592 matches
-
articular. Grosimea membranei din care este formată capsula este diferită în funcție de activitatea în articulația respectivă: - aroasă, în articulațiile cu mișcări limitate; - subțire, elastică, în articulațiile cu mișcări ample. Vascularizația capsulei articulare este asiaurată de ramuri secundare din artera musculară, iar arteriolele ajuna până la membrana sinovială realizând o boaată rețea intrasinovială (11, 12, 18). Venele confluează în trunchiurile venoase învecinate articulației. Vasele limfatice se găsesc în stratul fibros al capsulei precum și la nivelul membranei sinoviale. Articulația prezintă inervație dublă senzitivă și motorie
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Accidentele vasculare cerebrale la pacienții cu diabet zaharat 1. Introducere Boala cerebrovasculară presupune orice anomalie a creierului indusă de un proces patologic al vaselor sanguine: artere, arteriole, capilare, vene sau sinusuri. În vase modificările patologice iau forma ocluziei prin tromb sau embol, sau a rupturii vaselor, rezultând doua procese fiziopatologice: ischemia, cu sau fără infarct cerebral, și hemoragia (1). În populația generală, bolile cerebrovasculare reprezintă a treia
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
calciu. Microcirculația cerebrală Se cunoaște că stimularea simpatică crește rezistența arterelor mari, dar reduce rezistența vaselor mici. Astfel, activarea simpatică din timpul hipertensiunii neurogene duce la constricția arterelor cerebrale mari și la atenuarea creșterii presiunii în microcirculația cerebrală. Arterele și arteriolele cerebrale prezintă caracteristici unice (17): - Cea mai cunoscută diferență față de vasele sistemice este prezența barierei hematoencefalice (joncțiuni strânse între celulele endoteliale și caracteristici enzimatice și fizice ale endoteliului). - Altă deosebire este că arterele mici cerebrale au mai puțin mușchi neted
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
lipsa oxigenului fiind factor comun în stroke și în encefalopatia anoxică. În momentul ocluziei, sângele venos devine închis la culoare, datorită methemoglobinei, având loc o creștere a vâscozității sângelui și rezistenței la curgere cu apariția fenomenului de ”sludge”. Arterele și arteriolele devin îngustate, țesutul fiind pal. La reperfuzie, procesele au loc în sens invers, țesutul fiind în final hiperemic. În ischemia prelungită, datorită fenomenului de „sludge” și modificărilor endoteliale, reperfuzia nu mai este posibilă. Cercetări recente (8, 9) au determinat că
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
Acest segment de perete devine slăbit și permite formarea anevrismelor disecante mici: anevrisme Charcot-Bouchard, considerate responsabile pentru hemoragia cerebrală hipertensivă. Lipohialinoza duce de asemenea la tromboza arterelor penetrante mici, baza patologică a lacunarismului cerebral (12). Aceste modificări microangiopatice ale rezistenței arteriolelor creierului duc la o reactivitate cerebro-vasculară alterată, parte a tulburărilor microvasculare generalizate cauzate de diabet (22). În afara microangiopatiei există alți factori diferiți care influențează fluxul sanguin cerebral la diabetici: - alterarea inervației adrenergice și colinergice a arteriolelor cerebrale, descrisă în diabetul
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
modificări microangiopatice ale rezistenței arteriolelor creierului duc la o reactivitate cerebro-vasculară alterată, parte a tulburărilor microvasculare generalizate cauzate de diabet (22). În afara microangiopatiei există alți factori diferiți care influențează fluxul sanguin cerebral la diabetici: - alterarea inervației adrenergice și colinergice a arteriolelor cerebrale, descrisă în diabetul experimental și explicată prin posibilitatea influențării răspunsului vasodilatator prin neuropatia diabetică; - nivele înalte ale câtorva substanțe ca: endotelina, angiotensina, convertaza; - hipercoagulabilitatea, fibrinoliza crescută, hipersenzitivitatea plachetară, nivele crescute ale factorului Willebrandt sunt cele mai frecvente tulburări hemostatice
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
