677 matches
-
comerciale de tip ABC. Fauna este compusă în principal din: căprioare, fazani, iepuri, mistreț, lup și vulpe. Vegetația este compusă în proporție de 60% din foioase și 40% din conifere. Principalele tipuri de soluri prezente pe teritoriul comunei sunt: podzolic, argilos și brun roșcat de pădure. Pe teritoriul localității sunt prezente următoarele instituții :
Căbești, Bihor () [Corola-website/Science/300849_a_302178]
-
râului Ilva sunt: Iliuța, Sălhoasa, Vinoasa, Ursoaia și Cucureasa. În localitate există două lacuri mici numite de localnici tăuri, în care apele se adună și staționează când precipitațiile sunt mai abundente. Ele sunt consecința unor alunecări de teren de pe coasta argiloasă învecinată, închizând astfel pârâul și valea pe o porțiune de curs. Structura și complexitatea formelor de relief și a subsolului, formațiunile eruptive și sedimentare, modificarea acestora și circulația apelor de infiltrație au favorizat apariția unor izvoare de ape mineralizate bicarbonate
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
de 8 august 1999 Biserica Evanghelică a fost predată de comunitatea săsească împuținată bisericii reformate din localitate, care nu dispunea de lăcaș de cult. Este o zonă cu tradiție în cultivarea viței de vie. Substratul litologic se caracterizează prin faciesuri argiloase, mănoase și conglomeratice, aparținând panonianului, sarmațianului, prezente atât pe culmile dealurilor, cât și pe versanți. Din aceste depozite s-au format sedimentele de solificar, fie direct pe acestea, fie prin remanierea pe versanți, sub formă de deluvii și coluvii Tipurile
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
Ilișua într-un mediu preponderat forestier, prin procese de bioacumulare caracterizate prin humificarea activă a suprafeței organice, solurile sunt în mare parte brune, brune acide, brune podzolice și podzolice. Pe versanții cu declivitate mare și o structura geologică din starturi argiloase în alternanta cu cele nisipo-argiloase, se produc frecvente alunecări, rupturi și prăbușiri. Toate acestea, amplificate de modul de folosire a terenurilor, au produs erodarea progresivă a solului care și-a pierdut nivelul de fertilitate și așa destul de scăzut. Pe lunci
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
Ilișua, într-un mediu preponderent forestier, prin procese de bioacumulare, caracterizate prin humificare activă a suprafeței organice, solurile sunt în mare parte, brune, brune acide, brune podzolice și podzolice. Pe versanții cu declivitate mare și o structură geologică din starturi argiloase în alternanta cu cele nisipos-argiloase, se produc frecvente alunecări, rupturi și prăbușiri care, amplificate de modul de folosire a terenurilor, au produs erodarea progresivă a solului care și-a pierdut nivelul de fertilitate și așa destul de scăzut. Pe lunci predomina
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
zonele învecinate, în zona montană se etajează, începând de jos, soluri brune acide, soluri brune podgorice și podgoluri la care se adaugă roci vulcanice, andosolurile. Solurile aluvionale sunt răspândite doar în lunca îngusta a așezării. Domină deci solurile podgolice și argiloase. Din acest motiv în comuna Leșu, vegetația de bază o reprezintă pădurile de foioase și rășinoase, ierburile montane și pășunile care sunt de o calitate superioară, fapt ce determină preocuparea principală a leșenilor, din vechime până astăzi: creșterea animalelor. Plantele
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
punct de vedere petrografic din marne și argile cu benzi subțiri nisipoase și cu unele intercalații de gresii. Stratele de la suprafață au servit drept material în geneza rocilor, suferind în decursul timpului fenomene de loessoidizare in situ. - depozite loessoide - depozite argiloase - depozite de marne - depozite fluviatile Solurile evoluate pe aceste depozite sunt de tipul cernoziomurilor cambice și preluvosolurilor. Depozitele fluviatile, sunt materiale depozitate în prezent în mod succesiv în lunci sau firele de vale, care acoperă pe adâncimi variabile depozite de
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
topirea zăpezilor sau după ploi în timpul verii . Apele pedofreatice influențează rețeaua hidrologică și sunt folosite de localnici prin săparea de fântâni și amenajarea unor puțuri, iar apa din Acumularea Cătămărăști este folosită la irigații. Apele subterane sunt localizate în depozitele argiloase sarmațiene, cu intercalații nisipoase și orizonturi grezoase. Se întâlnesc numeroase pâraie cu regim torențial ce se varsă în pâraiele Dresleuca și Sitna. Alimentarea acestora este de tip pluvio - nival, repartiția scurgerii oscilând foarte mult. Primăvara și toamna predomină scurgerea pe
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
