1,340 matches
-
simțuri [sunt] mai îndepărtate. Dar acest criteriu de ierarhizare nu este singurul la care recurge Toma din Aquino. Chiar în urmă torul paragraf din comentariul la De anima a lui Aristotel el introduce un alt criteriu și o altă strategie argumentativa. Elementul central în jurul căruia este organizat întregul paragraf 20 este schimbarea (immutatio) pe care un obiect extern o produce în simțurile externe: (ÎI.1 .8.) Secundo apparet quod sensus visus est spiritualior, ex modo immutationis. Nam în quolibet alio sensu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mult decât un simplu rol cauzal, anume că joaca un rol cognitiv. Cu toate că disputele dintre cele două tabere se poartă mai mult pe terenul speciilor inteligibile sau al concep telor decât pe cel al speciilor sensibile sau al imaginilor, liniile argumentative pot fi adaptate și la acest nivel. Altfel spus, disputa lor poate fi urmărită și la aceste prime două niveluri ale cunoașterii. Robert Pasnau descrie, într-un studiu, trei modele posibile ale relației dintre specii (sensibile și inteligibile) și puterile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai sus citat au o semnificație cognitivă, motiv pentru care ar fi neglijent din partea lui Toma din Aquino să folo seasca în prima parte a pasajului sensul obișnuit al lui appre hendo, fără conotație epistemologica, spune interpretul. În această linie argumentativa a lui Pasnau mi se pare că este ignorat un anumit aspect, anume că Toma însuși spune că nu putem cunoaște obiectele în lipsă speciilor; a cunoaște sau a vedea prin intermediul speciilor înseamnă a avea un acces nemijlocit la obiect
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prea puțin pe textele tomiste. În urma celor expuse până acum, cred că decizia optarii pentru una din cele două interpretări a devenit simplă: realis mul speciilor inteligibile dispune atât de un robust suport textual, cât și de un intreg arsenal argumentativ. În plus, trebuie subliniat faptul că la baza acestei interpretări se află cel puțin două teze metafizice aristoteliciene: hilemorfismul a obiectele sunt compuși de materie și forma a și dublă existența a unei forme a aceeași formă poate avea un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectului să cunoască obiectul extramental. Acest concept este co respondentul cuvântului rostit, care face posibilă cunoașterea intelectiva a obiectelor hilemorfice. După cum se poate lesne observa, manieră în care este înțeles conceptul de către inter pretii realiști nu se îndepărtează de linia argumentativa anterioară, cea despre actele perceptuale (specii sensibile și imagini) și despre prima etapă a cunoașterii intelective (spe cii inteligibile). Din nefericire, ceea ce interpreții care acceptă realismul la nivelul conceptului, si, pe cale de consecință, identitatea lui cu speciile inteligibile, nu par
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cred, doar una aparentă. În Theories of Cognition în the Later Middle Ages, Robert Pasnau detectează tensiunea dintre afirmațiile simbolizate aici prin (X) și (Z), oferind anumite sugestii privitoare la manieră în care aceasta poate fi depășită. Voi urmări linia argumentativa a lui Robert Pasnau. Interpretul american sugerează că teoria senzației îl forțează pe Toma să accentueze rolul intelectului și, implicit, al conceptului, spunând că, într-un anumit fel, intelectul oferă percepțiilor un cadru conceptual.<footnote id=”166”><R. PASNAU, Theories
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care i-a permis lui Toma să schimbe, la nivelul conceptului, strategia de lucru, fără ca acest fapt să îi trezească, în vreun fel, senzația unei inconsecvente a demersului filozofic. În acest moment, văd că fiind disponibile cel puțin două linii argumentative: una care se bazează pe o explicație de fond de ordin sistematic și una de factură istorică. Voi consideră pe rând aceste două linii argumentative. Pentru a înțelege cum anume pot sta împreună realismul și reprezentationalismul în cadrul aceleiași teorii, este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
inconsecvente a demersului filozofic. În acest moment, văd că fiind disponibile cel puțin două linii argumentative: una care se bazează pe o explicație de fond de ordin sistematic și una de factură istorică. Voi consideră pe rând aceste două linii argumentative. Pentru a înțelege cum anume pot sta împreună realismul și reprezentationalismul în cadrul aceleiași teorii, este folositor să avem în atenție cum anume se aplică aceste două interpretări la fiecare nivel al cunoașterii. Fiecare din cele două mari niveluri ale cunoașterii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unei interpretări constând în grila de lectură aplicată. Dacă în domeniile științifice pare a fi contestată, teoria falsificării a lui Karl Popper se aplică poate cel mai bine în sfera criticii literare. O ambiguitate, o lipsă de coerență din discursul argumentativ/critic precedent, un termen omis, o structură insuficient analizată, un domeniu necorelat cu textul, o nouă metodă pot deveni premisele unui alt demers critic. Ceea ce are domeniul artei aparte este tocmai acea capacitate de a susține mai multe perspective în
