1,691 matches
-
așezare de dimensiuni reduse din epoca feudală timpurie, sec. VIII-IX”, adică aceea de care ne ocupăm acum. Din afirmațiile de până acum a rezultat și faptul că autorul a făcut numeroase cercetări de teren, în urma cărora au fost colectate numeroase artefacte, ce se constituie în dovezi ale continuității populației autohtone și după perioada amintită. Astfel, pe terenul dinspre partea de nord a bisericii satului Siliștea, chiar aproape de malul Bârladului înalt de 4-5 m, s-a aflat câtva timp la vedere vestigiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cadru social, ci vizează atitudini și valori individuale. Al treilea context îl reprezintă așezările artificiale. Forma clasica este experimentul. În sfârșit, a patra sursă o reprezintă varietatea largă de date care nu vin de la oameni direct și care sunt denumite artefacte. Acestea sunt urme sau produse pe care indivizii și grupurile le lasă după ei, direct sau indirect, ca rezultat ale activității în cadrele lor naturale. În timp ce un proiect de cercetare poate obține date numai dintr-o sursă, folosirea unei combinații
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
utiliza date în ambele forme. În cazul datelor cantitative, nivelul de măsurare, nominal, ordinal, de intervale și de rapoarte, trebuie să fie specificat pentru fiecare variabilă folosită. Eșantionarea. O etapă critică în orice cercetare este procesul selecției oamenilor, evenimentelor și artefactelor de la care sau despre care datele vor fi colectate. Indiferent dacă metodele de eșantionare folosite sunt probabiliste sau nonprobabiliste, metoda aleasă sau metodele folosite trebuie să fi descrise în detaliu și alegerile făcute să fie bine justificate. În plus, sursa
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
corect de a percepe, gândi și simți În relație cu aceste probleme”.<footnote Schein Edgar H., Organizational Culture and Leadership, San Francisco Jossey Bass, 1985, p. 6. footnote>. Schein a conceput cultura organizației pe trei nivele: la „suprafață” ar fi „artefactele” („lucrurile” produse; comportamente, acțiuni, idei, produse etc.), vizibile, dar greu de descifrat; la nivel intermediar se află valorile și normele comportamentale, iar la nivelul cel mai profund acționează un „nucleu” de credințe, presupoziții „(„asumations”). Abordările de tip constructivist pun accentul
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
în care conducem proiectele pe aici”, prin care membrii actuali transmit credințele de bază despre comportamentul de management al proiectului noilor recruți. De-a lungul timpului, se creează rutine de comportament în organizație și sunt consolidate prin diferite tipuri de artefacte structuri formale și informale, proceduri și procese care descriu „felul în care facem lucrurile pe aici” și simboluri ce reprezintă și caracterizează rutinele de bază. Ar putea fi sub forma unei politici; de exemplu, 3M este cunoscută pentru rutinile sale
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
și reprezentarea actuală a acesteia, care, la rândul ei, se referă la organizarea și structura sa. Conectivitatea se aplică interrelațiilor dintre indivizi în cadrul unui sistem, dar și relațiilor dintre sisteme sociale umane, care pot fi reprezentate ca și sisteme de artefacte cum ar fi sistemul tehnologiei informaționale (IT) și sistemul intelectual de idei. Un alt aspect important și strâns legat de cel anterior este că CAS sunt multidimensionale și toate dimensiunile interacționează și se influențează una pe alta. Acest lucru înseamnă
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
exprimă intenția de a sublinia degradarea socială și morală a persoanei devenită simplă ființă biologică. Ca realitate determinabilă, persoana: a) fizic („persoana” se identifică cu trupul individului uman); b) juridic („persoana” este o convenție socială) c) psihic („persoana” este un artefact fragil de trăsături psihice). Personalitate, personalități, s. f; Ceea ce este propriu, caracteristic fiecărei persoane și o distinge ca individualitate; ansamblu de trăsături morale sau intelectuale prin care se remarcă o persoană; felul propriu de a fi al cuiva; Personalitate juridică
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
capabile, desigur, să tulbure această dezvoltare, dar nu să o dirijeze, să-i impună obiectului viu organizarea lui. Prin caracterul autonom și spontan al proceselor morfogenetice care construiesc structura macroscopică a ființelor vii, acestea se disting În mod absolut de artefacte (În sensul propriu: produse ale meșteșugului, ale industriei), ca și, de altfel, de majoritatea obiectelor naturale, a căror morfologie macroscopică rezultă În mare măsură din acțiunea unor agenți exteriori. Cu o excepție: din nou cristalele, a căror geometrie caracteristică reflectă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
severe și generalizate de DT, incidența și severitatea DT crește cu vârsta în timp ce șansa recuperării scade) și sexul (femeile par să aibă un risc ușor mai mare, deși există date care sugerează că acest lucru ar fi mai curînd un artefact). Poate fi de asemenea mai comună la pacienții cu tulburări afective majore și la acei care primesc intermitent doze de neuroleptice. Deși DT poate fi ireversibilă, mulți pacienți se recuperează complet cînd antipsihoticele sînt oprite. Prevenție. 1. Considerarea tratamentului cu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de clare: în Chicago doare recăderile nu și primele admisii părea să se supună acestei distribuții (Levy & Rowitz, 1970), în timp ce pentru Manneneim, patternul de distribuție părea să se mențină. Se pare însă că asemenea paternuri de distribuție să reprezinte un artefact generat de fenomenul de "drift": predilecția bolnavilor pentru aceste zone. S-a considerat foarte multă vreme că rata tulburărilor psihice este mai ridicată în zonele urbane comparativ cu cele rurale ca o consecință a stresului și aglomerației inerente primelor. Studii
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
afectivă a copiilor 301. În plin ev al comunicării vizuale și al concurenței acerbe între difuzorii de informație inclusiv pe piața școlară 302 predarea istoriei ar fi de neconceput fără suportul său figurativ. Există o adevărată industrie a reproducerilor și artefactelor de uz didactic, prosperă în România anilor '70. Pornind de la grija de care se bucura istoria "din partea conducerii Partidului Comunist", în acei ani s-a declanșat o adevărată campanie de organizare a "cabinetelor de istorie și științe sociale", chiar și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în forme de troc școlar. Ca și în cazul altor obiecte de studiu, elevii prea puțin interesați sau înzestrați pentru studiul istoriei au găsit o șansă în plus de a-și reduce efortul de învățare, prin fabricarea sau cumpărarea unor "artefacte" istorice de calitate îndoielnică. Întreținerea unor astfel de cabinete după 1989 s-a dovedit, în general, dificilă, poate nu neapărat datorită crizei financiare și bugetului redus al Ministerului Educației, cât mai ales din cauza unei dorințe difuze de "pedepsire" a istoriei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
