529 matches
-
interesați de bătălii sunt anteriori secolului XVII. De atunci, nimeni, cu excepția lui Goya, n-a mai Îndrăznit să privească un om cu adevărat atins de moarte, cu sânge adevărat În loc de sirop eroic În vine; cei care Îi plăteau pânzele din ariergardă Îl considerau nepractic. Apoi, ștafeta a preluat-o fotografia. Fotografiile tale, Faulques. Și ale altora. Dar până și asta și-a pierdut onoarea, nu-i așa? Să arăți oroarea În prim-plan e de-acum socialmente incorect. Până și copilului
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
se lăsase de fotografiatul oamenilor, ori aproape o făcuse. N-o interesau. Dar putea petrece o zi Întreagă vagabondând printr-o casă părăsită sau printr-un sat În ruină. În pofida plăcerii ei de a-și procura obiecte din viața de ariergardă (obiectele false ori banale pe care le aduna cu o pasiune frivolă și apoi le dăruia ori le uita peste tot), de acolo nu lua niciodată nimic, nici o carte, nici un porțelan, nici un cartuș gol: nu lua decât rollfilm după rollfilm
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
fenomenului imunitar, înțelegându-se relativ corespunzător interdependențele complexe structural-funcționale ale componentelor unuia dintre cele mai impresionante sisteme pe care le-a produs evoluția biologică, veritabil câmp de luptă pe care se confruntă cohorte înarmate din tabere adverse, cu avantgardă și ariergardă, cu cercetași, informatori și spioni, cu ambuscade și răpiri, cu infanteriști și artilerie grea, cu luptători din linia întâi și din spatele frontului, o luptă pe viață și pe moarte, un război nemilos al „stelelor” imunocitare, cu invadatorii distrugători de „civilizații
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ar merita să fie reluată pe larg. Este sau nu literatura, foarte popular spus, buricul pământului? Ne mărginim, deocamdată, la discutarea unui alt aspect al acestei cărți efectiv incitante și constructiv polemice. Ea se deschide cu o secțiune intitulată: Teoria ariergardei. Literatura ca scandal, al cărei prim capitol poartă titlul: L-am citit de două ori ca să-l înțeleg bine și să-l asimilez și am ajuns la concluzia că nu pot să nu dau dreptate cu cuvintele mele autorului. Se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o lansează în toate direcțiile: către Italia, unde, după ce a pus mîna în 774 pe capitala lombarzilor, Pavia, își ia titlul de "rege al francilor și al lombarzilor"; către Spania unde eșuează la vest de Pirinei la Roncevaux, în 778, ariergarda armatei sale, comandată de contele Roland, este masacrată de basci dar unde reușește, în partea de est, să smulgă Islamului *marca Spania, viitoarea Catalonie; către Germania mai ales, unde își instalează controlul direct asupra Alemaniei și Bavariei și unde, la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fie. Ca să nu par, la rîndu-mi, necivilizat, vorbind de rău un alt pictor, am dat-o atunci pe glumă, o glumă destul de amăruie, și am glosat un pic pe ticurile triumfalist-naționaliste ale Mărgineanului picturii, aflat, de cînd îl știu, în ariergarda puterii comuniste, exersîndu-se în compoziții cu "casa memorială din Scornicești" și cu alte plaiuri de baladă, survolate, ca un satelit de informații, de același și același coțofănoi omniprezent. Iată că n-a fost glumă. Unul din probii artiști restauratori ai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reportaje, Timișoara, 1996 (în colaborare cu Valentin Sămânță și Daniel Vighi); Zona. Prozatori și poeți timișoreni din anii ’80 și ’90, Timișoara, 1997 (în colaborare cu Gabriel Marineasa); Generația ’80 în proza scurtă, Pitești, 1998 (în colaborare cu Gheorghe Crăciun); Ariergarda. Subterana literară, Timișoara, 1998 (în colaborare). Repere bibliografice: Mircea Mihăieș, Pași în bibliotecă, O, 1985, 13; Radu Călin Cristea, La drumul mare al prozei scurte, F, 1985, 5; Monica Spiridon, O figură a discursului critic - textualismul, CRC, 1987, 4; Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
care definește demersul practicat de R., e prea puțin pusă în valoare în preambulul volumului de debut Lecturi moderne (1978), unde autoarea își revendică miza discursului eseistic dintr-un impuls de tip sociologic sau superior etic. Aproape nimic din această ariergardă a esteticului nu va fi reluat în cărțile următoare, unde domină înțelegerea criticii de identificare sub forma unui scenariu-metaforă mitologic, expus la începutul monografiei Dumitru Radu Popescu (1981). Aici opera literară este asemănată cu o succesiune de labirinturi menite a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
de hotărârea de a evita confruntarea directă - nu Întâmplător principala organizație civică din Slovacia s-a autointitulat Opinia Publică Împotriva Violenței. Ca și În RDG, falimentul partidului conducător a fost sesizat atât de rapid, Încât opțiunea unei reacții organizate din partea ariergărzii partidului a fost aproape din start exclusă. Rolul lui Havel a fost Însă la fel de crucial: În nici o altă țară comunistă nu apăruse o personalitate cu un prestigiu similar și, deși majoritatea ideilor practice și chiar a tacticilor politice ale Forumului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
