1,947 matches
-
în unele părți ale sale, dobândește o structură mozaicată, alcătuită din replici cu un caracter intertextual eminamente eminescian și chiar din unele mituri comune celor doi autori. Prinsă în mrejele iubirii țesute de doi bărbați (asemeni Cătălinei), Alta rostește, astfel, aserțiuni pronunțat intertextuale. E de discutat dacă această intenționalitate nu demonstrează, din partea dramaturgului, dorința non-echivocă de a reconstitui un subiect în continuarea Luceafărului: "Alta: Dragul meu, fă un gest...fii brav, fii superb! Așa cum te-am visat...Mori pentru o clipă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
numeroase și, uneori, insurmontabile. Unii comentatori, mult prea docili față de lucrările teoretice ale lui Camil Petrescu, au concluzionat că un autor obsedat de luciditate, autentic și de cazurile exemplare de conștiință nu poate avea nimic în comun cu meandrele inconștientului. Aserțiunea e doar în parte valabilă, multe dintre teoretizările eseistului nu se regăsesc în registrul ficțional al operelor sale. E suficient să amintim de doctrina anticalofilă, fervent susținută în eseul Amintirile colonelului Grigore Lăcusteanu și amărăciunile calofilismului ca și în subsolul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și o ierarhizare a personalităților, plecând de la orice vârstă, în contexte școlare și sociale în sens larg. Receptarea și definirea personalității se poate realiza în relație cu anumite opțiuni filosofice dar, după cum spune I. Radu (24, p. 314), . Conform acestei aserțiuni, omul este un sistem bio-psiho-social, subliniindu se, astfel, determinația socialității, deci omul este privit ca centru de intersecție într-un câmp de înrâuriri sociale. Copilul se include automat în acest sistem, deoarece el se încadrează unor realități deja constituite, formate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
transmiterea de pulstoni/ bioluminiscență (ca o emisie de tip biolaser) de sistemele (bio)logice; una tehnologică [Beliș, 1981]: știința, ce studiază efectele utilizării tehnologiei pulstonice (a laserilor) în biologie și medicină, iar în acest sens de o reală importanță sunt aserțiunile TPEI în măsură să explice mecanismele de transfer energo-informațional de la un tip de sistem (tehnic) la altul (biologic) și reciproc; o interconexiune biotehnologică: știința, ce cercetează procesele de generare, conservare și transmitere (interferență) a emisiilor (info)laserbioenergetice la nivelul sistemelor
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
prezentat. Rândurile de mai sus semnalează doar o întâmplare care a generat mai multe întrebări se doresc a fi un îndemn la reflecție. GREȘELI Errare humanum est sau, cum am spune pre limba lui Ienăchiță Văcărescu, a greși este omenește. Aserțiunea lui Seneca este preluată de mulți ca o încercare ieftină de justificare a erorilor. Dar există greșeli și greșeli. Una este să greșești drumul spre casă, când te întorci afumat de la cârciumă și alta e să-ți clădești afacerea pe
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mai puțin formal, după cum cel care conducea era un activist fervent sau un simplu sindicalist, comunist la fel de puțin convins ca și participanții. În tot cazul, trebuia ca fiecare să ia cuvântul. Să iei cuvîntul însemna să debitezi tot felul de aserțiuni dogmatice, care puteau fi completate de un alt coleg, dar fără nici o dezbatere, discuție, fără preocupări de argumentare reală. Era un scenariu stupid. Metoda cea mai răspândită era aceea ca fiecare să copieze câte o pagină din „bibliografie” și să
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rostită de unchiul meu, fratele mamei. A repetat-o de atâtea ori, încât s-a imprimat în mintea mea crudă și nu am putut-o uita niciodată. Abia când am ajuns la vârsta înțelegerii, unchiul meu mi-a descifrat această aserțiune: „Golan - ins cu gândire înceată, de cele mai multe ori fără, trândav, dar agresiv, total ignorant și incompetent, lipsit de sensibilitate și hăituit numai de instincte. Poate fi ușor dresat și antrenat în activități care-i satisfac nevoile primare, devine robotul perfect
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
puterea programelor disciplinare. Foucault susținea că disciplinele nu sunt create de cineva, ci sunt produsul discursului politic. Ele au, în consecință, o geneză discursivă, proces demonstrat în lucrarea Nașterea clinicii. Discursul, fiind o „marfă politică”, se configurează prin gruparea unor aserțiuni în conformitate cu un sistem de reguli condiționate istoric. Disciplina este un „principiu care ne îngăduie să construim, dar după regulile unui joc strâns” (Foucault, 1998, p. 28). Ea controlează producerea discursului, pentru că orice dezvoltare a discursului trebuie să se situeze într-
