763 matches
-
spre disperarea soțiilor și concubinelor. El însuși artist și colecționar de artă și manuscrise, a imortalizat-o în picturile sale. Hetairele în Grecia Asemenea curtezanelor din India și din China, hetairele (în limba greacă, însoțitoare; hetairiile erau grupări de tineri aristocrați animați de idealuri comune) erau tinere frumoase, cultivate, rafinate și se considerau slujitoare ale Aphroditei, ca și hierodulele, preotese, curtezane sacre în temple. Hetairele țineau companie oamenilor de seamă ai cetății politicieni, filosofi, artiști și-i încântau prin talentele lor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
concepției despre educație în societatea greacă. Sofiștii Protagoras, Gorgias, Hippias (sec. V î.H.), profesorul de elocință Isocrates (sec. V-IV î.H.) au creat din oratorie un mod curent de existență publică, un instrument de cultivare intelectuală. Educația tinerilor aristocrați presupunea, neapărat, învățarea matematicii și a filosofiei. Modelele educaționale spartan și atenian s-au prelungit în perioada elenistică (323-30 î.H.) ce a urmat lui Alexandru Macedon, cuceritorul unei mari părți a lumii. Educația tinerilor punea accent pe cultură, pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
doamna de Lafayette. A fost prietenă cu La Bruyère, cu Voltaire. A fost suspectată de relații saphice cu doamna de Montespan. Având fler pedagogic și dorința de a împărtăși altora experiența comportării mondene, a fondat Școala de galanterie pentru tineri aristocrați unde aceștia își exersau stilul manierelor elegante, aptitudinea de a seduce. Tinerele asistente erau aduse pentru a se exemplifica comportamentele de exprimare socială, galantă, rafinată. Cultivata și spirituala Ninon se întreținea cu oaspeți distinși, cu scriitori, filosofi, pictori, militari, înalți
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
găsit pe cel de Fourchevif). Aici, cuvântul asta este neutru. El nu reia grupuri nominale, ci enunțuri. În schimb, cel, care reia un substantiv, poartă marca genului acestui antecedent. 1. 3 În textul din Labiche, există o confruntare între vorbirea aristocrată (în care soții își vorbesc cu "dumneavoastră") și vorbirea burgheză (în care soții se tutuiesc). Baroana încearcă să impună un cadru aristocratic conversației, dându-i astfel de înțeles soțului său că refuză să evoce trecutul soților Potard. Soțul, în schimb
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ma-relui han. Mai tîrziu însă, se vor elibera de sub autoritatea Hoardei de Aur, urmînd ca joncțiunea principatelor ruse să se producă în jurul anului 1480. Atunci, Ivan III îi detronează pe prinții privilegiați de către mongoli, supune pe boieri și vechile familii aristocrate, cucerește cîteva orașe libere și, căsăto-rindu-se cu nepoata ultimului împărat Paleolog al Bizanțului, își arogă în cele din urmă titlul de țar Cezar. Astfel își legitimează supemația și întemeiază "cea de-a treia Romă", avînd în vedere că deja Constantinopolul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
o nouă societate divizată între stăpâni și sclavi, iar scriitorul își făcea cunoscută opțiunea. El nu dorea să se afle printre sclavi. Dacă pe Petru Dumitriu, de la maniere și alură la talent, totul îl recomanda pentru un destin de dandy aristocrat printre membrii patibulari ai clasei muncitoare, în schimb Eugen Barbu avea o ascensiune de plebeu, căruia soarta îi scoate în față lozul câștigător. Ca și pentru Petru Dumitriu cinismul, pe Eugen Barbu oportunismul și un bun instinct l-au condus
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ocupație, de a trăi exclusiv din pariuri și din curse. Hedonismul asumat ca unică ocupație, acest dolce farniente valah, constituie expresia definitorie a burgheziei, reprezentată la vârf de un arivist-cabotin capabil să joace rolul boierului de viță veche. Numai că "aristocratul" este "demascat" de propria soție geloasă ca fiind un chevalier d'industrie, un nouveau riche, fiu al unui mărunt negustor de măsline, cu alte cuvinte un ciocoi, moștenire a unei epoci fanariote de care prozatorul este interesat și pe care
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
unui spirit plebeu, dar inteligent, înzestrat cu ambiția care lipsea totuși crailor decadenți mateini, cu excepția lui Pirgu? Nu este Manicatide un astfel de personaj, contrafăcut și livresc, caricaturizat ideologic, dar altfel cu croiala unui alt timp? Cinismul său și poza aristocrată, însoțite de afirmații pe măsură, sunt menite să evoce un modus vivendi desuet, dar nicidecum lipsit de farmec, care, sugerează autorul, este asumat de întreaga clasă burgheză în diferite grade de elevație. Iată câteva mostre din catehismul hedonist al lui