este desființată. Urmează o reformă rapidă și dură a întregului sistem bancar și se ia decizia politică de privatizare a băncilor aflate în proprietatea statului - și dominante pe piața bancară - exclusiv prin transferul către mari instituții bancare europene. Bătălia de ariergardă purtată de capitalul național s-a dat pentru menținerea BCR, cea care deținea singură aproape 40% din piața bancară românească, în proprietatea statului, dar privatizarea ei a devenit o condiție a aderării la Uniunea Europeană și se va încheia, împreună cu privatizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și sociale (democratice) pe durata întregului secol al XIX-lea. Tot din acest elaborat al avangardei istoriografice românești se vor decanta, filtrate prin sita cenzurii și a discursul didactic, elementele care vor compune prima formulă a memoriei istorice naționale românești. Ariergarda discursului didactic: decantarea ideilor avangardiste, trecute prin filtrul cenzurii, în memoria colectivă. Chiar dacă unele dintre lucrările canonice în istoriografia românească produse de componenții Școlii Ardelene pot fi considerate un fel de "manuale-surogat" (N. Iorga, spre exemplu, a emis ipoteza că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
accent mai apăsat pe unirea principatelor danubiene, "valachii transdanubieni", cum îi numește Kogălniceanu pe românii ardeleni, neintrând în pragmatica politică a vremii, dar figurând în aspirațiile utopice ale gânditorilor romantici). Întrucât lucrarea de față își propune să investigheze mai degrabă "ariergarda" reprezentată de consensul societal sancționat oficial, care își găsește expresia în literatura didactică elaborată explicit în scopul educației publice, analiza va fi centrată pe imaginea trecutului românesc așa cum a fost ea zugrăvită în manualele de istorie. Centrajul pe conținutul manualelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorie. Centrajul pe conținutul manualelor de istorie special proiectate în scopuri educative permite, pe lângă determinarea conținutului memoriei colective, și detectarea prelungirilor și reflexiile paradigmei latiniste a Școlii Ardelene și mai apoi ale celei romantice (avangarda interpretării istoriografice) în literatura didactică (ariergarda consensului societal). Analiza se va axa pe puținele manualele de istorie publicate în prima parte a secolului al XIX-lea până după momentul unirii principatelor danubiene și al reformei educației din 1864: Manualul de istoria Principatului României al lui Aaron
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de manuale de istorie, aparțin mai degrabă paradigmei elaborate de Școala Ardeleană decât noii școli romantice. Acest fapt al apartenenței la o paradigmă devenită oarecum desuetă în preajma momentului '48 al secolului al XIX-lea este explicabil tocmai prin caracterul de ariergardă al literaturii didactice. Două trăsături majore caracterizează literatura didactică în raport cu cea plasată în avangarda reflecției politice, culturale și istoriografice: a) decalajul temporal, în sensul că ideile novatoare sunt receptate în consensul oficial și introduse în manualele școlare cu o întârziere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în manualele școlare cu o întârziere care în cazuri extreme poate fi și de câteva decenii; b) moderația și precauția interpretativă, în sensul că, pe lungimea procesului de receptare a ideilor de proveniență avangardistă în stocul de informații care formează ariergarda consensului societal, asperitățile radicale sunt nivelate. Rezultatul final este o de-radicalizare a materialului original, care, convertit în manual didactic, este în mare parte curățat de elementele cu adevărat novatoare. Acest efect este explicabil, în primul rând, prin simpla existență
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și de vechii săi locuitori. Dacă în Idee repede... (lucrare pe care am catalogat-o ca aparținând avangardei gândirii istoriografice), Aaron deschidea epopeea românilor cu "descălecarea coloniilor romane în Dacia", în Manual... (lucrare pe care am clasificat-o în categoria ariergardei consensului societal), narațiunea istorică izvorăște din "Dacia veche" și de la "Lăcuitorii Daciei" (agatirzii, apoi geții). Albineț, de asemenea, pornește de la "cele mai vechi întâmplări ale Daciei", alegând ca principiu structurator cadrul de referință spațial al teritoriului dacic, și nu descendența
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a formării naționalității românești, "din care nici unul n-a fost predominatoriu" (cf. Babu-Buznea, 1979, p. 97). Această concepție hasdeană elaborată în avamgarda reflecției istoriografice în 1860 și consolidată în Istoria critică a românilor (1875) s-a transmis, ulterior, și în ariergarda consensului societal reprezentată de literatura didactică unde a fost articulată în ceea ce am numit a fi paradigma xenopoliană a etnogeniei românești. Continuitatea. Teza continuității, varianta românească a mitului universal al permanenței, s-a menținut pe aceleași coordonate esențiale încă de la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu piesă eșafodajul argumentativ încropit de istoricul austriac. Starea tensională amorsată în avangarda istoriografică prin revigorarea în forță a tezei imigrațiunii, urmată de reacția tăioasă a românilor care au reafirmat teza permanenței neîntrerupte a românității, s-a strecurat și în ariergarda literaturii școlare. Xenopol, protagonismul contra-ofensivei românești, alocă în manualele sale de istorie destinate învățământului primar spații relativ ample dedicate problematicii spinoase a continuității. Teoria lui Roesler este atacată frontal și demantelată sistematic. În urma administrării probelor istorice cu care Xenopol își