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
-l ofere el în calitatea sa de reprezentant al editurii. Aceasta din urmă este o mărturisire ce își are gradul ei de subiectivitate, dar ea nu trebuie ignorată în totalitate. În demersul său demitizant, Lucian Valea își alege ca material argumentativ numărul dublu 3-4 "considerând că toate începuturile sunt cu dibuiri și timidități"93 și numărul 7. Se oprește astfel pentru a realiza o analiză și asupra poeziei publicate în cele două numere amintite: elimină textele situate, după opinia sa, "artisticește
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
textului în termenii unei tipologii textuale care fundamentează structurile actualizabile în diferite manifestări de suprafață. El prezintă trei astfel de structuri. Una narativă, pe care o valorifică în mod explicit și o diferențiază de o narațiune, alta descriptivă și alta argumentativă, despre care crede că pot coexista în același text și că pot funcționa, una în serviciul celeilalte. Toate aceste notații arată că în narațiune există uneori, așa cum spune și Gerald Prince în Narrativehood, Narrativeness, Narrativity, Narratability, mult mai mult decât
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
i se atribuie un mare rol în evoluția limbii literare și în stabilirea normelor ortografice cu litere latine, deoarece s-a implicat în problemele lingvistice ale epocii și a militat pentru scrierea fonetică. Manifestînd atenție pentru formă și pentru ordinea argumentativă, acest critic se remarcă printr-o structură eficientă a frazei și prin claritate în expunere, calități deprinse din studiul logicii formale și al dezbaterilor metafizice și verificate prin exercițiul îndelungat al conferințelor universitare și al oratoriei parlamentare. În ceea ce privește ortografia, Maiorescu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
multe argumente pro și contra poziției adoptate. 3. Gândirea la cum se poate preciza pozitia tinand cont de argumente. 4. Eliminarea argumentelor contra care s-au dovedit irelevante. 5. Specificarea în scris a poziției proprii, ca o concluzie a gândirii argumentative. 6. Reținerea argumentelor pro. 7. Construirea de argumente contra. 8. Formularea și demontarea tuturor acuzelor de falsitate ce ar putea fi îndreptate împotriva structurii argumentative. 9. Revizuirea structurii premise, tragerea concluziilor pentru a evita eventualele acuze de falsitate (prin adăugarea
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
au dovedit irelevante. 5. Specificarea în scris a poziției proprii, ca o concluzie a gândirii argumentative. 6. Reținerea argumentelor pro. 7. Construirea de argumente contra. 8. Formularea și demontarea tuturor acuzelor de falsitate ce ar putea fi îndreptate împotriva structurii argumentative. 9. Revizuirea structurii premise, tragerea concluziilor pentru a evita eventualele acuze de falsitate (prin adăugarea de argumente noi, mai convingătoare) Scrierea eseului sau poveștii.. Investigația comună și rețeaua de discuții Este o tehnică bazată pe activitatea în grup, ghidată de
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
de colonelul Ghadaffi a inițiat în 1973 operațiunea de ocupare militară a teritoriului Aozou, pe care l-a anexat în 1976, invocând drept justificare a acțiunii agresive tot felul de acorduri încheiate în perioada colonială și adâncind chiar discursul (pseudo) argumentativ până în epoca stăpânirii otomane, pentru a demonstra dreptul de posesie asupra zonei Aozou. În realitate, miza ocupației a fost determinată, potrivit istoricului Mario Azevedo, de existența zăcămintelor de uraniu în aria menționată, de dorința Libiei de a expulza interesele franceze
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
lucrarea privește și failibilitatea matematicii, contrastantă cu statutul special al matematicii, opțiunea pentru perspectiva istorică s-a dovedit în final fructuoasă, căci avem paralel cu evoluția concepțiilor filosofice o expunere și a transformărilor mari, chiar revoluționare, din matematică, ca suport argumentativ al ideilor filosofice. Momentul pozitivismului logic, de exemplu, păstrează doar statutul special al adevărurilor matematice, dar, interpretându-le ca neinformative, reprezentanții acestui curent părăsesc, sau cel puțin se îndepărtează, de cerința aplicabilității. Quine are o atitudine și mai radicală, formulând
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
mai înalt nivel. Calea pe care mi-am propus s-o urmez m-a făcut să analizez cu mare atenție problema coordonării. Această analiză m-a făcut să realizez că există o problemă mai profundă și mai importantă pentru demersul argumentativ pe care-l urmăream: ce face, din primul moment, aplicabilă matematica la lume? De ce este posibil ca matematica sa-l servească atât de bine pe fizician? Analiza problemei coordonării m-a pus în contact cu cazuri precum acesta: în analiza
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