doar în ischemiile avansate, când simptomatologia se însoțește de inapetență aproape totală și slăbirea accentuată a pacientului. e) Modificările cutanate. Culoarea tegumentelor depinde de aportul sanguin local, influențat la rândul lui de mai mulți factori dependenți de mărimea arterelor și arteriolelor. - paloare netă, cu răcirea tegumentelor în zona interesată, urmată de cianoză: ocluzie arterială acută; - cianoză marcată cu tegumente reci: ocluzie arterială acută, stenoze organice sau funcționale ale arterelor, asociate cu stază în sistemul capilar venos; - paloare cu păstrarea sau chiar
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
periferică cronică. a. biopsia cutaneo-musculo-vasculară. Se practică pentru diagnosticul etiopatogenetic al arteritelor reumatismale, rickettsiene, în boli ale colagenului, în trombangeita obliterantă și în unele formațiuni tumorale (vasculare) la nivelul tegumentelor; b. biopsia din pulpa degetului, pentru studiul histopatologic al microcirculației (arteriole, venule, capilare și anastomoze arteriolo-venulare); c. modificări întâlnite în arterioscleroză: segmentul intermediar devine rigid, încurbat; venele dilatate, celule mioepiteliale rare cu nuclei în picnoză; d. modificări în trombangeita obliterantă: endarterită obliterantă preglomică, hiperplazia conjunctivă elastică; segmentul intermediar, scleros, rămâne larg
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
eozinofilă; în jurul lumenului vascular se găsesc depozite Schiff pozitive. Aspectul este caracteristic diabetului zaharat; f. modificările în boala Raynaud interesează mai ales epiteliul segmentului intermediar: aspect polimorf și gigant al nucleilor celulelor mioepiteliale, veziculizația celulară, îngroșarea lamei elastice interne a arteriolei glomice aferente, fibre elastice izolate intraglomic, numeroase mastocite pe capilarele intraglomice; g. modificări în acrocianoză: creșterea la dublu sau triplu a numărului anastomozelor arteriolo-venulare, deschiderea lor permanentă, aspect adenomatos al glomusului și îngroșarea epiteliului segmentului intermediar; h. modificări în sclerodermie
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
fiind implicate și perturbări ale funcției endoteliale vasculare). Sub aspect morfopatologic, vasele sanguine inițial au aspect histologic normal, ulterior apărând îngroșarea intimei și hipertrofia mediei (posibil datorită vasospasmului repetat). Tardiv, este prezent tabloul histologic de boală obstructivă cu tromboze pe arteriole și modificări ale intimei și mediei. Simptomatologie Tulburările vasomotorii sunt tipice în boala Raynaud, pacientul adresându-se la medic cu o simptomatologie tipică în trei faze (sincopală, asfixică, de vasodilatație reactivă) între crize degetele fiind normale sau de o discretă
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
doar în ischemiile avansate, când simptomatologia se însoțește de inapetență aproape totală, și slăbirea accentuată a pacientului. e. Modificările cutanate. Culoarea tegumentelor depinde de aportul sanguin local influențat la rândul lui de mai mulți factori dependenți de mărimea arterelor și arteriolelor: -paloare netă, cu răcirea tegumentelor în zona interesată, urmată de cianoză: ocluzie arterială acută; -cianoză marcată cu tegumente reci: ocluzie arterială acută, stenoze organice sau funcționale ale arterelor, asociate cu stază în sistemul capilar venos; -paloare cu păstrarea sau chiar
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
examinări histopatologice: a. biopsia cutaneo-musculo-vasculară. Se practică pentru diagnosticul etiopatogenetic al arteritelor reumatismale, rickettsiene, în boli ale colagenului, în trombangeita obliterantă și în unele formațiuni tumorale (vasculare) la nivelul tegumentelor; b. biopsia din pulpa degetului, pentru studiul histopatologic al microcirculației (arteriole, venule, capilare și anastomoze arteriolo-venulare); c. modificări întâlnite în arterioscleroză: segmentul intermediar devine rigid, încurbat; venele dilatate, celule mioepiteliale rare cu nuclei în picnoză; d. modificări în trombangeita obliterantă: endarterită obliterantă preglomică, hiperplazia conjunctivă elastică; segmentul intermediar, scleros, rămâne larg