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-a produs în avangarda reflecției istorice înainte de unificarea politică a principatelor din 1859. Ideația istoriografică, plasată în frontul luptei ideologice, trebuie să fi avut o influență în precipitarea evenimentelor politice în sensul unirii principatelor danubiene române. În schimb, în ariergarda consensului societal reprezentată de literatura didactică, unificarea istoriografică survine doar după consumarea evenimentelor politice. Primul manual de istorie care tratează în același cadru unitar istoria tuturor românilor îi aparține tot lui Laurian, apărând în circuitul cărților școlare chiar în 1859
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pot urma la orice vârstă, statul carlist încurajându-și supușii să participe la cursurile speciale organizate de Ministerul Educației Naționale în colaborare cu Serviciul Social și Straja Țării. 3.3.3. Concepția despre naționalitate Evantaiul dintre avangarda reflecției istoriografico-politice și ariergarda consensului societal oficializat în literatura didactică se deschide din nou în amplitudine. Desigur, întreaga epocă interbelică stă sub semnul "consensului naționalist" (Livezeanu, 1998, p. 24). Ceea ce nu înseamnă că pe fundalul acestei consensualități generice nu există o marjă largă de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sociale a răscoalei țărănești, și Ștefan Pascu, avocatul interpretării naționale a revoluției populare. Este relevant de arătat modul în care tranșarea în favoarea hermeneuticii naționale a disputei asupra caracterului mișcării lui Horea purtate în avangarda reflecției istoriografice s-a transpus în ariergarda consensului societal reprezentat de manualele școlare de istorie. La fel de relevant este și modul în care schimbarea de interpretare s-a modulat armonic pe schimbarea naționalistă petrecută în ideologia regimului. Apropierea bicentenarului a introdus celebrarea evenimentului petrecut în Munții Apuseni în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Apariția doi ani mai târziu a manualului de Istoria românilor coordonat de S. Mitu (1999), în prima generație de manuale alternative, poate fi privită ca o replică a cutremurului conceptual produs de această carte în ceea ce până în acel moment constituia "ariergarda consensului societal" al literaturii didactice. Odată cu apariția acestui manual inedit în tradiția literaturii didactice prin discursul său novator și deliberat provocator, nu mai putem vorbi despre o ariergardă a discursului didactic în care se condensează consensul societal asupra trecutului. 3
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cutremurului conceptual produs de această carte în ceea ce până în acel moment constituia "ariergarda consensului societal" al literaturii didactice. Odată cu apariția acestui manual inedit în tradiția literaturii didactice prin discursul său novator și deliberat provocator, nu mai putem vorbi despre o ariergardă a discursului didactic în care se condensează consensul societal asupra trecutului. 3.6.3. Concepția despre naționalitate: resurgența și decadența etnicității ca marker identitar Doctrina pură a comunismului nu poate fi decât antinaționalistă. Am văzut cum, încă din Manifestul Partidului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
școlar (Pârâianu, 2002). Facțiunea naționalist-tradiționalistă, deși a câștigat lupta cu manualul, a pierdut pe termen lung bătălia cu noua paradigmă critico-reflexivă a postnaționalismului ce a început a se configura simultan în avangarda reflecției istoriografice autohtone (Boia, 1997), cât și în ariergarda discursului didactic românesc (Mitu, 1999). Succesul reacției naționalist-tradiționalistă a reușit să aresteze pentru moment schimbarea de paradigmă. Însă aceasta nu a putut frâna procesul de înnoire a tradiției naționale românești, care a devenit din ce în ce mai impregnată de spiritul occidental postnaționalist. În ciuda
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
definit și contra-definit formulele ulterioare ale românismului identitar și ale conștiinței istorice românești. Un aspect crucial, a cărui importanță a fost reliefată cu metodicitate pe întregul parcurs al analizei, a fost raportul dintre ceea ce am numit "avangarda reflecției istoriografice" și "ariergarda consensului societal". Prima este inovativă și heterodoxă, locul în care se experimentează concepții alternative asupra trecutului. A doua este consensuală și ortodoxă, reprezentată de literatura didactică aprobată oficial de autoritățile statale, încorporând elementele care fie consolidează ordinea socio-politică existentă, fie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]