2,123 matches
-
predicatori din apus. Misiunea latină, catolică, s-a accentuat sub urmașul și fiul său, Vaik, care a primit botezul, împreună cu părinții săi, sub numele de Ștefan (997-1038), în preajma anului 1000. Apoi, în răstimpul a patru ani, începând de sus, de la aristocrație, și până jos, la mulțimea de rând, întreg neamul unguresc din Panonia, dintre Dunăre și Tisa, a fost creștinat (botezat). Și în Ungaria (precum în Bulgaria, în secolul al IX-lea), a existat o încercare de împotrivire la creștinism din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
încă de drepturi ereditare, dar care răspund nevoii de apărare a obștilor împotriva dușmanilor dinafară. Concret, în Viața Sf. Sava, din secolul al IV-lea, se arată că în câmpia Munteniei erau obști țărănești care lucrau pământul și plăteau dijme aristocrației goților. Menander Protector, vorbind despre războiul bizantinilor cu slavii, amintește despre fruntașii militari și de "ighemonii" comandantului slav (voievodului), adică membrii aristocrației tribale. Strategicon-ul împăratului Mauriciu, de pe la anul 600, vorbește despre triburile slave din văile râurilor Munteniei, în mijlocul cărora trăiau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al IV-lea, se arată că în câmpia Munteniei erau obști țărănești care lucrau pământul și plăteau dijme aristocrației goților. Menander Protector, vorbind despre războiul bizantinilor cu slavii, amintește despre fruntașii militari și de "ighemonii" comandantului slav (voievodului), adică membrii aristocrației tribale. Strategicon-ul împăratului Mauriciu, de pe la anul 600, vorbește despre triburile slave din văile râurilor Munteniei, în mijlocul cărora trăiau și "romanii" de fapt autohtonii romanici. În mijlocul acestei populații autohtone din câmpia munteană trăiau triburi numeroase de slavi, căci "ei au mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sub comanda marelui drongar Leon. După victoria de la Arcadiopolis și după ce Tzimiskes și-a consolidat puterea la Constantinopol, trupele bizantine au trecut Munții Haemus, apoi au asediat și cucerit Preslavul (14 aprilie 971), capitala țaratului bulgar, iar familia țarului și aristocrația din jurul său au fost capturate de învingători. O parte a populației bulgare, nemulțumită de oștile lui Sviatoslav și atrasă de politica lui Tzimiskes, a trecut de partea sa, inclusiv locuitorii din spațiul Dobrogei și de pe malurile Dunării.5 După ocuparea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cuprindea, în secolele XI-XII, latifundiile unor familii precum Anghellos, Ducas, Comnen, Paleolog. Feudalismul bizantin în Bulgaria, pe parcursul celor două secole, înseamnă dominația stăpânilor de pământ bazată pe aservirea țăranilor, care vor fi deposedați de terenuri și sărăciți. Pământul aparținea atât aristocrației bizantino-bulgare, cât și bisericii ortodoxe din aceste teritorii. Referitor la formațiunile politice de la Dunăre și din sudul Dobrogei, P. P. Panaitescu spune: "Unii istorici români au crezut că pot găsi în aceste colonii militare și în orașele comerciale dunărene urmele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
atât prin rolul lor economic cât prin cel militar. Structura societății mongole intrase într-o nouă etapă, spre sfârșitul secolului al XII-lea, când printre triburile de păstori nomazi s-a diferențiat o pătură bogată, o nobilime prosperă, pregnant războinică, aristocrația tribală.11 Punctul de pornire al expansiunii mongole a fost înfăptuirea unității triburilor răspândite între lacul Baikal și deșertul Gobi. Conducătorul genial, cu neobișnuite calități politice și militare, care a personificat acest destin istoric excepțional a fost Temugin (Temuujin) supranumit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
deșertul Gobi. Conducătorul genial, cu neobișnuite calități politice și militare, care a personificat acest destin istoric excepțional a fost Temugin (Temuujin) supranumit Gingis-han (Cinghis-haan), fiul lui Yesuhey-baatar. Numele său avea sensul de "oceanic", "necuprins", "universal". Descendent al unei familii aparținând aristocrației tribale mongole, acesta era o căpetenie tenace, o personalitate charismatică, dotată cu însușiri alese de organizator și strateg militar. El era născut în 1155, după istoricii mongoli (preluați de Rașid ad-Din), sau în 1162, după cronicile chineze, la data de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-a statuat, pe baza vechilor cutume mongole, codul de legi, cunoscut sub numele de "marea yasă", care conținea reglementări esențiale privind viața familială, economică, socială, religioasă și militară. Acest cod de legi corespundea noului stadiu al societății mongole și aristocrației tribale, cel al statului feudal. Adunarea (Kuriltai-ul) din 1206 marchează constituirea statului feudal mongol (Hamag Mongol Ulus), adică a statului unificat al neamului mongol, act prin care Temugin, ajuns conducător suprem, a luat numele (titlul) de Gingis-han. Constituirea Imperiului mongol
