2,842,792 matches
-
etnografic Crăciunul, de Tudor Pamfile, se face o scurtă mențiune ("Pomul de Crăciun e o datină venită din Apus, încetățenită pe la orașe, prin casele slujbașilor și moșierilor. Țăranii n-o cunosc") și se dă un citat de câteva rânduri din articolul lui P. Ispirescu. obiceiul va continua să fie contestat până prin 1940. În 1938, în Revista Asociației învățătorilor mehedințeni, se afirma că obiceiul trebuie să fie părăsit nu numai pentru că este alogen ci și pentru a fi conservate pădurile de brad
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
manifestarea unei experiențe esențiale, unice. Acesta este punctul în care se manifestă, cred, cel mai clar provocarea pe care o reprezintă orice nouă carte a scriitorului italian. Nu mai este, bănuiesc, o noutate pentru nimeni că studiile teoretice, eseurile și articolele lui Eco au, în plus, calități literare evidente, sînt scrise excelent, presărate cu exemple sclipitoare (și nu de puține ori amuzante). însă experiența crucială pe care o reprezintă pentru autor (fie în calitatea sa de teoretician, fie în aceea de
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
și el o informație-bombă: Autorul comentariului recurge la cele mai odioase mistificări de tip extremist". Sincer vorbind, nu știu cu ce se ocupă ziarul budapestan invocat și nu cunosc impactul său în societatea maghiară. Știu doar, din traducere, ce spune articolul cu pricina și constat că titlurile din publicația dâmbovițeană sunt de-a dreptul bombastice prin comparație cu litera și spiritul originalului. Și mai știu că în fotografia anexată articolului, dnii Năstase, Medgessy, Kovács și Horn discută zâmbitori, cu câte un
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
impactul său în societatea maghiară. Știu doar, din traducere, ce spune articolul cu pricina și constat că titlurile din publicația dâmbovițeană sunt de-a dreptul bombastice prin comparație cu litera și spiritul originalului. Și mai știu că în fotografia anexată articolului, dnii Năstase, Medgessy, Kovács și Horn discută zâmbitori, cu câte un pahar de băutură în mână. La lectură, constat un singur lucru: că, involuntar, jurnaliștii români sunt cei mai buni avocați ai premierului maghiar Peter Medgessy, adevărata țintă a "denigratorilor
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
plutonului de extremiști intrați într-o previzibilă derivă după 21 noiembrie. În ciuda tonului polemic (dar nici pe departe plin de "ură" și mustind de "odioase mistificări"), românii ar face bine să ia act măcar de unele dintre cele afirmate în articol. De pildă, faptul că imediat după Unire, România a semnat o rezoluție prin care promitea maghiarilor din noua lor țară autonomie și sistem educațional independent. în ce fel s-au ținut românii de propriul cuvânt, se știe. Aduc în discuție
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
ca toate aceste rezoluții să fie și puse în practică. Altminteri, n-ar fi exclus ca nu peste multă vreme și alte capitale decât Budapesta să se convingă de incapacitatea noastră maladivă de a ne ține de cuvânt. Iar atunci, articolele din presa maghiară ar putea fi considerate doar primele dintr-o serie neîntâmplătoare. Și plină de consecințe neplăcute.
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
în cercul strâmt al emigrației". Ultima frază a devenit caducă în chiar momentul în care a fost scrisă. Deoarece, imediat după destrămarea sistemului comunist și desființarea cenzurii, rușii au început să-și repatrieze literatura. Nuvelele, schițele, micile romane, chiar și articolele publicate de Serghei Dovlatov în S.U.A., în gazeta "Novîi Americaneț", au fost cuprinse în câteva volume. Volumul Ne-am întâlnit, am sporovăit cuprinde, printre altele, un ciclu care se numește Compromisul. Dovlatov povestește despre "documentarea" pe teren, pentru scrierea articolelor
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
articolele publicate de Serghei Dovlatov în S.U.A., în gazeta "Novîi Americaneț", au fost cuprinse în câteva volume. Volumul Ne-am întâlnit, am sporovăit cuprinde, printre altele, un ciclu care se numește Compromisul. Dovlatov povestește despre "documentarea" pe teren, pentru scrierea articolelor ditirambice în gazeta "Sovieskaia Estonia", la care scriitorul a lucrat un timp. Mai exact, în ce mod au fost golite de orice urmă de viață materialele gazetărești. Și, pentru că viața e tristă, scriitorul a hotărât s-o privească cu umor
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
