un chip de a vedea ardelenesc: Maico, Maico... (Pauză) Vino la rugăciuni. Nu răspunde din fundul grădinii, A adormit în fân. Nu-nțeleg pe maica asta. Pare a fi alta ca noi. Adoarme în fân. Și supt pernele ei albe, supt pernele ei sfinte adesea am
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stejar masiv, totdeauna strâns înfășurată în ciarciafuri ude... O masă fără picioare la mijloc, bazată pe calcule și probabilități, suportă un vas ce conține esență eternă a "lucrului în sine", un cățel de usturoi, o statuetă ce reprezintă un popă (ardelenesc) ținând în mână o sintaxă și... 20 de bani bacșiș...") și compunând portrete bufone de burghezi, cu confuzia constantă între cele trei regnuri, animal, vegetal și mineral: "Ismail este compus din ochi, favoriți și rochie și se găsește astăzi cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
subiective, ci fapte. Sau poate e "regionalism" la mijloc, pentru că cel care scrie aceste lucruri stă la Iași? Dar să se bage de seamă că nu stă și în Cluj - căci regionalismul său e, cum se vede, și moldovenesc, și ardelenesc... Dacă cineva din Chișinău ar face constatarea, adevărată, că Tîrgoviștea a dat, ea singură, mai mulți scriitori de valoare decât orice oraș - pe Eliade, pe Cîrlova, pe Gr. Alexandrescu, pe Brătescu-Voinești -, nu va fi, credem, învinuit de regionalism târgoviștean. Dar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de la 23 august până la 14 septembrie 1944, când a fost semnat armistițiul, a scăpat cu greu de ducerea în robie ca prizonier. Se afla ca sublocotenent în Ardeal, și într-un sat un român ardelean l-a îmbrăcat în costum ardelenesc și l-a prezentat ca cioban la oile sale. Acolo a trăit drama viitoarei sale soții, în munții Apuseni. După stabilirea unei oarecari liniști în ț ară, s-a întors la Iași, a fost angajat ca inginer la Uzinele căilor
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
rândul său, să fie suplinit indicând numele unui student în anul III la litere, Simeon Crainic, dar directorul Școlii Comerciale îl alege pe Eduard Gruber, licențiat în litere. Nu știm cine va fi fost acest Simeon Crainic, dar prenumele este ardelenesc și pentru simpla stârnire a curiozității notăm că din lumea lui Ștefan Micle face parte și un Gheorghe Crainic, martor la căsătoria civilă a lui cu Veronica, la Cluj, în 7 august 1864. Poetul se orientase, probabil, către cineva cunoscut
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
guvern [pentru republică parlamentară, președinte, șef de guvern; nume predicativ] (CORV: 255-256 și în CLRA) Se produce această întâlnire, care pentru noi, poate și pentru unguri, are o valoare istorică [în loc de valoare istorică; complement direct] (idem: 94) Aveți un accent ardelenesc [în loc de accent ardelenesc; complement direct] (idem: 166) Blocarea investițiilor cuprinse în strategia de dezvoltare a infrastructurii turistice din Delta Dunării este determinată de lipsa unei strategii pentru dezvoltarea acestei zone cu un potențial turistic foarte bun [în loc de cu potențial turistic
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
parlamentară, președinte, șef de guvern; nume predicativ] (CORV: 255-256 și în CLRA) Se produce această întâlnire, care pentru noi, poate și pentru unguri, are o valoare istorică [în loc de valoare istorică; complement direct] (idem: 94) Aveți un accent ardelenesc [în loc de accent ardelenesc; complement direct] (idem: 166) Blocarea investițiilor cuprinse în strategia de dezvoltare a infrastructurii turistice din Delta Dunării este determinată de lipsa unei strategii pentru dezvoltarea acestei zone cu un potențial turistic foarte bun [în loc de cu potențial turistic; grup nominal cu
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
ȚARA NOUĂ, periodic apărut la Cluj, săptămânal, din 21 mai 1939 până la 1 septembrie 1940, cu subtitlul „Îndreptar ardelenesc de gând și faptă românească”. Fondator: Victor Jinga; redactor: Victor Iancu. Articolul-program, Pornind la drum, semnat de Victor Jinga, exprimă aspirația de impunere a fenomenului local: „În indestructibila comunitate națională vom valorifica ceea ce are mai de preț sufletul, gândirea și
ŢARA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290071_a_291400]
-
exprimă aspirația de impunere a fenomenului local: „În indestructibila comunitate națională vom valorifica ceea ce are mai de preț sufletul, gândirea și energia Ardealului. Ne vom strădui ca pe vadul cuprinzător al românismului să curgă cât mai multă spiritualitate și faptă ardelenească”. Un crez asemănător afirmă și editorialul numărului inaugural, Profilul unei generații, în care este definită și culoarea politică a publicației. Ț.n. duce o politică de stabilitate românească, antirevizionistă, pacifistă de stânga (fără ca tendința să fie exprimată în mod expres
ŢARA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290071_a_291400]
-
N. Iorga, unirea politică a românilor. Totuși, ideologia lui T. exprimată în „Luceafărul”, ca și gândirea sau acțiunea lui, nu se identifică cu orientarea sămănătoristă (cu care uneori au fost abuziv asimilate). Le desparte nu doar tradiția specifică a militantismului ardelenesc, ci și adoptarea unor idei maioresciene, precum lupta împotriva stricătorilor de limbă, denunțarea dilentatismului, promovarea criteriului estetic în publicarea și comentarea literaturii. De exemplu, „țărănismul” nu e acceptat de el ca „teorie estetică”. Dezvăluie „declamațiunile mincinoase despre unitatea culturală a
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
și gardiencele. Foarte frumos s-o purtat cu noi. N-o fost pedepse, acolo unde lucram, la atelierele acelea, aveam w.c.-uri, spălătoare, toată dimineața ne puteam spăla pe corp și, na, o fost o viață mai bună... Și mâncare ardelenească, mai bună, mai consistentă. Am primit și pachete de-acasă... Acolo-am stat aproape un an jumate. Tare fain o fost. Bine, Însă acolo știți ce-o fost baiul? Erau tare multe muște și ne-am Îmbolnăvit de dezinterie. Vi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]