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ca nucleu principal cristalizările (structurile) politice autohtone, ca și în sudul Dunării. Grupurile nomade, rămase în teritoriile extra-carpatice, după invazia din 1241, puțin numeroase, au fost absorbite cu timpul de elementele locale, integrare ce a contribuit la consolidarea clasei suprapuse (aristocrației) românești, cum a fost cazul cumanilor. În sensul acesta, nu este întâmplător faptul că vechea onomastică boierească cuprindea elemente turcice, îndeosebi în Țara Românească (vezi N. Iorga, Imperiul cumanilor și domnia lui Băsărabă. Un capitol din colaborațiunea româno-barbară în evul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
satelor, fără privilegii scrise, bazată pe o situație de fapt, puterea ei economică și socială, acei "maiores terrae" (mai marii pământului), titulatura lor spune totul. Acești cneji, juzi, judeci, prezenți deopotrivă în cele trei țări române, stăpâni ai satelor, alcătuiesc aristocrația prestatală-întemeierea formațiunilor statale medievale este opera cnejilor, fruntași ai pământului. Reunirea satelor cneziale, ca și confederațiile de sate libere stau la baza întemeierii statului medieval. Voievodatele ("țările") se alcătuiesc pe baza unor unități geografice naturale, dar și pe temeiul unor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se întemeiase, în 1227-1228, Episcopia cumanilor, distrusă de invazia mongolă, dar restabilită după 1241, sub numele de Episcopia Milcovensis. Ulterior, aflăm că stăpânitori (boieri) locali preluaseră pământurile episcopiei deducem că, și la est de Carpați, existau acei "maiores terrae", viitoarea aristocrație feudală. În Moldova, nu se știe sigur dacă ținuturile, la origine, au fost voievodate, dar existau aici regiuni rurale dependente de o cetate puternică și aflate sub apărarea ei, iar această organizare teritorială datează dinainte de întemeierea țării. La est de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Al. A. Philippide conform căreia revistele de provincie sunt „timp pierdut”, în rezonanță cu „ritmul lent și tacticos al vieții de provincie”. C.l. pledează pro domo, intervievând, pe tema revistelor literare din provincie, a utilității și legitimității lor, scriitori din aristocrația literară a momentului (Mihail Sadoveanu, Demostene Botez ș.a.), ale căror depoziții vin în sprijinul apărării publicisticii literare provinciale. Polemică se întinde pe mai multe numere, completată, de la Paris, cu un interviu al lui André Gide și, de la Ierusalim, cu o
CUVINTE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286631_a_287960]
-
rezultatul negocierilor oficiale, ci al înțelegerilor între diverse grupări politice. Din acest motiv, de multe ori soarta Europei a fost modificată peste noapte, prin ruperea bruscă a alianțelor și prin parafarea de noi acorduri. Regii erau adesea marionete în mâinile aristocrației secolului al XVIIlea, îndatorirea lor fiind aceea de a facilita legătură dintre popor și clasa conducătoare. Oamenii simpli aveau nevoie de o imagine - simbol la care să se raporteze și cu care să se identifice. Această eră imaginea regelui sau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
cu care să se identifice. Această eră imaginea regelui sau a reginei a caror putere de decizie era îngrădita de acordurile semnate cu nobilimea. Aici intervin memoriile apocrife, care prezintă confruntările dintre monarh și nobilime. În secolul al XVII-lea aristocrația devenise o forță și reprezenta o amenințare pentru instituția monarhiei. În acest capitol ne propunem să analizăm contextul istoric european, atât din perspectiva oficială, cât și din cea apocrifa. Vom prezenta luptele pentru supremație teritorială, implicarea bisericii și fanatismul religios
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
păstorirea cetățenilor britanici, iar puritanii încercau o reinstaurare a doctrinelor catolice. Astfel, interregnum-ul a condus la un haos general în privința stabilirii bisericii oficiale a proaspetei republici intitulată Commonwealth. De asemenea, Cromwell era constrâns de republicani să desființeze cât mai repede aristocrația, pierzând sprijinul acestora când a eșuat în demersurile sale. Lucrurile au ajuns atât de departe, încât au început să circule o serie de pamflete în care se cerea asasinarea Lordului Protector. În istorie a rămas răspunsul apocrif oferit de Cromwell
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
și Spania. Această atitudine a creat o stare de tensiune în familia regală. Ludovic al XIII-lea se află în conflict deschis cu Maria de Medici, dar și cu fratele său, ducele Gaston d'Orlèans, se transformase în apărătorul cauzelor aristocrației, dar în secret speră că va reuși să acceadă la tron. Înflăcărat de aceste gânduri, ducele d'Orlèans s-a implicat în mai multe conspirații care vizau fie asasinarea, fie detronarea regelui. Fiind deconspirat, a fost nevoit în 1631 să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