a intelectualității autohtone la începuturile comunizării țării, ne vom opri, spre a-i degaja cîteva semnificații, la unul dintre ele și anume la dezbaterea asupra "crizei culturii". Meritul de-a o fi antamat îi revine lui Virgil Ierunca. Într-un articol publicat în România liberă din 30 septembrie 1946, criticul începe prin a-și exprima, într-o manieră abia voalată, dezamăgirile: În virtutea dreptului de a critica - drept necesar și creator într-o societate democratică - vrem să însemnăm aici și astăzi cîteva
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
în textele lui Ion Caraion, publicate, ca și mai multe alte intervenții ferme ale "criziștilor", în Jurnalul de dimineață. Poetul înfățișează cu fior tragic jugularea libertății care a început odată cu ocuparea țării de către soviete. Laitmotivul libertății revine și în alte articole, din motive prea lesne de înțeles. Era un strigăt de alarmă al unei societăți victimizate. Comparativ, să menționăm speculațiile, adesea oțioase, ce s-au emis asupra noțiunii de libertate în mediile democratice, care își îngăduiau grimase în fața accepțiilor sale (să
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
semnătura lui Tudor Teodorescu-Braniște. Răspunzînd pseudoargumentelor montate de anticriziști, într-un stil percutant ce nu exclude o cuceritoare bonomie, marele ziarist le pulverizează cu ușurință: "Voi reține, deci, argumentele. Primul: Nu există o criză a libertății, fiindcă pot să apară articole în care publiciștii se plîng de această criză. Să mă ierte confratele meu, dar nu m-a convins. Să admitem că pe domnia-sa l-ar durea, de pildă, burta și că ar chema un medic. - D-le doctor, mă
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
crizei de mămăligă. Aceasta nu înseamnă că nu există criză. Înseamnă numai că el nu o simte. Ceea ce este cu totul altceva. Al treilea argument al confratelui meu... Pe-al treilea nu l-am mai găsit în lungul d-sale articol". Însă nu e vorba doar de atît. Tudor Teodorescu-Braniște surprinde o psihologie se vede că durabilă a "polemistului" care fuge de argumente, care preferă să ia în brațe insulta: "De ce tendința aceasta, specific bucureșteană, de-a înlocui - într-o dezbatere
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
forțe ascunse care îți strecoară în miez de noapte, în creierul d-tale - și numai pentru uzul d-tale - scînteia adevărului unic. Nimic nu-mi îngăduie să cred că ești posesorul acestui unic tezaur". Și încă următoarea savuroasă concluzie: "Citeam articolul confratelui meu. L-aș putea rezuma într-o singură frază: - Cînd vorbești cu mine să taci din gură! Dar această frază își are autorul ei: Moș Teacă". Incontestabil, textele selectate și comentate cu bun simț de către dl Vasile Igna ni
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
exprime ca să nu poată fi tratat drept disident". Nu lipsesc nici momentele în care, plini de ifose, cei menționați la Europa liberă cu propriile lor texte... se supără tot ei: "Sorin Titel s-a supărat că l-am criticat pentru articolul său elogios despre Canal. Nu ca Buzura care văzîndu-se la "Antologia rușinii" (mai demult, cu un articol al lui despre Ceaușescu) a recunoscut că avem dreptate". Bogata faună a oportuniștilor are în marginea ei cazurile oscilante, acele personalități care, între
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
cei menționați la Europa liberă cu propriile lor texte... se supără tot ei: "Sorin Titel s-a supărat că l-am criticat pentru articolul său elogios despre Canal. Nu ca Buzura care văzîndu-se la "Antologia rușinii" (mai demult, cu un articol al lui despre Ceaușescu) a recunoscut că avem dreptate". Bogata faună a oportuniștilor are în marginea ei cazurile oscilante, acele personalități care, între bună-credință și disponibilitate, între candoare (relativă!) și abilitate (evitînd de regulă consecințele dramatice ale aservirii), înfățișează, volens
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
la tine se gândea!) A, și încă ceva: conferința lui Havel se numește "Bun-rămas politicii". Măcar titlul acestui testament de-ar ajunge sub ochii guvernanților români! Pentru că nu doar râia, dar și gesturile pot fi uneori molipsitoare! P.S. Prin acest articol, îi mulțumesc d-lui Havel pentru contribuția sa la primirea României în N.A.T.O. Să nu uităm că simbolicul obiect cu care lordul Robertson a consfințit actul istoric de la Praga e un cadou al președintelui ceh! "
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
Sarai împotriva Unirii cu Roma. Episcopul Inochentie Micu Klein se afla în exil și Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică se afla într-un moment de cumpănă. În această situație de criză, cartea lui Cotore reia și argumentează cele patru articole ("articulușe") impuse și acceptate la Unirea religioasă din anul 1700: "ex patre filioque procedit". ș(Spiritul Sfânt) purcede de la Tatăl și de la Fiulț, existența Purgatoriului, cuminecarea se poate face și cu pâine nedospită (azimă), primatul Papei. Este din acest punct