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
eozinofilă; în jurul lumenului vascular se găsesc depozite Schiff pozitive. Aspectul este caracteristic diabetului zaharat; f. modificările în boala Raynaud interesează mai ales epiteliul segmentului intermediar: aspect polimorf și gigant al nucleilor celulelor mioepiteliale, veziculizația celulară, îngroșarea lamei elastice interne a arteriolei glomice aferente, fibre elastice izolate intraglomic, numeroase mastocite pe capilarele intraglomice; g. modificări în acrocianoză: creșterea la dublu sau triplu a numărului anastomozelor arteriolo-venulare, deschiderea lor permanentă, aspect adenomatos al glomusului și îngroșarea epiteliului segmentului intermediar; h. modificări în sclerodermie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
tributară venei cave inferioare iar marginile sunt delimitate de țesut conjunctiv. În locul de întâlnire a doi sau trei lobuli hepatici se delimitează un spațiu denumit spațiu portobiliar (Kiernan) la nivelul căruia, înconjurate de țesut conjunctiv, se află trei structuri: o arteriolă (ram din artera hepatică), o venulă (provenind din vena portă) și un canal biliar. Aceste structuri formează împreună triada portală. Macroscopic, hepatocitul are formă poliedrică, dimensiuni variabile (20-30 μm) și se dispune în plăci sau cordoane celulare (cordoanele Remack) cu
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
că nu există o corelație între lungimea ansei și poziția corpusculului în corticală. A) CORPUSCULUL RENAL Corpusculul renal are o formă aproximativ sferică, cu diametrul 200-300 µm (cei juxtamedulari fiind cei mai mari). Prezintă: un pol vascular, prin care pătrunde arteriola aferentă și iese arteriola eferentă; un pol urinar, de la care începe tubul proximal contort (cei doi poli nu sunt în mod obligatoriu diametral opuși). Este alcătuit din: capsula Bowman (componenta epitelială), ansele capilare (componenta vasculară care formează glomerulul) și mesangiul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
corelație între lungimea ansei și poziția corpusculului în corticală. A) CORPUSCULUL RENAL Corpusculul renal are o formă aproximativ sferică, cu diametrul 200-300 µm (cei juxtamedulari fiind cei mai mari). Prezintă: un pol vascular, prin care pătrunde arteriola aferentă și iese arteriola eferentă; un pol urinar, de la care începe tubul proximal contort (cei doi poli nu sunt în mod obligatoriu diametral opuși). Este alcătuit din: capsula Bowman (componenta epitelială), ansele capilare (componenta vasculară care formează glomerulul) și mesangiul intern (componenta de susținere
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de filtrare. Podocitele posedă și proprietăți de endocitoză mediată de receptori. Astfel, s-a evidențiat megalina (proteina gp330), component al receptorului pentru LDL (această moleculă corespunde antigenului nefritei tip HEYMANN). Glomerulul renal (capilarele glomerulare) La nivelul polului vascular al corpusculului, arteriola aferentă se ramifică în 3-4 metarteriole scurte, care la rândul lor vor genera anse capilare anastomozate. Totalitatea capilarelor rezultate dintr-o metarteriolă formează un lobul glomerular. Prin convergență, ansele capilare vor genera arteriola eferentă, care va părăsi corpusculul tot prin
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
glomerulare) La nivelul polului vascular al corpusculului, arteriola aferentă se ramifică în 3-4 metarteriole scurte, care la rândul lor vor genera anse capilare anastomozate. Totalitatea capilarelor rezultate dintr-o metarteriolă formează un lobul glomerular. Prin convergență, ansele capilare vor genera arteriola eferentă, care va părăsi corpusculul tot prin polul vascular. Capilarele glomerulare sunt formate dintr-un endoteliu fenestrat, situat pe o membrană bazală. Celulele endoteliale sunt foarte aplatizate, prezintă între ele joncțiuni, iar citoplasma este străbătută de pori mari, până la 100