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cărui „repertoriu” cuprindea 13 nume de femei) pînă la Ileana celor citați e nu numai o distanță de două generații, ci și de numeroase prefaceri sociale și de mentalitate. în Bacovia e, în măsuri aproape egale, și proletarul intelectual, și aristocratul, acesta din urmă stimulat de influența lui Al. Macedonski. în chip clar, ideea propriei superiorități poetul o formulează însă abia spre sfîrșitul vieții, într-una din „divagări”: „Eu am fost un fenomen din naștere... superior oamenilor și simplu”. Filmul 13
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
este un nou model feminin, care ocupă în secolul al XIX-lea avanscena societății în revistele pariziene cum ar fi La Vie parizienne sau La Parisienne. Se constată că Pariziana s-a instalat în centrul interesului public: "Ingénue ou cocotte, aristocrate ou trottin, "orizontale" ou "cerveline", la Parisienne, non contente de hanter l'imaginaire masculin, occupe le devant de la scène sociale. Grace aux lois sur l'enseignement et le divorce, elle s'émancipe et, tandis que se développent leș revendications féministes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
străinii vorbesc despre ea, ei folosesc întotdeauna femininul 81. În Parisul secolului al XIX-lea există o inegalitate ce opune pe teritoriul urban două populații care nu trăiesc, nu mor și, uneori, nu se nasc la fel: parizienii propriu-ziși, clase aristocrate, burgheze și populare; și altele nou-veniții pe care literatura, presa, strada îi califica, de regulă, drept provinciali, parveniți 82. Relațiile dintre diferitele regrupări ale populațiilor nu au fost simple pe parcursul secolului al XIX-lea, revoluțiile i-au opus pe parizieni
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Dupront [p.1450] interpretează ospitalitatea franceză că un fals, în spatele căreia nu se află decât o indiferență față de străini. "Leș femmes leș plus riches du monde doivent venir à Paris, et y séjourner, pour être reconnues femmes" [Juin, p.6]. Aristocratele ruse și italiene se integrează cel mai organic în atmosferă pariziana 86. "Parmi leș Parisiennes, beaucoup șont étrangères. Leș Parisiennes leș plus distinguées șont des Russes. Une Anglaise ne deviendra jamais Parisienne, une Allemande non plus; une Espagnole pourra le
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ai répondu que madame recevait... Ces messieurs șont dans le salon" [Zola, Nana, p.58]. Dacă demimondena Nana vrea să impresioneze prin grandoarea recepției 278, doamna Anserre din contră prin restrângerea cercului celor invitați 279. Burgheza Sidonie Chèbe învăța de la aristocrata Clăire Fromont codul monden în toate detaliile: "Elle ne dit pas que ces mercredis de madame Fromont lui ont beaucoup servi, qu'ils șont pour elle comme un journal de modes hebdomadaire, un de ces petites publications composites où îl
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cărora contele Muffat trebuie să o abandoneze pe prietena lui: "Est-ce qu'avant de faire la bête sur mes genoux, tu n'aurais pas dû rompre avec ce sale monde!" [Zola, Nana, p.295]. Familia Beauvilliers personifica ideea decăderii rasei aristocrate 356, "n'ayant plus que le charme pitoyable d'une fin de grande race. Ah! leș pauvres femmes! murmura-t-elle, que cela doit être terrible, cette comédie du luxe qu'elles se croient forcées de jouer" [Zola, L'Argent, p.71
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
efect special. În toate localurile pe care le frecventează femeia pariziana va avea toalete diferite, precum și o înfățișare diferită. De modă este strâns legată și dinamica imitației 390. Pariziana abandonează imediat ceea ce vede că e preluat de alții. Dacă modă aristocratelor este de imitat pentru alte clase, la rândul lor aceste clase pot deveni obiect de imitație (cum ar fi costumele eroinelor de teatru sau costumele de carnaval) cu condiția să scoată în evidență anumite avantaje ale siluetei, care au rămas
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
lor natural, iar fetele tinere le utilizează în scopuri practice. Spectacolul bijuteriilor afișează din start condiția socială sau sentimentală. Lipsa și costul bijuteriilor sunt prilejuri de drame existențiale (La parure de Maupassant). Adevăratele și falsele bijuterii fac deosebirea dintre Parizienele aristocrate și cele parvenite. De aici confuziile, uneori dramatice, ca în nuvelă lui Maupassant La parure. Accesoriile nu au doar o valoare senzuala, ci și una sentimentală, ideală: cutare este o amintire, alta un simbol. Fiecare dintre Pariziene se personalizează prin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
personaje. În ceea ce privește personajele, acestea ilustrează o umanitate canonică, prin tipologiile În care se Încadrează, dând obiectivitate romanului. Ele se definesc printr-o singură trăsătură, fixată Încă de la Începutul romanului și nu evoluează, cu excepția lui Felix. Restul reprezintă caracterele clasice, balzaciene: aristocratul rafinat (Pascalopol), cocheta (Otilia), femeia ușoară (Georgeta), lacomul, baba absolută (Aglae), avarul (moș Costache), arivistul (Stănică Rațiu), debilul mintal (Titi), fata bătrână (Aurica), senilul (Simion Tulea). Deși se realizează tipologii, la construirea acestora este aplicată o formulă estetică modernă, și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
