2,079 matches
-
interviu cu Virgil Ierunca), RL, 1990, 6; Florin Manolescu, O utopie a diavolului, LCF, 1990, 16; Gheorghe Grigurcu, Virgil Ierunca despre estetismul torturii, VR, 1990, 3; Liviu Malița, Ovidiu Pecican, „Piteștiul” a fost dincolo de iad, APF, 1990, 3-4; Mircea Mihăieș, Arhipelagul MAI, O, 1990, 20; Ion Simuț, Tiberiu Ciorbă, Adrian T. Sârbu, Traian Ștef, Ioan Moldovan, Biografia unei cărți: „Fenomenul Pitești” de Virgil Ierunca, F, 1990, 7; Ion Buzera, Infernalul Pitești, R, 1990, 6; Elena Ștefoi în dialog cu Virgil Ierunca
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
Sintaxa libertății de a spune, Botoșani, 1998; Călare pe mușcătură, București, 1998; Acțiunea textuală. Bunul simț vizionar, Pitești, 1999; De câți oameni e nevoie pentru sfârșitul lumii, București, 1999. Repere bibliografice: Marian Popa, A textua, VTRA, 1978, 7; Gheorghe Crăciun, Arhipelagul 70-80 și Noul Flux, AST, 1982, 8; Nicolae Manolescu, Proza de mâine, RL, 1983, 52; Monica Spiridon, O figură a discursului critic: textualismul, CRC, 1987, 4; Ion Bogdan Lefter, Introducere în noua poetică a prozei, în Competiția continuă. Generația ’80
IOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
și sigiliul, București, 1982; Prezent, București, 1985; Spre alt Istrati, București, 1986; Eseu despre lumea lui Caragiale, București, 1988; ed. 2 (Marea trăncăneală. Eseu despre lumea lui Caragiale), București, 1994. Antologii: C. Dobrogeanu- Gherea interpretat de..., pref. edit., București, 1975; Arhipelag. Proză scurtă contemporană, pref. edit., București, 1981. Ediții: C. Dobrogeanu-Gherea, Asupra criticei, postfața edit., București, 1973; Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriii mele, postfața edit., București, 1977; Panait Istrati, Mediterana, pref. edit., București, 2001; Florin Mugur, Scrisori de la capătul zilelor, pref.
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
europeană din secolul al XVII-lea, III, București, 1985, 85-86; Manolescu, Istoria, I, 136-137; Tudor Dumitru Savu, Obsedanta exactitate, TR, 1996, 11; Dan Mănucă, Insectarul realismului socialist, CL, 1996, 3; Andrei Grigor, O radiografie alfabetică?, CC, 1996, 8; Radu Ciobanu, Arhipelagul bolnav, „Cuvântul liber”, 1996, 1619; Doina Cetea, „Romanul «obsedantului deceniu»”, „Adevărul de Cluj”, 1996, 1593; Poantă, Dicț. poeți, 108-109; Doru Burlacu, „Relația epică”, VTRA, 2000, 10-11. A.C.
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
mai multe localități din județele Bacău, Călărași, Constanța și Prahova până în 1975, când a renunțat, dedicându-se activității literare. Începând din 1965 a publicat proze în „Luceafărul”, iar „România literară” l-a lansat în 1969 ca poet. Prima lui carte, Arhipelag de noapte, apare în 1971. A realizat numeroase traduceri, majoritatea în colaborare cu Mioara Izverna, soția sa, din Aloysius Bertrand, Chateaubriand, Buffon, Théophile Gautier, Gustave Flaubert, Frédéric Masson ș.a. Ca poet și prozator, I. se distinge prin marea disponibilitate de
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
Flaubert, Frédéric Masson ș.a. Ca poet și prozator, I. se distinge prin marea disponibilitate de a parcurge mai multe registre lirice și epice, abordând variate modalități compoziționale. Poezia lui, gravă, profundă, face deseori apel la fabulos și mitologic. Dacă în Arhipelag de noapte poetul se caută pe sine cu o vibrație sentimentală reținută, în Cuaternar (1972) personalitatea lui se manifestă original, într-o tonalitate sobră, prin „evocarea” unor stări dintr-o existență primordială. I. se dovedește un desăvârșit continuator în contemporaneitate
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
