KorAP: Find »[drukola/base=armistițiu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...120 >

2,985 matches

Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613

În sfîrșit, războiul pare a întări fraternitatea româno-rusă. Marele duce Nicolae întocmește lista ostașilor români cărora le este destinat cutare ori cutare ordin... Mediile politice rămîn tensionate. Ce se va întîmpla în viitor cu Basarabia? Semnarea de către ruși a unui armistițiu și a preliminărilor de pace cu Constantinopolul în ianuarie 1878 deschide o perioadă dificilă. Români, sîrbi și greci descoperă că Sankt-Petersburgul girează, fără a ține seama de ei, obiectivele de război prezentate în afara concluziei preliminărilor Păcii de la San Stefano din

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
noiembrie 1918: "Aceasta era starea de lucruri cînd guvernul francez a făcut cunoscut regelui României că situația militară din Balcani va face posibilă în curînd o nouă cooperare cu armata română. [...] Evenimentele s-au precipitat pe toate fronturile, astfel că armistițiul a intervenit după numai cîteva zile. România n-a mai avut timpul să intre în acțiune la data convenită". Logica discursului susține un aspect anume: România are un interes național și angajamente pe care le respectă. Or, ea a fost

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
lui octombrie, Washington-ul consideră ca inevitabilă unirea Transilvaniei cu România (pe 2 septembrie, Wilson acceptase, spre exemplu, recunoașterea Consiliului Național Cehoslovac condus de Masaryk). Guvernul român trebuie să ia o decizie încă din decembrie 1917. Brătianu înclină spre un armistițiu care i-ar permite să aștepte. El se angajează față de Aliați să păstreze ceea ce rămîne din forțele române pentru a relua luptele atunci cînd condițiile o vor permite. Încetarea focului este semnată la Focșani, pe 9 decembrie 1917. Brătianu prezintă

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
i-ar permite să aștepte. El se angajează față de Aliați să păstreze ceea ce rămîne din forțele române pentru a relua luptele atunci cînd condițiile o vor permite. Încetarea focului este semnată la Focșani, pe 9 decembrie 1917. Brătianu prezintă acest armistițiu ca pe o pauză și nu ca pe un pas spre încheierea păcii. Fără îndoială, există confirmarea de către guvernul american a non-intenției de a determina dezmembrarea Austro-Ungariei, însoțită de tăcerea asupra acordului din 1916, care provoacă la București o nouă

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
violențele țărănești în ansamblul comitatelor Transilvaniei, mișcările muncitorești din Valea Jiului impuneau definirea unei noi ordini. Or, Aliații garantau secesiunile pentru independență. La 28 octombrie, este proclamată la Praga Republica Cehoslovacă. Degeaba Karolyi propune o soluție federală. A doua zi după armistițiul de la Belgrad, semnat cu Franchet d'Esperey pe 13 noiembrie, negociatorii unguri la tratativele cu Comitetul Național Român instalat la Arad află răspunsul de la Maniu cum că românii voiau secesiunea. În acel moment, se înfruntă două viziuni asupra legitimării independenței

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
din partea sa. Refuz fără ruptură: discuțiile purtate de Nanu cu sovieticul Semonov, apoi cu ambasadorul URSS, Alexandra Kollontaï, vor dura pînă la 23 august 1944. La 2 iunie 1944, ambasadorul reîncepe negocierile pentru a încerca să pună la punct condițiile armistițiului. Practic, pozițiile sovietice nu s-au schimbat din primăvara lui 1944. Condițiile sovietice sînt prezentate la 8 aprilie 1944 reprezentanților Marii Britanii și Statelor Unite, iar legațiile române de la Cairo și Stockholm primesc o informare: "Condițiile minimale ale armistițiului erau: 1) ruperea

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
la punct condițiile armistițiului. Practic, pozițiile sovietice nu s-au schimbat din primăvara lui 1944. Condițiile sovietice sînt prezentate la 8 aprilie 1944 reprezentanților Marii Britanii și Statelor Unite, iar legațiile române de la Cairo și Stockholm primesc o informare: "Condițiile minimale ale armistițiului erau: 1) ruperea relațiilor cu nemții și angajarea de operațiuni comune de către trupele române și aliate; 2) restabilirea frontierelor româno-sovietice conform acordului din 1940; 3) guvernul sovietic consideră deciziile Diktatului de la Viena injuste și este gata să întreprindă împreună cu românii

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
doreau să ofere mijloacele de a asigura garanții României, pe de altă parte pentru că nu se oferă garanții unei țări învinse. Or, România se îndrepta spre înfrîngere, alături de Germania. La București, se crede că Antonescu va fi interesat de ideea armistițiului. Atunci i se cere prințului Știrbei, aflat la Cairo, care acționează în sprijinul opoziției și servește în același timp ca intermediar al Palatului, să încerce să obțină garanții din partea anglo-americanilor. Aceste mesaje de pace parvin în timp ce, la 4 aprilie, 250