din care cauză există zone fără scurgere. O astfel de zonă adăpostește unul din cele mai tipice lacuri de tasare în loess ale țării: Tătaru. În zona localități Dudești depozitele de suprafață aparțin Holocenului superior și sunt reprezentate de prafuri argiloase, prafuri nisipoase și argile aparținând teresei superioare a Dunării, dar și nisipuri prăfoase de origine eoliană. Grosimea lor este de 5-10 m. Sub aceste depozite se întâlnesc pietrișuri și nisipuri din alcătuirea luncilor tot de vârsta Holocen superior. Grosimea lor
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
cantonate la adâncimi de 50-100 m pot prezenta condiții bune de potabilitate și pot furniza debite importante. La suprafață se găsește un strat de pământ vegetal de 0,60-0,70 m, urmează un loessoid sensibil la umezire alcătuit din praf argilos loessoid galben tare sau plastic vârtos și din loess argilos galben, tare, uscat până la 2,30-4,80 m adâncime, un strat de nisip galben, fin, de la 6-7 m adâncime.</br> Terenul de fundare se încadrează în categoria terenurilor slabe, care
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
de potabilitate și pot furniza debite importante. La suprafață se găsește un strat de pământ vegetal de 0,60-0,70 m, urmează un loessoid sensibil la umezire alcătuit din praf argilos loessoid galben tare sau plastic vârtos și din loess argilos galben, tare, uscat până la 2,30-4,80 m adâncime, un strat de nisip galben, fin, de la 6-7 m adâncime.</br> Terenul de fundare se încadrează în categoria terenurilor slabe, care necesită măsuri de imbunătățire în vederea fundării directe a construcțiilor. Încadrarea
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
serie de proprietari ai terenurilor începînd cu anul 1370 și pînă în 1660. Din relatările lui Fenyes Elek în 1851 în cartea sa "Geographiai Szatara", localiatea avea 822 de români greco-catolici, 9 reformați și 14 evrei, iar terenul satului era argilos. Din "Szatmar Varmegye", carte apărută la Budapesta, rezultă că terenul satului se cifra la 2373 holde, iar după pacea de la Sătmar din 1660, groful Karoly Sandor a obținut domeniul și astfel satul a devenit proprietatea familiei Karoly pînă la mijlocul secolului
Pișcari, Satu Mare () [Corola-website/Science/301769_a_303098]
-
de la ungurescul “malom”, adică “moară”, însă niciun document nu atestă prezența vreunei mori în satul Marin. În sfârșit, cea de-a treia variantă evidențiază originea slavă a denumirii “marati”, cu sensul de “a murdări” făcându-se aluzie la solul negru argilos și lipicios caracteristic zonei. Prima atestare documentară a satului Marin apare la 1458. Acest an este însă departe de a putea indica momentul înjghebării lui ca o comunitate distinctă de oameni. În general, atestarea documentară a satelor este legată de
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
centru turistic, situat la intersecția principalelor trasee turistice din Bucovina. Comună Marginea este un renumit centru de artă populară, cunoscut îndeosebi pentru ceramică neagră ce se produce aici. Îndeletnicirea olăritului are tradiții vechi în localitate. Aici se modelează manual lutul argilos în scopul fabricării vaselor cu întrebuițare casnica pentru gătit sau pentru prelucrarea laptelui și diverse alte forme ornamentale. Ceramică produsă aici este unică pe plan internațional prin culoarea neagră rezultată în urmă arderii, precum și prin modelarea unor forme specifice tradiționale
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
vedere al specificului regional și local, Comuna Marginea este cunoscută pe plan național și mai ales internațional prin păstrarea și perpetuarea într-o formă autentică a străvechilor îndeletniciri din epoca bronzului (sec. V - V I ) de modelare manuală a lutului argilos în scopul fabricării vaselor cu întrebuițare casnica pentru gătit sau pentru prelucrarea laptelui și diverse alte forme ornamentale. Unicitatea ceramicii de Marginea pe plan internațional este dată de culoarea neagră rezultată în urmă arderii precum și modelarea unor forme specifice tradiționale
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
asimetrică, cu lățime de până la 0,7km și cu lățimea mai mare în aval de confluența cu Valea Gugii. Rocile care apar pe teritoriul satului fac parte din categoria rocilor sedimentare: argile, marne, gresii, conglomerate, nisipuri, pietrișuri. Legat de formațiunile argiloase și marnoase apar alunecări de teren de tip lenticular pe Coasta Mare și D.Gropi, care au fost stabilizate prin lucrări tehnice și culturi de pomi fructiferi. Clima satului Rugășești este temperat-continentală, cu temperaturi medii anuale de 8˚-10˚C
Rugășești, Cluj () [Corola-website/Science/300350_a_301679]
-
și sud-vest cu comuna Ciurile, în nord-vest cu comuna Feleacu, iar în est și sud-est cu comuna Săndulești. Relieful este unul deluros, tipic zonei dintre Munții Apuseni și Câmpia Transilvaniei. Predomină solurile brun-roșcat de pădure, dar se întâlnesc și soluri argiloase sau cernoziomice. Principalele cursuri de apă de pe teritoriul comunei sunt Valea Racilor, care traversează Cheile Turului (parcurge 16 km prin comună) și Valea Miceștilor (12 km pe teritoriul comunei). Mai există alte cursuri de apă, mai mici, precum Valea Mărtinești