implicată în acțiune și real încât hotarul dintre firesc și straniu devine difuz. De o cu totul altă factură sunt prozele din ciclul Vârsta de bronz, evocând personaje și întâmplări din mitologia greacă, cu o discretă intenție ironică, moralizatoare. SCRIERI: Arhipelag de noapte, București, 1971; Cuaternar, București, 1972; Rondelul tainelor, București, 1974; Rondelurile, București, 1983; Anamnesis, București, 1986; Bătrânul anticar, București, 1991; Epifaniile poetului și ale poeziei, București, 2000. Traduceri: Aloysius Bertrand, Gaspard de la Nuit, București, 1977 (în colaborare cu Irina
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
Vladislav Folkierski, Între clasicism și romantism, București, 1987 (în colaborare cu Mioara Izverna); Gustave Glotz, Cetatea greacă, București, 1990; Frédéric Masson, Napoleon și iubirea, București, 1991 (în colaborare cu Mioara Izverna); Alexis Carrel, Rugăciunea, București, 1996. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Arhipelag de noapte”, CNT, 1971, 10; Dan Cristea, „Arhipelag de noapte”, RL, 1971, 11; Aureliu Goci, „Cuaternar”, CRC, 1973, 24; N. Prepliceanu, „Cuaternar”, TR, 1973, 38; Alboiu, Un poet, 179-180; Alexandru Horia, „Anamnesis”, LCF, 1987, 12; Teodor Vârgolici, „Bătrânul anticar”, ALA
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
în colaborare cu Mioara Izverna); Gustave Glotz, Cetatea greacă, București, 1990; Frédéric Masson, Napoleon și iubirea, București, 1991 (în colaborare cu Mioara Izverna); Alexis Carrel, Rugăciunea, București, 1996. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Arhipelag de noapte”, CNT, 1971, 10; Dan Cristea, „Arhipelag de noapte”, RL, 1971, 11; Aureliu Goci, „Cuaternar”, CRC, 1973, 24; N. Prepliceanu, „Cuaternar”, TR, 1973, 38; Alboiu, Un poet, 179-180; Alexandru Horia, „Anamnesis”, LCF, 1987, 12; Teodor Vârgolici, „Bătrânul anticar”, ALA, 1991, 84; Gheorghe Grigurcu, Lirism și civilizație, CNP
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
Varia, I, 259-270, II, 234-241; Zaciu, Colaje, 137-160; Bratu, Ipoteze, 169-173; Raicu, Structuri, 26-35; Ungheanu, Pădurea, 89-111; Tudor, Pretexte, 66-78; Balotă, Ion, 118-152; Oarcăsu, Destine, 57-62; Amintiri despre Ibrăileanu, I-II, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, pref. Demostene Botez, Iași, 1974-1976; Ungheanu, Arhipelag, 263-286; Oprea, Incidențe, 149-152; Tașcu, Incidențe, 146-163; Cioculescu, Prozatori, 317-335; Ciobanu, Însemne, I, 258-261; Cristea, Arcadia, 122-126; Drăgan, Lecturi, 179-285; Ciopraga, Ulysse, 240-255; Micu, Lecturi, 67-71; Protopopescu, Romanul, 243-256; Ungheanu, Lecturi, 43-56; George, Sfârșitul, II, 178-183; Mircea Muthu, La marginea
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
1910, o încercare de rezolvare a problemei naționalităților în Bucovina habsburgică (Mihai-Ștefan Ceaușu) 367 Problema Basarabiei în paginile revistei „Viața românească“, 1914-1916 (Ion Agrigoroaiei) 379 Observații cu privire la destinul elitei politice, culturale și științifice basarabene din perioada interbelică (Lilia Crudu) 399 ARHIPELAGUL COMUNIST Contribuția propagandei la legitimarea regimului bolșevic (I. Ciupercă) 411 Implicarea Securității în comerțul exterior al României ceaușiste (Sorin D. Ivănescu) 425 „Arnota“ - un grup de rezistență armată anticomunistă din Oltenia montană (1949) (Dorin Dobrincu) 431 Die Notwendigkeit des Terrors
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de teritorii din Tracia și din Asia Mică. Veneția și-a rezervat, potrivit tendințelor fundamentale ale expansiunii ei comerciale, teritorii însemnate pe țărmul răsăritean al Mării Adriatice, de la Durazzo în jos, spațiul occidental al Peloponesului, iar în Marea Egee, Eubea și arhipelagul Cicladelor; poziții strategice de interes primordial pentru asigurarea legăturilor dintre metropolă și teritoriile achiziționate în cursul desfășurării cruciatei a patra și pentru apărarea pozițiilor comerciale excepționale în Imperiul Latin de curând instaurat. S-a susținut, nu fără dreptate, că aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
