4,464 matches
-
de asociații l-au avut învățătorii și preoții satelor, cu sprijinul moral al lui Spiru Haret. Principalele forme pe care cooperativele din agricultura românească le-au adoptat până la 1918 au fost: băncile populare (casele de credit rural) și obștiile de arendare și cumpărare de terenuri. Mișcarea a cunoscut o dezvoltare mai mare după adoptarea "Legii băncilor populare sătești și a casei lor centrale" din anul 1903. Evoluția formele asociative, în principal a obștiilor de arendare și cumpărare, au fost influențate negativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de credit rural) și obștiile de arendare și cumpărare de terenuri. Mișcarea a cunoscut o dezvoltare mai mare după adoptarea "Legii băncilor populare sătești și a casei lor centrale" din anul 1903. Evoluția formele asociative, în principal a obștiilor de arendare și cumpărare, au fost influențate negativ de reforma agrară inițiată în 1921. Pentru punerea în aplicare a prevederilor legii au fost constituite obștii de împroprietărire, care nu pot fi considerate cooperative pentru erau înființate și folosite de stat ca instrumente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
înființate și folosite de stat ca instrumente pentru aplicarea reformei. În perioada 1918-1942 s-a înregistrat o diversificare a formelor de cooperative, apărând: cooperative forestiere, cooperative de credit, cooperative de consum, cooperative de lăptărie, cooperative viticole, obștii de cumpărare și arendare. Unul dintre marile neajunsuri care a afectat negativ dezvoltarea cooperației pînă în 1945 a fost lipsa unei legi corespunzătoare care să reglementeze funcționarea tuturor tipurilor de cooperative. Astfel, deși legea de la 1903 a asigurat baza legală pentru cooperative până la elaborarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
tipurilor de cooperative. Astfel, deși legea de la 1903 a asigurat baza legală pentru cooperative până la elaborarea Codului Cooperației în 1928, ea a suferit numeroase modificări pentru a include prevederi legate de: aprovizionarea cu resurse materiale, organizarea cooperativelor de consum, de arendare și cumpărare de pământ, de vânzare etc. Multe dintre aceste operațiuni au căzut în sarcina Casei Rurale înființată în anul 1908. Problema cadrului juridic necorespunzător persistat, în țara noastră până la declanșarea celui de-al doilea război mondial. După adoptarea Codului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și implicit ridicarea nivelului de trai al locuitorilor satelor; adoptarea unor măsuri prin care să se combată efectele negative ale pulverizării proprietății țărănești în unități de producție de mici dimensiuni prin: comasare, schimbarea regimului succesoral, creșterea dimensiunii exploatațiilor agricole (prin arendare, organizarea pieței funciare), dezvoltarea ramurilor intensive ale agriculturii: legumicultură, pomicultură, viticultură etc. facilitarea dotării exploatațiilor cu mijloace mecanice și instalații care să permită modernizarea tehnologiilor de producție și mărirea rentabilității activităților desfășurate în cadrul exploatației; încurajarea desfășurării în spațiul rural a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
rezultate economice bune. Pentru a favoriza creșterea dimensiunilor exploatațiilor agricole ar fi fost necesară elaborarea odată cu legea 18/1991 a unui pachet de legi care să cuprindă legi privitoare la formarea pieței funciare și la buna funcționare a acesteia, legea arendării, legea exploatațiilor agricole prin care să se acorde sprijin pentru constituirea unor exploatații agricole de dimensiuni economice. Aceste legi au fost elaborate însă, cu întârziere. Astfel, în 1994 a fost elaborată Legea 16/1994 a arendării completată cu Legea 65
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
funcționare a acesteia, legea arendării, legea exploatațiilor agricole prin care să se acorde sprijin pentru constituirea unor exploatații agricole de dimensiuni economice. Aceste legi au fost elaborate însă, cu întârziere. Astfel, în 1994 a fost elaborată Legea 16/1994 a arendării completată cu Legea 65/1998, în 1998 Legea 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor, iar în 2001 ordonanța de urgență nr.108/2001 privind exploatațiile agricole aprobată prin Legea 166/2002. Mai mult încheierea acordării titlurilor de proprietate și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asociații agricole de producție, acordând puțină atenție măsurilor prin care să sporească dimensiunile exploatațiilor individuale (organizarea pieței funciare; facilități la cumpărarea de terenuri de către cei care își desfășoară activitatea nemijlocit în agricultură credite, facilitarea încheierii actelor de vânzare cumpărare; stimularea arendării terenurilor prin contracte scrise etc). Totodată nu au acordat atenție înființării unor structuri asociative care să vină în sprijinul producătorului individual prin organizarea activităților din amonte și aval de agricultură (care conducă la creșterea eficienței legăturilor acestuia cu piața de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a fondurilor funciare fragmentate și de creștere a dimensiunilor proprietăților, încă din secolul al 18-lea. Dintre măsurile adoptate amintim: comasarea, conceperea unui drept succesoral care să prevină fragmentarea în continuare a proprietăților, buna organizare și funcționare a pieței funciare, arendarea dar și folosirea unor forme asociative de exploatare în comun a proprietăților. Aceste forme de combatere a fenomenului pulverizării proprietății funciare nu sunt ușor de aplicat în condițiile în care dreptul de proprietate asupra terenurilor trebuie să fie garantat. Autoritatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