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
face încă aventuros și ademenitor. O antologie care te convinge că merită să fii (să ajungi) bătrân și european! Europa vindecătoare După ce a devenit celebru cu Sfârșitul istoriei și ultimul om (1991), Francis Fukuyama (n.1952) a continuat să publice articole și volume despre democratizare, politica economică internațională, rolul culturii și al capitalului social în viața economică modernă și în tranziția către societatea informațională. Dând glas preocupărilor generale privind destrămarea ordinii sociale produse de progresul tehnologic, modificarea normelor comportamentale, rupturii de
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
celebru personaj voltairian, zicînd că la ce bun să deszăpezim, dacă zăpada tot se așează la loc. Poruncă de la cer pentru Stelian Baboi Dl Stelian Baboi, (ne)cunoscut scriitor român, publică în revista EST (de care n-am auzit) un articol pe tema Doar Dumnezeu e Dumnezeu. Am luat cunoștință de elucubrațiile dlui Baboi dintr-o notă ironică a dlui C. Stănescu din A.L.A. din 3 decembrie. Dl Baboi declară (iarăși o declarație) fără să clipească, în articolul cu pricina
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
auzit) un articol pe tema Doar Dumnezeu e Dumnezeu. Am luat cunoștință de elucubrațiile dlui Baboi dintr-o notă ironică a dlui C. Stănescu din A.L.A. din 3 decembrie. Dl Baboi declară (iarăși o declarație) fără să clipească, în articolul cu pricina că a "primit poruncă de la cer să pună mîna pe pană, spunîndu-le o dojană denigratorilor neamului: "Ajunge, nu ne mai suciți și răsuciți cuțitele în rană"". Denigratorii sînt Adrian Marino, Marko Bella (sic), Gabriela Adameșteanu (sic), Liiceanu, Pleșu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
dl Tudor Ghideanu din Iași (profesor de filosofie la Universitatea "Al. I. Cuza", cu niscai suspiciuni de plagiat prin anii '70-'80), tot în revista EST. Dl Baboi e prezentat ca un Mare Scriitor și Mare Inchizitor. Delirul paranoic din articolul dlui Baboi e aproape întrecut de acela din portretul făcut de dl Ghideanu, unde cuvintele care nu sînt scrise cu majusculă sînt subliniate. Prea îndurătoarea hîrtie nu ia totuși foc de atîtea inepții sub mîna celor doi și ne vine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
sută de pagini, Materiale pentru o bibliografie analitică a șamanismului tungus. Majoritatea sînt surse de limbă rusă - unele probabil nesemnalate în Occident înainte de această carte. Cititorul român cunoaște însă lucrarea lui Eliade, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, sau alte articole ale istoricului dedicate analizei fenomenului. Modelul descris de Eliade se bazează însă pe analiza unei alte populații siberiene, cea a buriaților. La fel de puțin cunoscuți în Europa sînt însă și tungușii, asupra cărora se oprește Delaby, și din a căror limbă
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
creație. Cred, însă, că punctul de plecare este legat de unele experiențe, în general experiențe traumatice, mai mult decât cele exaltante sau pozitive. - ...uneori chiar tragice. Aici, în România, cititorii urmăresc prin intermediul presei sau chiar direct unele din comentariile și articolele pe care le publicați în presa din Occident. În Adevărul minciunilor, ați afirmat că ficțiunea îmbogățește existența oamenilor și chiar pare a fi o modalitate de a-i salva în fața condiției lor tragice. În Sărbătoarea Țapului se pare că v-
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
este lesne de observat, ea este... neterminată. "Un nenoroc straniu - susțineam în continuarea pasajului citat - a făcut ca unica recenzie din epocă să fie incompletă dintr-o eroare de tipografie! Semnatarul acestor puține rânduri ne-ar fi putut da, dacă articolul său nu ar fi fost mutilat în mod regretabil, o imagine asupra perceperii romanului în chiar anul de după apariție. Nu ar fi fost o simplă datorie a unui ziar-organ al Partidului Național Liberal - ce ar fi trebuit plătită unei mlădițe
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
regretabil, o imagine asupra perceperii romanului în chiar anul de după apariție. Nu ar fi fost o simplă datorie a unui ziar-organ al Partidului Național Liberal - ce ar fi trebuit plătită unei mlădițe aparținând unei vechi și renumite familii liberale. Toate articolele semnate de N. Papatanasiu denotă echilibru, pertinență și un spirit critic uneori chiar ascuțit ș...ț" în următoarele două-trei numere ale Drapelului nu am găsit, așa cum ne-am fi așteptat, o erată cu scuzele de rigoare pentru accidentul tipografic și
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]