520 matches
-
hieratismul exotic e înlocuit cu poze ortodoxe în peisagiu autohton. Impresia de comic și balivernă e adesea foarte puternică și o lectură injustă dăunează. Poezia trebuie jucată, interpretată ca și solilocviile lui Jehan Richtus, ea fiind de fapt o producție argotică, în dialectul prăpăstios al cafenelei bucureștene. Minulescu e un Eleutheriu Poppescu devenit liric, traducîndu-și sublimitățile în limbajul lui special, convins și burlesc, presărat cu "or", cu "dracul știe", cu jurăminte ("mi-e martor Dumnezeu"), sărind de la fraze pline de gravitate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu frig și căldură. Carnea n-ar fi mai bolnavă Dac-aș fi băut otravă. Cu Flori de mucigai Arghezi începe o poezie de savoare, presu-punînd un cititor pregătit. Punctul de plecare îl formează observarea limbajului, cu un puternic miros argotic, al pușcăriașilor. Impresia de veselie, dealtfel savant dozată cu cel mai autentic lirism, nu e falsă. Amestecul seriozității cu bufoneria e în linia Anton Pann. Efectul artistic constă în surprinderea suavității sub expresia de mahala. E vorba de un dialectalism
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în care cu cât expresia e mai grotesc tipică, cu atât vibrația autentică e mai surprinzătoare. Acești hoți, borfași, țigani au toată gama lirică a umanității și o execută pe instrumente ce produc o duioasă ilaritate, într-o limbă indecentă, argotică, cum e cazul în delicata explicație mitologică a frumuseții unui "fătălău": O fi fost mă-ta vioară, Cine știe din ce smârc, Trestie sau căprioară Morfolit de o copită Și-o fi prins în pântec plod De făptură negrăită De
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ș.a. O perioadă e redactor la ziarul „Partener”. Volumul de proză scurtă Povestiri cu înjurături (2000) și romanul Dincolo de frontiere (2002) recomandă un autor care recompune cu rafinament tocmai lipsa de rafinament a mediilor descrise. Naratorul utilizează limbajul colocvial, dialectal, argotic și reușește să creeze pentru fiecare personaj câte un cadru care îi permite acestuia să se autodefinească drept participant la un dialog. Pe prima filă a cărții sale de debut stă scris: „orice înjurătură condensează o poveste”, formulă percutantă care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
nev? zute spre bine! � Theodorescu, op. cît. , p. 359 121 ? eicaru, op. cît. , p. 98-100 122 Incidentul s-a produs �n prezen? a lui Frasin Munteanu-R�mnic pe peronul g? rîi Ploie? ți 123 Profesorul Mihai Dragomirescu, istoric literar, a folosit un limbaj argotic fă?? de Iorga �n prezen? a doamnelor. Iorga l-a lovit imediat cu o umbrel?. Dragomirescu a depus pl�ngere, dar nu s-a �nt�mplat nimic 124 BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 41, Document 80. C�teva zeci de scrisori
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu-și găsește liniștea decît în gîndul că, totuși, iată, mă aflu între prieteni și cunoscuți. Ascultîndu-i, pentru prima dată, pe acești titrați medici frăsuindu-se, pacientul din mine se simte brusc paralel și, dacă ar dispune de strictul limbaj argotic al medicinei, ar încerca chiar (insolență!) mici recomandări, sumare prescripții. Clinchetul paharelor însă mă readuce subit în condiția de pacient la locul meu. Cum te mai fură fața cîte unuia! Cum te mai păcălește destăinuirea altuia! Cam pe-același post