eficienței economice a activităților agricole. După opinia noastră acest lucru poate fi obținut pe următoarele căi: * creșterea dimensiunilor exploatațiilor prin mai buna organizare a pieței funciare (eventual prin acordarea de facilități agricultorilor care doresc să cumpere terenuri) sau prin încurajarea arendării pe baze de contract și pe termene bine stabilite; * recompunerea proprietății ca soluție de durată (prin măsuri suple prin care proprietarii să fie de acord cu schimbul eventual prin folosirea terenurilor din proprietatea statului); * unirea micilor proprietari în forme asociative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
organizarea și funcționarea eficientă a asociațiilor într-o economie concurențială. În condițiile dificultăților întâmpinate în creșterea dimensiunilor exploatațiilor prin intermediul formelor de asociere existente, trebuie căutate soluții alternative pentru atingerea acestui scop, cum sunt: organizarea eficientă și dinamizarea pieței funciare, încurajarea arendării (încheierea de contracte de arendare pe termene mai lungi), încurajarea înființării unor asociații familiale de dimensiuni mai mici, eventual pe criterii de rudenie, astfel încât încrederea între membrii grupului să fie mai mare etc. Toate măsurile de politică agrară care vizează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asociațiilor într-o economie concurențială. În condițiile dificultăților întâmpinate în creșterea dimensiunilor exploatațiilor prin intermediul formelor de asociere existente, trebuie căutate soluții alternative pentru atingerea acestui scop, cum sunt: organizarea eficientă și dinamizarea pieței funciare, încurajarea arendării (încheierea de contracte de arendare pe termene mai lungi), încurajarea înființării unor asociații familiale de dimensiuni mai mici, eventual pe criterii de rudenie, astfel încât încrederea între membrii grupului să fie mai mare etc. Toate măsurile de politică agrară care vizează creșterea dimensiunilor exploatațiilor agricole și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
improductive, compuse mai cu seamă din străini, e ușurința și lipsa de caracter în viața publică, e putrejunea bizantină a puilor de fanarioți care, sub masca interesului general, fură de sting, fie pe calea diurnelor și lefilor nemeritate, fie prin arendarea moșiilor statului, fie pe alte mii de căi. Comedia consistă însă în minciuna vecinică a constituționalismului, în pretextarea diferitelor libertăți publice, a civilizației și a altor mofturi pentru a acoperi unica tendență a acelei negre mulțimi de liberali care nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
culpabile și autoritățile comunale, cari nu îngrijesc de școală și cari nu aplică cu rigoare legea învățămîntului în ceea ce privește competența lor. ....................................................................................................................................... Subsemnatul, iubind totdeuna adevărul, nu mă sfiesc a vă spune că moșiile județului sunt rău exploatate prin vițioase și nesigure arendări, cari nu plătesc câștigurile la timp, dau loc la procese și fac ca aceste moșii să fie, pot zice, neproductive. Hotarele sunt încălcate de vecini; reprezentațiunea județului pîn' acum n-a urmărit reintegrarea posesiunii sau reînnoirea hotarelor încălcate prin hotărnicii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
daca le-ar fi testat o rentă de-o greutate determinată în aur sau în argint. Conform cu observația aceasta ar fi posibil și înțelept, în prevederea unei mari schimbări în valoarea aurului, ca proprietarul care s-ar lega printr-o arendare pe două sau trei generațiuni să stipuleze ca să i se plătească arenda într-o cantitate fixă de hectolitri de grâu în loc de-a i se plăti c-un număr determinat de livre sterline. Tot astfel, particularul care ar voi să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a interesa prin daraveri curat materiale corpul electoral, s-a creat sute de funcțiuni nouă, împărțite asemenea sau la alegători, sau la rude de alegători. O mreajă întreagă de interese meschine, de împărțiri de slujbe la feneanți și netrebnici, de arendări pe nimic a moșiilor statului, de păsuieli, de împroprietăriri a Campiniilor, ce nici sunt nici au fost plugari, de stipendii împărțite 'n familie, o mreajă întreagă de corupție bizantină, de nepotism fanariotic s-au aruncat asupra Corpului electoral, făcându 'l
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pauperizarea populației transformând-o În forță de muncă eftină și Împinsă treptat la periferia vieții sociale, politice și culturale. Dincolo de Înstrăinarea continuă a industriei, comerțului și finanțelor, nici proprietatea agricolă nu a rămas neatinsă. Sistemul vânzărilor și mai ales a arendărilor a luat amploare, așa Încât aproape jumătate din marile proprietăți erau preluate de arendași care nu urmăreau decât profitul și dezbinarea (vezi răscoala din 1907 - versiunea Paulescu) pentru care nu se sfiau după cum spunea Eminescu „să biciuiască pe țărani, să Înjuge