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
cîțiva tineri din anturajul său au decis să nu mai aștepte nimic și să dea o lovitură de stat. Planul constă în a uni frontul din nordul Moldovei la Botoșani, unde vor lua legătura cu rușii cu care vor încheia armistițiul. Ei au reținut camioanele și mașinile care vor lua parte la expediție, au numit personalul care trebuie să-i însoțească, ceea ce înseamnă că tot palatul este la curent. Le-am demonstrat că planul nu are nici o șansă de reușită. Mai

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
numit personalul care trebuie să-i însoțească, ceea ce înseamnă că tot palatul este la curent. Le-am demonstrat că planul nu are nici o șansă de reușită. Mai întîi, n-au păstrat secretul, apoi nu cunosc situația frontului, în sfîrșit, condițiile armistițiului trebuie să fie discutate în prealabil apoi acceptate". Pe 8 mai, seara, generalul Sănătescu "are o întrevedere cu Pătrășcanu, șeful partidului comunist, care mi-a comunicat că este aproape de a realiza un Bloc al opoziției. Mă gîndesc că este o

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
noi. Pe de altă parte, regele este cel care a vrut unirea întregii opoziții. Pătrășcanu este și el îngrijorat în privința dificultății ieșirii noastre din Axă și, dacă este necesar, el se oferă să meargă la Moscova pentru a negocia clauzele armistițiului. Pătrășcanu pune multă ardoare în ceea ce face, este un om dinamic și sînt sigur că ne va fi foarte util". Actorii sînt pregătiți: regele și șeful casei militare; principalul șef comunist, Pătrășcanu, care se face ascultat de Moscova; șefii opoziției

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
opoziției, Brătianu și Maniu, care încearcă să se facă ascultați de Aliați; Mihai Antonescu, care urmează toate pistele și de aceea nu reține nici una. Există și ezitări: un număr de politicieni rărnîn atașați ideii că doar Antonescu poate să ceară armistițiu. Mulți se tem de aventură. Șteflea îi face cunoscut, pe 4 august, lui Sănătescu, că există 650.000 de germani pe teritoriul românesc și că va fi foarte riscant a întreprinde ceva împotriva lor. Există și un om deprimat, mareșalul

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
23 august torid, este apăsătoare. Barbul povestește: Mihai Antonescu decisese să plece în Turcia pentru a reîncepe negocierile la Ankara. Baronul Stîrcea, mareșalul Palatului, îl oprește pe Barbul pe malul lacului Snagov, pentru a-1 întreba: "Mareșalul încheie sau nu armistițiu? Pentru că noi nu mai avem nici o îndoială asupra situației militare". Barbul i-ar fi răspuns că nu e încă o catastrofă și că se poate lupta pe linia Focșani-Galați. Stîrcea află că mareșalul se pregătește să plece din nou pe

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
de stat". Barbul îl liniștește: "Domnule ambasador, în fiecare zi se aude vorbindu-se despre asta. Nu e nimic nou". Anunțata plecare pe front a mareșalului grăbește hotărîrea regelui, care consideră obligatorie o întîlnire cu acesta, pentru ca poziția privitoare la armistițiu să fie afirmată cu toată claritatea. Scenariul se organizează: Mihai și Ion Antonescu îl vor întîlni pe rege la Palat, la 1530. Nu mai rămîne destul timp pentru a fixa derularea întîlnirii; alternativa este radicală: fie mareșalul acceptă armistițiul și

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
la armistițiu să fie afirmată cu toată claritatea. Scenariul se organizează: Mihai și Ion Antonescu îl vor întîlni pe rege la Palat, la 1530. Nu mai rămîne destul timp pentru a fixa derularea întîlnirii; alternativa este radicală: fie mareșalul acceptă armistițiul și nu există nici o demisie, fie refuză și aliații regelui formează un nou guvern. Maniu pledează pentru un cabinet de tehnicieni și militari. Sănătescu ia contact cu Maniu la domiciliul acestuia, Lucrețiu Pătrășcanu fiind ascuns la Dan Brătianu, fiul șefului

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
rege, Ion Antonescu și Mihai Antonescu are loc în prezența lui Sănătescu. În biroul alăturat așteaptă generalul Aldea, colonelul Dămăceanu, Buzești de la Ministerul Afacerilor Externe, loanițiu și generalul Anton, care urmăresc și ei discuția. Regele îi cere mareșalului să încheie armistițiul însă acesta refuză categoric. El are intenția să reziste pe linia fortificată Focșani-Oancea-Bolgrad. Regele se ridică atunci și face semn personalităților care, din biroul său, au auzit conversația. Majorul Dumitrescu Anton, din batalionul de gardă al palatului, împreună cu patru soldați

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
decretului prin care îl numește pe Sănătescu președinte al Consiliului. Împuternicit de acest decret, generalul pleacă la Statul-Major pentru ca să dea ordin trupelor în vederea încetării ostilităților. La ora 22, regele citește la radio o proclamație care anunță încetarea ostilităților și acceptarea armistițiului. Mulțimea se adună în Piața Palatului. "Mii de oameni, povestește regele, care cîntau, strigau, se îmbrățișau și dansau." Unii chiar credeau că americanii sînt pe punctul de a debarca la Constanța. După căderea regimului Ceaușescu în 1989, mărturiile despre 23