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de tip IV cu lanțuri a1a2, laminină și perlecan. Grosimea ei variază în raport cu localizarea de-a lungul sistemului tubular. G) COMPLEXUL JUXTAGLOMERULAR Este situat la polul vascular al corpusculului. El este format din: celule mioepiteloide, prezente în tunica medie a arteriolei aferente. Aceste celule sunt fibre musculare netede modificate, globuloase și conțin în citoplasmă granulații PAS+. în zona unde există, lipsește limitanta elastică internă a arteriolei, celulele juxtaglomerulare fiind separate de endoteliu numai prin membrana bazală; macula densa, care apare în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
polul vascular al corpusculului. El este format din: celule mioepiteloide, prezente în tunica medie a arteriolei aferente. Aceste celule sunt fibre musculare netede modificate, globuloase și conțin în citoplasmă granulații PAS+. în zona unde există, lipsește limitanta elastică internă a arteriolei, celulele juxtaglomerulare fiind separate de endoteliu numai prin membrana bazală; macula densa, care apare în zona de contact între tubul distal și arteriola aferentă. în această zonă, celulele epiteliale au o polarizare inversată, sunt mai înalte și mai înguste; membrana
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
modificate, globuloase și conțin în citoplasmă granulații PAS+. în zona unde există, lipsește limitanta elastică internă a arteriolei, celulele juxtaglomerulare fiind separate de endoteliu numai prin membrana bazală; macula densa, care apare în zona de contact între tubul distal și arteriola aferentă. în această zonă, celulele epiteliale au o polarizare inversată, sunt mai înalte și mai înguste; membrana bazală lipsește. Celulele lacis, dispuse la polul vascular între cele două arteriole; poartă denumirea și de mesangiu extern, fiind în continuitate cu mesangiul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
densa, care apare în zona de contact între tubul distal și arteriola aferentă. în această zonă, celulele epiteliale au o polarizare inversată, sunt mai înalte și mai înguste; membrana bazală lipsește. Celulele lacis, dispuse la polul vascular între cele două arteriole; poartă denumirea și de mesangiu extern, fiind în continuitate cu mesangiul din corpusculul renal (mesangiul intern). între aceste celule există foarte puțină matrice de tipul membranei bazale. Complexul juxtaglomerular reprezintă un sistem chemo- și baroreceptor, producător de renină, eritropoetină și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
că aceasta se realizează în două moduri, posibil interdependente (4): 1. chiștii renali comprimă vasele din parenchimul din jur și, în acest fel, stimulează secreția de renină presiune dependentă (prin sistemul de autoreglare a circulației intrarenale, atunci când scade presiunea din arteriole aferentă și eferentă, se sintetizează reactiv renina); 2. pe de altă parte, celulele tubulare chistice au capacitatea de a secreta renină aberantă (renină atipică), secreția fiind, se pare, stimulată de însăși angiotensina II care acționează la nivelul unui receptor de la
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de mare, și la nici o valoare a sodiemiei și volumului extracelular, oricât de mari. Aceasta se pare că se explică prin creșterea (patologică) a concentrației de renină de la nivelul parenchimului renal, care determină vasoconstricție intrarenală (cel mai probabil aferent de arteriola aferentă), și în acest fel nu permite creșterea fluxului sanguin renal, nici măcar în condițiile descrise, de creștere a volumului circulant. În mod paradoxal, la pacienții cu ADPKD și HTA, dacă se instituie regim hiposodat, se pierde o cantitate mare de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
embolizarea renală bilaterală. G)TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII (vezi tratamentul factorilor de progresie spre IRCT) Nu există studii comparative care să permită evaluarea diferitelor clase de antihipertensive. Există pacienți la care presiunea de filtrare glomerulară este menținută printr-un tonus crescut al arteriolei eferente, angiotensin-dependente; la aceștia utilizarea inhibitorilor enzimei de conversie poate să precipite deteriorarea acută a funcției renale. Pacienții cu risc, incluși în această categorie patogenică, sunt cei cu chiști mari și numeroși, hemoragie intrachistică, defecte de concentrare a urinii și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]