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și cruntul rictus unanim afișat în cele mai banale mediatizări, retează ceva din plenitudinea lecturii. Un, cîndva, ingenuul Alain Robbe Grillet pe care îl experimentam ca lectură total disponibilă acum 25 de ani mi se înfățișează azi în armură belicos argotică, încît cu greu aș mai putea... relectura plăcut proza sa insurgentă de Nou Roman. Interviul pe care manierata Rodica Binder reușește, eroic, să-l ia mofluzului francez pentru România literară e presărat de agresivități lexicale greu de suportat: "este oricum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nerenunțînd la ea nici azi, păstrîndu-se, distins, în vetustețea ei nobilă, care ne reamintește ceva pierdut pentru totdeauna de ființa noastră, cîndva (și) ceremonioasă. 25 februarie Ducă-se naibii, o secundă, tevatura zilelor (și nopților), ne-am zis (un pic argotic, nu-i așa?) noi, înrăiții melomani, vineri seara, cînd pe scena Filarmonicii a aterizat superba nălucă. Aterizat: pentru că peste marea orchestră, peste sala arhiplină a planat întîi calm și prevenitor, după care s-a înclinat nesfîrșit fîlfîita arătare, ieșită chiar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
carte românească face investigații în literatura franceză apropiată tematic și lingvistic, pentru a găsi corespondențe adecvate. Pentru o bună versiune din Ostinato de Paul Goma citește din Jean Genet, „pentru a intra în limbajul pușcăriei”, și ia aminte la limbajul argotic al unui țigan francez. Cand traduce Din calidor, cartea aceluiași Paul Goma, citește La Billebande a lui Henri Vincent și Le Cheval d’orgueil de Pierre Jakez Hélias. „Dacă trebuie să traduc, să zicem, - scrie P. - dialogul unui personaj român
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
a echipelor studențești inițiate de D. Gusti. Prima carte de poezie, Cântice țigănești, îi apare în 1941 și revelează un lirism singular prin rafinarea unei materii lirice umile și reabilitarea ingenios-stângace a cântecului de lume și a unui bogat limbaj argotic. Volumele următoare - Cântarea României (1951), Laude (1953), Declarația patetică (1960), Versul liber (1965), Tristele (1968) - marchează efortul poetului de a găsi formula unui lirism direct, dezbrăcat de artificii, solidar cu mutațiile social-istorice ale contemporaneității. Modelele existențiale și estetice rămân André
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
o dezicere de lirism. Acestea sunt extremele între care se desfășoară aventura lirică, doar în aparență contradictorie, a unuia dintre cei mai valoroși poeți români contemporani. Cânticele țigănești au plăcut la apariția lor, plac și azi, dovadă că limba lor argotică nu s-a învechit. Este un mare lirism în ele? N. Manolescu crede că nu („Lipsit de mari mijloace lirice”). Cânticele n-au, este adevărat, metafizică și, în afara iubirii, nu îmbrățișează nici o altă mare temă lirică. N-au o concepție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
pragmatică, efectele stilistice urmărite și alegerile lexicale diferă în funcție de situațiile de comunicare, de codul oral sau scris și, nu în ultimul rând, în funcție de registrul de limbă. În cadrul limbii literare, restricțiile morfosintactice și semantice sunt mai pregnante, în timp ce limbajul familiar și argotic (pătruns în presa scrisă, pe forumuri, în conversațiile uzuale) manifestă o mai mare permisivitate, cultivând construcțiile inedite și foarte expresive. Proprietățile de structură și de sens fac ca, de cele mai multe ori, să se includă în sfera realizărilor tiparului (Det) N1
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
în limbajul cotidian, în presă și pe internet, uneori strict dependentă de datele "de ultimă oră" ale contextului cultural, politic și social. Pentru a avea o imagine asupra frecvenței și a productivității construcției în limbajul tinerilor, în context familiar sau argotic, am interpretat datele obținute în urma aplicării chestionarului menționat. Observațiile asupra utilizărilor din stadiul actual al limbii vizează comportamentul sintactic (asocierea modificatorilor cu cele două nominale componente, modalitățile de realizare a acordului intern și extern), natura semantică și caracteristicile morfologice ale
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