august 1870 detronarea prințului Carol și instaurarea Republicii, dar a fost arestat, judecat și achitat; din 1880 a fost aghiotant al Prințului și apoi al regelui Carol I timp de 12 ani; promovat general în 1884. 61 Conti, ilustră familie aristocrată franceză din casa Bourbon-Condé, cu membri importanți în lumea politică a țării în secolele XVII-XVIII. 62 Maria-Luiza (1791-1847), Arhiducesă de Austria, împărăteasă a francezilor, căsătorită cu Napoleon I în 1810. 63 John Davison Rockefeller (1839-1937), membru al unei bogate familii
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
28.95 lei TREI R|SPUNSURI DE LA DANIEL VIGHI „Sunt fascinat de lucrurile simple, pentru că nu le pot scrie“ Bogdan Romaniuc Vorbiți în Cometa Hale-Bopp despre familia Teleki. Nu v-ați gândit să scrieți un roman despre destinul acestei familii aristocrate? Dacă aș scrie un roman, ar fi mai ales despre faptul că alcoolicul conte Pubi Teleki și-a lăsat castelul din Căpălnaș unui bucureștean la o bodegă din Lipova prin anii ’80, printr-un testament pe o bucată de hârtie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
aristocrației, trăiesc ca într-un turn (tren) Babel, dar reușind totuși să comunice între ei, în ciuda tuturor diferențelor. Romanul este construit și pe antiteza permanentă dintre Lumea Veche și Lumea Nouă, reprezentate de doamna Ster, respectiv de Ignat P. Brândușă, aristocrata și parvenitul. Revelionul „cu vânzare“, organizat în casa distinsei doamne Ster, simbolizează de fapt trecerea de la Lumea Veche la Lumea Nouă, cea a tranziției, în care indivizii precum Brândușă se simt în largul lor. Locul aristocrației este luat de o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
liberi... - Da’ noi suntem o țară mică. Unde intră atâta frig? - O parte intră în țară, o parte intră în noi...“) și al morții. Totul se rotește în jurul Anului Nou, așteptat de locuitorii orașului, în jurul revelionului cu vânzare din casa aristocratei Ster, retrasă la țară și obligată să-și vândă tablourile de colecție. Dacă „vechii“ locuitori ai Apudului sunt oameni cărora comunismul le-a confiscat trecutul și memoria, „noii“ burghezi, în frunte cu privatizatul Brândușă, sunt simboluri ale „evoluției“ și ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
arogant cu stil. Obișnuia să folosească mereu formula de politețe "vous" (dumneavoastră) și niciodată nu a folosit "tu" în relațiile de muncă. Un coleg apropiat l-a întrebat odată dacă se puteau tutui. "Dacă doriți", a replicat Mitterand. Remarcile sale aristocrate făcute de sus aveau cel puțin stil și denotau o exagerată politețe. În viața României, problema politeței se leagă de ideea de gust și "cultură înaltă" deoarece în majoritatea țărilor Europei Centrale și de Est politețea își are originile în
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
leagă de ideea de gust și "cultură înaltă" deoarece în majoritatea țărilor Europei Centrale și de Est politețea își are originile în trecutul feudal rural, precomunist. Întorsăturile politicoase de frază par uneori greșite, ca fiind fie obiceiuri sătești, fie tabieturi aristocrate, iar mulți tineri din mediul urban par a fi gata să se dispenseze de ele. În plus, pe plan internațional există o puternică percepție conform căreia cultura românească este o cultură populară, nu una înaltă. Această problemă a fost recunoscută
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Alex SAVITESCU Boierul de viță veche este un fetiș intelectual post-revoluționar. Un loc comun, călduț, în care te poți - scuzată fie-mi expresia! - bălăci în sânge albastru. Un bun prilej de a ne căuta și, când e cazul, inventa origini aristocrate. Boierul de viță veche upgradat modernității a apărut, ca un certificat de calitate, în mii și mii de momente publice ale României de după 1989. A fost adoptat fără ochi critic, fără nici un semn de întrebare. Și-a făcut simțită prezența
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
minuțios, impresionistul Karnabatt, Irina Lecca (Pe urma dragostei), Manolache, Constanța Marino, I.T. Mera, I. Miclescu, autorul volumului Mamă*; C. Mille, deja numit printre poeți (Dinu Milian), Mora; Sofia Nădejde, Chiru-Nanov, Mihail Negru, Iacob Negruzzi, talent sobru și distins, Al. Odobescu, "aristocratul" prozei românești, care a scris Pseudocynegeticos, Doamna Chiajna, Mihnea-Vodă cel Rău, Feciorul de împărat, cel cu noroc la vânat 19; veselul D. Pătrășcanu și realistul Vasile Pop (Din ocna vieței) și înflăcăratul S. Prasin (Calea robilor). Ionescu-Quintus a făcut captivantul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]