economia la Moscova și Leipzig. A fost președinte al Partidului Național Moldovenesc, deputat în Sfatul Țării și Ministru de Finanțe în guvernul Basarabiei. Fondator al Băncii Basarabiei și deputat în primul Parlament al României Mari (Colesnic, Sfatul Țării, p. 193). ARHIPELAGUL COMUNIST CONTRIBUȚIA PROPAGANDEI LA LEGITIMAREA REGIMULUI BOLȘEVIC* • Ciupercă Experiența Marelui Război a marcat vizibil transformarea propagandei în propagandă politică modernă. După încheierea operațiunilor militare, propaganda persistă ca instrument al politicii naționale a fostelor țări beligerante. Altfel se pune problema în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
parmenidian, ci niște remanențe, eventual. Întrebarea mea ar fi următoarea: ce formă are ceea ce iese de sub apa prezentului? Ceea ce rămâne la suprafață este o cordilieră, un lanț de munți care alcătuiesc o insulă compactă, un mic continent unitar, sau un arhipelag de insule, de vârfuri care alcătuiesc o masă terestră foarte dispersată? Așadar, ceea ce iese la suprafață este un bloc masiv sau un arhipelag dispersat? Sanda Cordoș: Poate iese o pietricică. Cu imaginarul meu, eu nu pot să văd apele acelea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o cordilieră, un lanț de munți care alcătuiesc o insulă compactă, un mic continent unitar, sau un arhipelag de insule, de vârfuri care alcătuiesc o masă terestră foarte dispersată? Așadar, ceea ce iese la suprafață este un bloc masiv sau un arhipelag dispersat? Sanda Cordoș: Poate iese o pietricică. Cu imaginarul meu, eu nu pot să văd apele acelea Învolburate - eu văd un pârâu de munte, stai În vâltoare și atunci ce vezi dedesubt? Pietricele. Ruxandra Cesereanu: Eu văd o barieră de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe care o construiam În joacă, despre ceea ce iese la suprafață când se retrage apa prezentului. Sunt foarte interesat să aflu răspunsul tău: permanențele istoriei sunt reprezentabile ca un lanț muntos care alcătuiește un singur masiv, sau sunt asemenea unui arhipelag, ca o multitudine de insulițe? Asta ar fi foarte important de definit, fiindcă În funcție de răspuns avem un indiciu asupra tipului de istorie sau de istoriografie pe care tu sau istoricul respectiv o practicați. Cel care vede că la suprafață iese
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un istoric al secundarului, al perifericului, al unei istorii difuze și nu al unei Mari Istorii. Cel care vede istoria ca având o șiră a spinării ar fi istoricul arhetipal (tot aici ajungem), pe când cel care o vede ca un arhipelag este istoricul care are o perspectivă anarhetipică. Mi se pare că o narațiune sau o structură istorică În care Mihai Viteazul este În vecinătatea (În sens topologic) lui Mircea cel Bătrân și a lui Ștefan cel Mare este o istorie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
societate, și să Începem să construim pur și simplu insule de bunăstare pe măsura și după dorințele fiecăruia dintre noi. Să ne construim propria utopie fără pretenții de model global, propria insuliță care să coabiteze cu insulele celorlalți Într-un arhipelag necontradictoriu. O societate care nici nu depinde de un centru strivitor, dar nici nu se pierde În anarhie sau haos. Există poate un germene de pozitivitate În chiar scepticismul actual, care ne face să conștientizăm pericolele unui utopism reactivat, cel
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Poezie, CNT, 1968, 19; Dumitru Micu, „Vânătorile”, RL, 1969, 21; Magdalena Popescu, „Vânătorile”, RL, 1969, 27; Dan Laurențiu, „Vânătorile”, LCF, 1969, 51; Mircea Iorgulescu, „Paștele cailor”, RL, 1970, 42; Popa, Modele, 256-259; Tudor, Pretexte, 238-241; Cristea, Un an, 226-230; Ungheanu, Arhipelag, 218-220; Piru, Poezia, II, 413-418; Barbu, O ist., 143-148; Raicu, Critica, 375-379; Iorgulescu, Scriitori, 60-62; Grigurcu, Poeți, 494-499; Alboiu, Un poet, 143-144; Papahagi, Interpretări, 144-148; Dicț. scriit. rom., II, 194-196; Popa, Ist. lit., II, 514-515. D.Gr.