mai frecvent (pozitive, negative, ambele) sau dacă s-a făcut vreodată referire la boala reală a unei persoane prin intermediul acestei construcții. Li s-a mai cerut elevilor să explice o serie de sintagme foarte frecvente în limbajul actual, familiar și argotic, și să furnizeze ei înșiși alte exemple de construcții pe care le folosesc în cadrul aceluiași tipar. A fost anticipată dificultatea sarcinii propuse: orice apreciere solicitată trebuia făcută în limitele tiparului (Det) N1 de N2 (de aceea mecanismul le-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
sunt utilizate cu valori diferite 10: în cazul sintagmei o bombă de fată, majoritatea răspunsurilor au fost glose de tipul "fată frumoasă, sexy", în timp ce o structură ca o petardă de concert a fost formulată pentru "un concert foarte slab". Construcții argotice cu verbul a fi + constituenți nominali 11, specializate pentru sfera semantică a ignoranței sau a prostiei, pot trece în tiparul (Det) N1 de N2: copacul de Ion (< Ion este copac) pentru "foarte slab la învățătură". Interesantă este funcționarea substantivelor care
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
trimită la boala reală: retardata de Buli - pentru "fițoasă, îngâmfată", handicapatul de profesor (pentru "antipatic"), o anorexică de fată, rahitica de Viorica 13 (AD). 3.2.4. Dinamica formațiilor lexicale recente introduse în poziția N1 De remarcat că pentru adjectivul argotic nașpa (cuvânt cu un sens foarte general), utilizat adesea în forma trunchiată, invariabilă, sunt preferate forme foarte variate care permit acordul și atașarea articolului hotărât enclitic: nașparlia, nașparlita, nașparla, nașparloasa de Tatiana (urâtă, demodată, care nu este "de gașcă", AD
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
în (Det) N1 de N2 a unui constituent altfel greu tolerat de structură, un adjectiv cu o terminație atipică 14 (*nașpa(-)ul de coleg, ?un nașpa de coleg, ?o nașpa de lucrare). Unui proces asemănător este supus și adjectivul englezesc argotic uncool, neadaptat flexionar la normele limbii române: uncool-ul de coleg (AD). Lexemele împrumutate sunt atrase destul de greu în tipar, fiind supuse și adaptării flexionare: looserul de student (forum.computergames.ro, 2005), looseri de publisheri (idei-locale.blogspot.com, 2007). Foarte bogată
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
apreciere până la catalogarea însoțită de o ușoară atitudine de simpatie. În exemplul (h)arfistul de X (AD) sensul elementului din prima poziție apare mai clar: subiecții l-au propus pentru a eticheta o persoană înfumurată. Cuvântul este un derivat de la argoticul arfă (fiță). 4. CONCLUZII La nivelul utilizărilor din româna actuală am constatat o mare disponibilitate în direcția construirii unor sintagme dintre cele mai diverse, fapt ce constituie o dovadă a productivității structurii. Rezumăm aici principalele observații formulate cu privire la uzul tiparului
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
ale unei persoane (vezi diferențe între chior și orb, șchiop și olog). Considerăm de aceea că exemplul identificat reprezintă o situație izolată, cu un grad sporit de depreciere. 10 Substantivele de acest tip sunt în general conotate negativ în limbajul argotic. Milică (2006: 401) include exemple ca petardă, pocnitoare într-o serie de termeni apreciați ca foarte expresivi, aparținând "ansamblului metaforic al exploziei" și exprimând "urâțenia fizică sau promiscuitatea umană". La nivelul utilizărilor pe care le-am semnalat, se poate observa
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
lasă călăuzit de puteri nevăzute spre bine!" Theodorescu, op. cit., p. 359 121 Șeicaru, op. cit., p. 98-100 122 Incidentul s-a produs în prezența lui Frasin Munteanu-Râmnic pe peronul gării Ploiești 123 Profesorul Mihai Dragomirescu, istoric literar, a folosit un limbaj argotic față de Iorga în prezența doamnelor. Iorga l-a lovit imediat cu o umbrelă. Dragomirescu a depus plîngere, dar nu s-a întîmplat nimic 124 BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 41, Document 80. Cîteva zeci de scrisori ale Doamnei Zulnia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]