administrativ, regula pe care a respectat-o cu consecventă. Dat fiind că nu avea amante, a primit porecla de Louis le Chaste - Ludovic cel Cast. În plin secol al XVII-lea, în care practicile heterosexuale erau des întâlnite în rândurile aristocrației, apelativul de"Cast" era de fapt o ironie voalata. Până la fericită noapte în care reușește concepția celui care va fi Ludovic al XIV lea - la douăzeci de ani de la căsătoria să cu Ana de Austria-, a avut o serie de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
danger of those nobles that were considering themselves excluded from a share of central power and thus could revert to territorial independence" footnote> (ț. n.) Hughenoții, prin interesele lor care vizau autonomia unor regiuni franceze și sporirea autorității decizionale a aristocrației, reprezentau o piedică serioasă în drumul pe care il urma cardinalul, acela de a crea monarhul absolut. Aceștia au declanșat o serie de revolte și răscoale împotriva aparatului de stat, care au fost repede înfrânte. Richelieu a inteles ca pentru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
anul 1641, printr-o ordonanță care a interzis parlamentului să se ocupe de problemele politice. O‘Connell îl citează pe Bernard de La Roche Flavin, care declară, în 1617, ca Franța era alcătuită din"trei tipuri de guvernământ, adică din monarhie, aristocrație și republică, astfel încât fiecare (dintre aceste forme) servea că o frână și că un contrapunct împotriva celorlalte."<footnote idem, p. 130 "three sorts of government on the whole, that is to say, the monarchy, aristocracy and republic, șo that one
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
că regatul avea un potențial economic deosebit, dar care nu era exploatat la adevărata valoare datorită descentralizării și influentelor nobilimii și clerului. A inteles ca, fără decizii clare, fără o organizare interioară bine structurată și fără exercitarea unor presiuni asupra aristocrației, bunul mers al politicii, al economiei și al armatei era periclitat. De aceea a contat în acțiunile sale pe un singur factor: nevoia societății franceze de autoritate și de pace după un trecut frământat, anarhic și sângeros. În mod deloc
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Richelieu, iar Vaticanul era reticent față de eficacitatea să, Mazarin a încercat să-și apropie diverse persoane influente, care l-ar fi putut proteja. Devine prieten cu Antonio Barberini, nepotul Papei Urban al VIII-lea, despre i-a facilitat accesul la aristocrația română și care l-a învățat să studieze natura umana, să-și formeze o părere despre profilul psihologic al oponenților săi și apoi să dea lovitura de grație, nemailăsând adversarului nici o posibilitate de revenire<footnote Geoffrey Treasure, Mazarin: The Crisis
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
fie dizolvat, iar regenta să îi revină numai Anei de Austria. Avocații Parlamentului au dat repede curs acestei cereri, din două motive: primul, pentru a-și dovedi așa zisă loialitate față de regina. Al doilea motiv era mai pragmatic. Parlamentarii și aristocrația nu aveau încredere în capacitatea reginei de a controla intrigile politice de la curte. Pe perioada cât soțul ei a fost rege, a avut o viață retrasă, obscură, lăsând treburile statului în grija cardinalului Richelieu. Devenind regenta era mult mai ușor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
nemișcare, ca modalitate de recuperarea a vitalității primordiale. Această referință istorică timpurie la qi gong în casa regală demonstrează că, încă din vremuri îndepărtate, era practicat ca element integrant al vieții de zi cu zi a fețelor regale și a aristocrației din China și situația a rămas aceeași până în secolul XX. Perioada Zou timpurie a produs și o carte antică de divinație numită Yi Jing (Cartea Schimbărilor), unul dintre cele mai importante și mai influente texte ale civilizației chineze antice. Yi
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
atât aristocraților, cât și plebeilor, spre deosebire de cel zalmoxian propovăduit de Deceneu. Cultul lui Zalmoxis era, dimpotrivă, o religie orfico-pitagoreică, ascetică, androcrată și elitistă, care se adresa „bărbaților fruntași ai țării” (Herodot, Istorii, IV, 95) și era adoptată mai ales de aristocrație și de casta preoțească. Direcția reformei religioase instaurate de Deceneu pare să fi fost aceeași : „El a ales atunci dintre ei [= geți] pe bărbații cei mai nobili și mai înțelepți, pe care, învățându-i teologia, i-a îndemnat să venereze
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de inimă de câte ori [î]l vedea jucând tragedie, și sfârșind cu saltimbancul politic C. A. Rosetti; punând la mijloc toată seria de cumularzi și de reputății uzurpate câte trăiesc din bugetele statului, comunelor, județelor, vom vedea că aceasta este noua aristocrație care suge măduva poporului, că aceasta este cauza adevărată a relelor economice ce ne bântuie. Și n-o descoperim noi aceasta, în mod izolat și individual. Acum douăzeci de ani constata începuturile boalei sociale un Constantin Cretzulescu ș. a. Dac - am
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]