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
economică și socială, mica proprietate (gospodărie) țărănească, pauperizată și lipsită de pământ, se confrunta cu marea proprietate, antrenată de mult timp În producția capitalistă de piață. În absența iobăgiei sau a altor servituți feudale, relațiile agrare se realizau prin sistemul arendărilor și subarendărilor din marile latifundii. Datorită slăbiciunii micii proprietăți și exploziei demografice, loturile arendate țăranilor În condiții oneroase erau infime, asigurând cel mult subzistența precară a celor care le lucrau. În același timp, lipsa unei industrii irlandeze mai Însemnate (cu excepția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și printr-o reprezentare extrem de redusă În Parlamentul de la Londra. Discriminările naționale erau dublate de cele sociale și confesionale: grosul populației irlandeze era reprezentat de o țărănime pauperizată, de confesiune catolică, În timp ce marii landlords, care Își exploatau proprietățile prin sistemul arendărilor și subarendărilor În loturi infime și În condiții oneroase, erau cu precădere englezi protestanți. Scena politică irlandeză era ocupată de o puternică mișcare națională, condusă de Daniel O’Connel, a cărei orientare ideologică, moderată și legalistă, evolua Între reformismul din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care s-au strecurat în Bucovina după războiul ruso-turc dintre anii 1768-1774 și după ocupația habsburgică, despre care Vasile Balș spunea că „nu pot fi folosiți la nici o muncă, dar reușesc să se hrănească foarte îndestulător împreună cu animalele lor prin arendarea cârciumilor, afundându-i cu tertipurile lor primejdioase pe țărani în mari datorii și în stare de mizerie” <footnote Vasile Balș, op. cit. p. 353. footnote>. Dările apăsătoare și abuzurile funcționarilor au creat o adâncă nemulțumire și frământare în lumea satelor. Din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
din mediul urban sunt, prin esență, de origine neagricolă, deși unele pot depinde în mod indirect de sectorul agricol prin activitățile întreprise în anumite domenii agricole. O mică parte poate, de asemenea, proveni indirect din agricultură, prin exploatarea terenurilor agricole, arendarea de terenuri sau din transferul de resurse agricole provenite de la părinții care au rămas în mediul rural. Sensul acestui concept se referă la toate posibilitățile care stau la dispoziția unui individ pentru a avea acces la hrană. Aici se poate
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
o perioadă normală? Cresc în timpul anului? Cum? Există schimbări recente? De ce și cum? Exemple de cheltuieli: 1. hrană; 2. combustibil; 3. îmbrăcăminte; 4. transport; 5. Impozite; 6. Chirii; 7. Investiții (stocuri cereale, cumpărarea de animale); 8. Sănătate (tratamente); 9. Diverse (arendarea de terenuri agricole, seminte, îngrășăminte, utilaje, electricitate, vacante etc). Cum își achiziționează hrana comunitatea? * Într-un an normal, care sunt sursele de hrană? Există variații în timpul anului agricol? Au existat schimbări în acest sens în ultima perioadă? De ce și cum
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
Ungaria și Anglia - zona Transilvania). * De monitorizat politicile despre viitoarea regionalizare din România, care ar putea avea impact asupra administrării teritoriale agricole. * Viitoarea aderare la Schengen, regionalizarea și Politica Agricolă Comună (PAC) cu posibil impact asupra securității teritoriale vs. alimentare. * Arendarea terenurilor agricole din România de către străini - ar reprezenta o primă etapă în cumpărarea lor, astfel încât trebuie urmărită legislația în privința drepturilor arendașilor și prioritatea lor în cumpărarea terenurilor agricole din România. Capitolul 4 Propunere cadru de strategie de securitate agroalimentară la
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
cumpărare și vînzare de bunuri (cu exceptia mijloacelor fixe) a caror valoare depășește suma de UȘ $ 10.000 sau echivalentul în lei sau alta valută; ... d) aprobă încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie), precum și a contractelor de arendare; e) stabilește strategia și tactică de marketing; ... f) aprobă rezilierea contractelor a caror valoare depășește suma de UȘ $ 50.000 sau echivalentul lor în lei sau alta valută; ... g) aprobă alte operațiuni a caror valoare depășește 200.000 UȘ $ sau
HOTĂRÎRE nr. 1351 din 27 decembrie 1990 privind înfiinţarea Societăţii comerciale pe acţiuni "ROMCONTROL - S.A.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107450_a_108779]
-
art. 37, persoanele cărora li s-au stabilit drepturi la institutele și stațiunile de cercetare agricole și la regiile autonome cu profil agricol, potrivit Legii nr. 46/1992 , precum și persoanele care au calitatea de locatori, potrivit art. 25 din Legea arendării nr. 16/1994 , pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența de peste 10 ha de familie, până la limita suprafeței prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 , indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]