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
îngr. și introd. Florin Mihăilescu, București, 1973; Ungheanu, Pădurea, 173-184; Raicu, Structuri, 15-25; Cioculescu, Itinerar, I, 210-213, II, 286-290, V, 406-431; George, Sfârșitul, I, 134-141, II, 158-165, IV, 130-141, 148-161; Baltazar, Evocări, 107-116; Zaciu, Bivuac, 11-15; Popa, Spații, 48-64; Ungheanu, Arhipelag, 287-292; Crohmălniceanu, Literatura, III, 119-159; Negoițescu, Engrame, 189-194; Ileana Vrancea, Confruntări în critica deceniilor IV-VII, pref. George Macovescu, București, 1975; Alexandru George, În jurul lui E. Lovinescu, București, 1975; G. Gheorghiță, Sburătorul, București, 1976; Steinhardt, Între viață, 206-216; Papahagi, Exerciții, 147-177
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Stănescu, Poeți, 75-80; Poantă, Modalități, 120-125; Pop, Poezia, 157-187; Raicu, Structuri, 307-316; Andriescu, Relief, 11-23; Cândroveanu, Alfabet, 90-97; Ciobanu, Critică, 95-107; Dimisianu, Valori, 77-82; Martin, Pro Patria, 130-132; Barbu, O ist., 294-312; Mincu, Poezie, 93-105; Piru, Poezia, II, 96-103; Ungheanu, Arhipelag, 77-86; Zalis, Tensiuni, 153-163; Negoițescu, Analize, 305-311; Steinhardt, Între viață, 117-119; Alexiu, Ideografii, 33-40; Ștefănescu, Preludiu, 81-88; Dorcescu, Embleme, 95-98; Nițescu, Poeți, 103-119; Poantă, Radiografii, I, 222-227; Regman, Explorări, 169-181; Simion, Scriitori, I, 216-225; Stănescu, Jurnal, I, 198-203, II, 8-36
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
cu Iva Paraschiv); Willi Meinck, Uluitoarele aventuri ale lui Marco Polo, I-II, Cluj-Napoca, 1986 (în colaborare cu Ileana Foișoreanu). Repere bibliografice: Constantin, Despre poeți, 211-213; Ciobanu, Panoramic, 203-205; Felea, Secțiuni, 208-210, 376-381; Iorgulescu, Rondul, 143-147; Cristea, Domeniul, 336-340; Ungheanu, Arhipelag, 162-166; Culcer, Citind, 162-165, 193-195; Regman, Colocvial, 51-60; Tudor-Anton, Ipostaze, 35-37, 83-89; Iorgulescu, Scriitori, 206-209; Romulus Diaconescu, Spații teatrale, Craiova, 1979, 283-286; Băileșteanu, Refracții, 221-230; Lit. rom. cont., I, 476-477; Sângeorzan, Conversații, 244-255; Nicolae Băciuț, „Pentru Clujul anilor tinereții mele
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
I, 159-161; Constantin, Despre poeți, 161-168; Felea, Poezie, 83-88; Grigurcu, Teritoriu, 179-183; Caraion, Duelul, 70-72; Ciobanu, Panoramic, 92-95; Andriescu, Disocieri, 113-124; Cristea, Un an, 196-200; Petroveanu, Traiectorii, 302-304; Cândroveanu, Alfabet, 109-116; Barbu, O ist., 358-362; Piru, Poezia, II, 277-281; Ungheanu, Arhipelag, 237-240; Felea, Aspecte, I, 168-172, II, 201-203; Iorgulescu, Scriitori, 88-90; Raicu, Practica scrisului, 344-351; Grigurcu, Poeți, 265-269; Alboiu, Un poet, 141-142; Negoițescu, Alte însemnări, 146-150; Cristea, Faptul, 132-135; Sângeorzan, Conversații, 79-82; Felea, Prezența, 109-112; Grigurcu, Între critici, 271-275; Tuchilă, Cetățile
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
Interpretări, 163-168; Felea, Poezie, 221-234; Ciobanu, Panoramic, 284-289; Stănescu, Poeți și critici, 182-192; Călinescu, Fragmentarium, 162-164; Drăgan, Reacții, 203-208; Grigurcu, Idei, 91-102; Tudor, Pretexte, 191-204; Magda Jeanrenaud, Nuvela românească contemporană, „Dialog”, 1974, 9-10; Piru, Reflexe, 228-232; Nițescu, Repere, 110-115; Ungheanu, Arhipelag, 389-392; Ungureanu, La umbra cărților, 20-24; Culcer, Citind, 88-95; Iorgulescu, Al doilea rond, 44-48; Ciobanu, Însemne, I, 273-276; Ștefănescu, Preludiu, 260-263; Dimisianu, Opinii, 245-250; George, Sfârșitul, II, 316-321; Raicu, Practica scrisului, 434-439; Ungheanu, Lecturi, 336-341; Mihăilescu, Conceptul, II, 115-118; Zaciu
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Petrescu cu un fragment din romanul Întunecare și cu două scurte nuvele (Învierea omului și A zburat o pasăre neagră), Victor Ion Popa cu fragmente din romanul Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu, Gala Galaction cu notele de călătorie intitulate În Arhipelag și La Mănăstirea Neamțu, Ion Agârbiceanu cu povestirea Întâiul zbor. Lui G.M. Zamfirescu i se tipăresc postum proza scurtă Constandin și nevasta lui, Ioana și un text dramatic, singurul mai important existent în revistă (Cântecul vieții, 29/1939). La aceste
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]