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Palat, unde capcana urma să se închidă asupra lui. Pentru partizanii lui Antonescu, cele mai grave responsabilități apasă asupra lui Maniu, care ar fi făcut un joc dublu, oscilînd mult timp între ideea de a lăsa pe Antonescu să încheie armistițiu și aceea de a participa la complotul de la Palat. Acest joc dublu și aceste ezitări au început în 1943, în timp ce România își deschidea fronturile diplomatice de contact cu Aliații. Cretzianu era plecat la Ankara cu acordul mareșalului și servea în

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
se străduia să obțină mai mult și mai bine pentru România, așa cum n-au făcut-o organizatorii loviturii de stat, care au mers pînă la a colabora cu sovieticii și Partidul Comunist. Conform tezei antonesciene, Antonescu se pregătea să încheie armistițiul. Maniu știa acest lucru și a grăbit arestarea lui Antonescu, pentru a-l dubla. La 23 august, România are un nou guvern, un rege reîntronat cu toată autoritatea, aliați în teritoriu sovieticii, și ex-aliați tot la fața locului germanii. În

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
că războiul se va sfîrși. Proclamația regelui, din 23 august seara, determină ieșirea în stradă a locuitorilor din Cîmpina, care încep să danseze. La București, Killinger se sinucide, iar Gerstenberg este făcut prizonier de sovietici... Un nou război începe, în timp ce armistițiul nu este semnat. Noii veniți se comportă ca inamici și aliați în același timp. Ei seamănă teroare în Constanța și se comportă ca stăpîni în București; pe 3 septembrie, rușii ocupă legația germană și deportează șase generali germani. Sănătescu protestează

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
partidului deasupra interesului țării. Le-a fost foarte ușor să-i organizeze pe muncitorii din uzine și să-i împingă la manifestații, amenințîndu-i, ceea ce a creat greutăți guvernului, a provocat agitație și o micșorare a producției". Normalizarea vine odată cu semnarea armistițiului, pe care sovieticii îl tărăgănează, cu formarea unui guvern politic asupra căruia să se poată acționa. Cu alte cuvinte, poate fi vorba de normalizare cînd cuvîntul de ordine mobilizator proclamă: "Totul pentru front"? Pe 27 august, Molotov îi face cunoscut

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
cuvîntul de ordine mobilizator proclamă: "Totul pentru front"? Pe 27 august, Molotov îi face cunoscut ambasadorului Marii Britanii la Moscova, sir Archibald Clark Kerr, și ambasadorului american, Averell Harriman, că guvernul sovietic este gata să înceapă discuțiile finale pentru semnarea unui armistițiu cu România. O delegație de șase persoane, condusă de Pătrășcanu, merge la Moscova, iar armistițiul este încheiat pe 12 septembrie. La reîntoarcerea de la Moscova, pe 14 septembrie, Pătrășcanu face o prezentare sumară în fața Consiliului Miniștrilor în privința felului în care au

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
ambasadorului Marii Britanii la Moscova, sir Archibald Clark Kerr, și ambasadorului american, Averell Harriman, că guvernul sovietic este gata să înceapă discuțiile finale pentru semnarea unui armistițiu cu România. O delegație de șase persoane, condusă de Pătrășcanu, merge la Moscova, iar armistițiul este încheiat pe 12 septembrie. La reîntoarcerea de la Moscova, pe 14 septembrie, Pătrășcanu face o prezentare sumară în fața Consiliului Miniștrilor în privința felului în care au fost duse tratativele. El este nemulțumit, iar Coposu îl găsește sceptic, în ciuda trecutului său kominternist

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
14 septembrie, Pătrășcanu face o prezentare sumară în fața Consiliului Miniștrilor în privința felului în care au fost duse tratativele. El este nemulțumit, iar Coposu îl găsește sceptic, în ciuda trecutului său kominternist. Pătrășcanu a avut, la Moscova, relații tensionate cu Jdanov: condițiile armistițiului nu se discutau. Frontiera româno-sovietică este restabilită așa cum fusese aceasta fixată în iunie 1940. Basarabia și Bucovina vor fi retrecute sub suveranitate sovietică, iar Transilvania de nord va fi reintegrată în frontierele românești. Cadrilaterul Dobrogei rămîne bulgar. România va plăti

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
superiori figurează în același număr ca țăranii, preoții, studenții. Deținuții înregistrați ca muncitori sînt foarte slab reprezentați... Dinamica preluării puterii aparține comuniștilor, în climatul de degradare economică și socială cauzat de continuarea războiului și rapida punere în aplicare a clauzelor armistițiului. Inflația esta galopantă. Presiunea sindicatelor este mare. Încă de la l septembrie 1944, se creează, din inițiativa Partidului Comunist, o comisie de organizare a mișcării sindicale unite din România, pe principiul luptei de clasă. Ziarul România liberă, condus de comunistul Grigore

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]