232. 43 Idem, pp. 232-233. 44 Mihai Pop (ed.), Ce este literatura?, Editura Univers, 1983, pp. 591-601. 45 În cazul parodiilor picturale, de pildă, miza este mai mult satirică, ea nu pune în discuție estetica operei, caracterul ei propriu-zis de artefact: dacă Mona Lisa lui Marcel Duchamp (împodobită cu mustăți) poate fi decriptată ca o aluzie la incertitudinile sexuale sub care se plasează o lume în care nici o valoare nu mai este respectată, Mona Lisa lui Andy Warhol (subintitulată Mai bine
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care folosește:. În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure Ryan își propune, așa cum își propun și celelalte contribuții prezentate în acest capitol, să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice în toate ariile de cercetare și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă să demonstreze că naratologia nu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
retrage în fundal și devine subtext Între cartografie și narațiune În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure Ryan își propune să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și să evite prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, despre naratologie ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia nu se limitează la analize
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
ale lui Phillips. Și pentru că nu acordă statut de centralitate nici uneia dintre ele, scriitura favorizează, într-o anume măsură, comentariile care-și propun să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale. Ea favorizează demersurile în care naratologia nu mai este înțeleasă ca o simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și se limitează la analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
se dezvoltă, refuzând să îngenuncheze în fața autorității reprezentate de text, sculptură, arhitectură sau pictură. Limite narative ale imaginii uniepisodice Contribuțiile care-și propun să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, nu sunt puține. În selectarea și descrierea lor, acest capitol încearcă o abordare genealogică printr-o oarecare abatere de la structurile discursive, considerate uneori, din motive mai mult sau mai puțin întemeiate, definitive și solide și aplicate inflexibil, și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
of the Vultures dispuse și în registru orizontal ca narațiuni ale unui singur episod, și în registru vertical ca secvență alcătuită din mai multe evenimente, Winter atrage atenția asupra modului în care o lectură narativă pune în evidență complexitățile unui artefact monumental. Ea demonstrează că, deși vine din sfera literară, narațiunea oferă un teren promițător pentru istoricii de artă care înțeleg pictura și basorelieful ca pe conținuturi ordonate prin spunere. Winter arată că nu toate operele figurale spun povești, dar ele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
care folosește:. În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure Ryan își propune, așa cum își propun și celelalte contribuții prezentate în acest capitol, să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice în toate ariile de cercetare și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă să demonstreze că naratologia nu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
retrage în fundal și devine subtext Între cartografie și narațiune În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure Ryan își propune să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și să evite prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, despre naratologie ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia nu se limitează la analize
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
ale lui Phillips. Și pentru că nu acordă statut de centralitate nici uneia dintre ele, scriitura favorizează, într-o anume măsură, comentariile care-și propun să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale. Ea favorizează demersurile în care naratologia nu mai este înțeleasă ca o simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și se limitează la analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
se dezvoltă, refuzând să îngenuncheze în fața autorității reprezentate de text, sculptură, arhitectură sau pictură. Limite narative ale imaginii uniepisodice Contribuțiile care-și propun să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, nu sunt puține. În selectarea și descrierea lor, acest capitol încearcă o abordare genealogică printr-o oarecare abatere de la structurile discursive, considerate uneori, din motive mai mult sau mai puțin întemeiate, definitive și solide și aplicate inflexibil, și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
of the Vultures dispuse și în registru orizontal ca narațiuni ale unui singur episod, și în registru vertical ca secvență alcătuită din mai multe evenimente, Winter atrage atenția asupra modului în care o lectură narativă pune în evidență complexitățile unui artefact monumental. Ea demonstrează că, deși vine din sfera literară, narațiunea oferă un teren promițător pentru istoricii de artă care înțeleg pictura și basorelieful ca pe conținuturi ordonate prin spunere. Winter arată că nu toate operele figurale spun povești, dar ele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
care folosește:. În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure Ryan își propune, așa cum își propun și celelalte contribuții prezentate în acest capitol, să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice în toate ariile de cercetare și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă să demonstreze că naratologia nu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
retrage în fundal și devine subtext Între cartografie și narațiune În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure Ryan își propune să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și să evite prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, despre naratologie ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia nu se limitează la analize
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]