interogativ și critic la adresa modelelor culturale dominante, care încorsetează libertatea de alegere a traiectoriilor de viață feminină și masculină. Cartea nu oferă răspunsuri general valabile sau sentințe normative, ci probează valoarea euristică a întrebărilor lansate inițial, care au ghidat exercițiul argumentativ al autorilor și care pot inspira cititorii să intre în dialog cu ei înșiși și cu povestirile relatate pentru a adăuga noi teme de reflecție și întrebări relevante pentru propria traiectorie de carieră-viață. Domeniul în care se încadrează proiectul editorial
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
s-ar închide bucuroși peste aceste zori fericite.” Ca orice manifest, și cel al tinerilor „cerchiști” contestă niște realități (culturale) pe care vrea să le schimbe; el nu are însă violența tipică manifestelor din secolul al XX-lea, ci este argumentativ, constructiv și „alternativ”. Alternativa sa: „urbanitate și exclusivitate estetică”. Contestă spiritul pășunist, adică acea prelungire anacronică - pentru ei - a sămănătorismului începutului de veac, cu toate confuziile sale. Din nou se impune operată, îndeosebi în publicațiile ardelenești, o disociere (maioresciană) între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
culturală, deschizându-se în egală măsură către „literatură, filosofie și artă”. Coordonată de I. Negoițescu (numai numele lui apare în caseta redacțională), revista impresionează prin consistența și deplina seriozitate a articolelor, prin orizontul sensibil lărgit de lecturi, stilul ponderat și argumentativ al comentariului și anvergura teoretică a dezbaterilor. Revoluția „cerchistă” nu are, de fapt, nimic revoluționar în ea. Tinerii de la Sibiu dovedesc o mare maturitate și responsabilitate, ei gândesc destinul literaturii cu aplicație și totodată cu fervoare. Se implică, într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
în mod metodic rezultatul analizei. Dalí compară mai întâi Angélus de Millet cu Îmbarcarea pentru Cythera de Watteau, pentru că "amândouă ating problema esențială a imaginilor și reprezentărilor instantanee care sunt "reținute" potrivit "devenirii temporal-argumentative". În Angélus, confruntarea memoriei cu "timpul argumentativ" este rezolvată oniric, în funcție de "timpul psihic", în timp ce în Îmbarcarea pentru Cythera soluția este mai "relativă", se bazează pe un "sistem de referințe instantanee", menite să stabilească noțiuni iraționale comparative ale timpului, cu alte cuvinte, noțiuni concrete ale timpului. Soluțiile sugerate
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
dialectice - "angoasa" și "evidenta violență" incomprehensibilă ce caracterizează cele două tablouri sunt, în mod esențial, de același fel -, iar ceea ce distinge una de cealaltă este maniera distinctă în care fiecare produce verificarea "mecanică" și, într-un fel "spațială", a întrebării argumentative. Criticul recunoaște, în fenomenele de "condensare", "substituire" și "dislocare", existența în această pânză a unui "subiect vast", cu faze distincte succesive conținute într-o imagine instantanee, de o excepțională simplitate (1998: 293-294). Schema organizațională a "fantasmei" tăinuită în Angélus corespunde
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
elementele substitutive asigurate de elementul de tracțiune animală. Această circumstanță conferă actului împerecherii caracterul unui efort fizic extrem și insuportabil, foarte sălbatec și excesiv, care este ilustrat din nou de "furca înfiptă în pământ" (1998: 295-296). Ultima fază a "dezvoltării argumentative ce constituie mitul", agresiunea sexuală a femeii, este astfel rezumată: A treia fază: Ca și în cazul mantidei, femela devorează masculul după împerechere... Recunosc, cu deplină claritate, faptul că personajul masculin mi-a apărut, de la începutul primei scene a așteptării
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
că informația se transmite corect și că poate servi ca punct de plecare pentru diverse întrebări; stimulează cooperarea, asigură implicarea, participarea tuturor membrilor. Avantaje ale folosirii metodei: are caracter formativ; stimulează încrederea în sine a participanților; dezvoltă abilități de comunicare argumentativă și de relaționare în cadrul grupului; dezvoltă gândirea logică, critică și independentă; dezvoltă răspunderea individuală și de grup. H. Studiul de caz Este o metodă care se bazează pe cercetare și stimulează gândirea critică prin analiza, înțelegerea, diagnosticarea și rezolvarea unui
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
dezvoltate prin construcția de modele pe baza analogiilor trebuie testate prin diverse metode. Totuși, datorită elementelor inevitabile raționamentelor inductive și datorită subiectivității implicate în procesul de testare, deplina siguranță a adevărului deducțiilor rămâne un deziderat. Evaluarea credibilității relative a construcțiilor argumentative analogice poate fi în mod semnificativ rafinată, prin îmbunătățirea metodologiei și îmbogățirea datelor de bază. Deși mostra etnografică este mult prea mică pentru a permite teste statistice, validitatea teoriilor care s-au aflat la baza acestui studiu este atestată de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]