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
o îndulcire a apelor marine. În perimetrul satului Aruncuta, formațiunile geologice prezente aparțin Sarmațianului inferior din zona de monoclin, avînd o grosime de 175 metri, cu intercalația tufului de Ghiriș. Deasupra orizontului de tuf predomina alternante de argilă cu nisipuri argiloase și concrețiuni grezoase (de gresie) sarmațiene întilnite în partea de sud - est a satului, în locurile numite „La Cripta „ și în cariera de lut numită „Dealul Lutului" sau "Dealul de sub pădure ". În cuprinsul tufului de Ghiriș din sat s-a
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Alcătuită din pajiști stepizate în locul pădurilor de cer și gârniță, pâlcuri de pădure de cer și gârniță (în sud) și culturi agricole. Reprezentată prin rozătoare (șoarecele de câmp, iepurele de câmp), păsări, insecte, reptile. Caracteristice sunt solucrile negre și brune argiloase compacte, solurile brune și regosolurile și subsolurile argiloiluviale. Terenuri arabile valorificate agricol. Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura, cu ramurile ei conexe. În anul 1892, comuna avea o moară cu abur, cinci cârciumi. Efectivul de animale era de 560
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
formată din nisipuri, pietrișuri și argile, în care văile (cu apă ori părăsite) sunt adâncite și prezintă maluri abrupte. Rețeaua hidrografică aparține bazinului hidrografic al râului Gilort care primește în aceasta apele din văile satelor comunei. Solurile - formate pe rocile argiloase sunt solurile brune de pădure slab erodate, care au un conținut moderat de humus și azot, fiind însă insuficient dotate cu fosforoși potasiu mobil. Solurile acestea necesita amendamente cu îngrășeminte chimice și naturale. Predominante sunt solurile de luncă, solurile aluvionare nisip-argilă
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
din epocile geologice de dupa eocen-miocen,adică pliocen-pleistocen, cu statornicire în cuaternar. Zona unde se află orașul Mătăsari e o zonă în același timp colinara, subcolinară și de depresiune plata, cu un climat propice diverselor culturi, solul prezentând un puternic orizont argilos. Depozitele de roci ale zonei prezintă mai ales argile și nisipuri argiloase, nisipuri curate și marne, unde se găsesc puternice stratificări de lignit, iar către suprafață apărând, uneori în aflorimente (până la al doilea Război Mondial), cărbunele numit aici „siga”. Apele
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
unde se află orașul Mătăsari e o zonă în același timp colinara, subcolinară și de depresiune plata, cu un climat propice diverselor culturi, solul prezentând un puternic orizont argilos. Depozitele de roci ale zonei prezintă mai ales argile și nisipuri argiloase, nisipuri curate și marne, unde se găsesc puternice stratificări de lignit, iar către suprafață apărând, uneori în aflorimente (până la al doilea Război Mondial), cărbunele numit aici „siga”. Apele din zona localităților Mătăsariului străbat șiragurile colinare ale Podișului Getic, relief format
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
Thoroczkay, Kendi și Teleki. În denumirile unor locații din zona satului Luna de Jos apar influențe certe germane: zona ""Poderei"" este o modificare a germanului "Polder" , zona ""Doman"" este o modificare a germanului "dumm" , cu referire la un teren agricol argilos, nepotrivit pentru agricultură. În 14 aprilie 1596 principele Sigismund Batory îi dăruiește lui Mihai Viteazul moșia Lona. În anul 1601 după bătălia de la Gurăslău Mihai Viteazul și armata sa se opresc timp de trei zile la Lona, înainte de a porni
Luna de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/299174_a_300503]
-
caolinul având granuație fină, lipsită de oxizi de fier, de culoare albă din care se produce porțelanul și hârtia, în farmacie fiind numit „bolus alba” materie primă pentru pudră. Feldspatul sub acțiunea intemperiior se transformă în caolinit și alte minerale argiloase (ce au granulația < 2 µm). Prețul caolinului este relativ constant fiind 70 de lire sterline/tonă între anii 2003 - 2005, cosumul de caolin fiind în anul 2003 de 45 milioane de tone. Cuvântul caolin provine din chineză 高嶺土 fiind denumit
Caolin () [Corola-website/Science/307275_a_308604]
-
grupe fiind după structură și după ionii care se află între tetraedri, astfel spațiul dintre tetraedrii poate fi ocupat ca de exemplu de gruparea (-OH), (-OMe) legăturile chimice fiind bipolare sau ionice. De această categorie aparține mica, talcul, serpentina, mineralele argiloase ca vermiculitul. c Un exemplu de mineral cu structură pe 3 straturi este muskovitul„o mică argiloasă” (KAl[(OH)|AlSiO]) și cu o structură pe două straturi caolinitul (Al[(OH)|SiO] Silcații din acesată categorie, au legat atomul de oxigen
Silicați () [Corola-website/Science/308478_a_309807]