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în revistă a acestor dispute; ne vom limita la o poziție pe care o considerăm interesantă, distinctă și profitabilă în contextul demersului de față. Vom reveni, de aceea, la lucrarea lui K.W. Hoskin (1993). Materialul amintit începe cu o aserțiune pe cât de scurtă și simplă, pe atât de provocatoare și chiar deranjantă pentru lectorul ancorat în domeniul educațional: „Educația nu este o disciplină”. Ca specialiști în educație, ca persoane profesionalizate produse de acest domeniu, care activăm în cadre instituționale bine
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
coautoare a antologiei Evoluția scrisului feminin în România (1935). Pe când era la Sibiu, în 1940, participă la Cercul studențesc „Octavian Goga”, condus de Lucian Blaga. Atrasă de puternica personalitate a poetului, se detașează ulterior de el, ajungând să producă o aserțiune uimitoare: lirica blagiană nu ar fi „îndeajuns de convingătoare în structurile intime ale evoluției culturii noastre naționale”. În această perioadă publică broșura De ziua mamei (1943), un discurs rostit la Teatrul Municipal din Sibiu, care tratează, într-un stil patetic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
teorie a motivației presupune că există la toți indivizii o nevoie de echilibru. Dar ea presupune, de asemenea, că un proces cognitiv de comparare intervine la nivelul motivației. Din acest motiv am clasat această teorie printre teoriile alegerii cognitive. Două aserțiuni stau la baza teoriei echității: • comportamentul este văzut ca un schimb: individul aduce contribuții organizației (timp, energie, investiție personală) și, în schimb, primește o retribuție. Contribuția și retribuția fac obiectul unei evaluări subiective; • individul vrea să aibă o perspectivă echilibrată
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
dar în condițiile acestea, ce rămâne din afirmația ta inițială? În ce fel acest grădinar pe care îl descrii diferă de unul imaginar sau de un grădinar care pur și simplu nu există?". În această parabolă, ceea ce începe cu o aserțiune de genul "ceva există", poate fi redusă pas cu pas la ceva cu un alt statut: la expresia unei simple preferințe 4. John Hick face o comparație utilă pentru a arăta de ce nu este nevoie de dovezi lămuritoare în cazul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existența ar trebui sa ni se pară, din perspectiva argumentelor lui Descartes, la fel de absurd precum conceperea unei zebre fără dungi albe și negre. Gassendi arată în critica sa că atunci când ne referim la o persoană, am presupus că ea există. Aserțiunile sau negările despre existența nu ar trebui gândite niciodată ca și cum subscriu sau neagă o proprietate pentru ceva115. După Gassendi, existența lui Dumnezeu nu este mai justificată decât cea a unui triunghi deoarece esența și a lui Dumnezeu, și a triunghiului
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
permite lui Frege să considere existența un concept de treapta a doua. Observăm că problema existenței este subsumată la Frege problemei numerelor naturale; de aceea vom urmări, pe scurt, în ce constă și această problemă. Frege susține că prin intermediul unei aserțiuni numerice nu se enunță ceva despre obiecte, ci despre concepte. Să luăm drept exemplu următoarele propoziții: 1) "Acesta este un grup de pomi" și 2) " Aceștia sunt cinci pomi". Cele două propoziții diferă între ele pentru că diferă denumirea folosită pentru
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
diferă între ele pentru că diferă denumirea folosită pentru a vorbi despre același lucru. Aici se înlocuiesc, de fapt un concept cu un altul: conceptul exprimat prin cuvintele "cinci pomi" cu cel exprimat prin cuvintele "grup de pomi". În aceste condiții, aserțiunea numerică nu se referă la un obiect ci la un concept. Greșeala pe care o facem de obicei este, după Frege, următoarea: atunci când folosim expresii precum "acești cinci pomi" aparent ne referim la proprietatea pomilor de a fi în număr
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
expresii precum "acești cinci pomi" aparent ne referim la proprietatea pomilor de a fi în număr de cinci, dar, de fapt, nu la obiect fac referire pomii, ci la un concept, acela de "grup de pomi". Putem spune că în aserțiunea noastră numerică nu se spunea ceva despre un obiect (pomii), ci despre un concept (grup de pomi). Concluzia nu ar fi aceea că numerele sunt concepte de treapta a doua, ci că aserțiunile numerice exprimă proprietăți ale conceptelor 165. În
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
grup de pomi". Putem spune că în aserțiunea noastră numerică nu se spunea ceva despre un obiect (pomii), ci despre un concept (grup de pomi). Concluzia nu ar fi aceea că numerele sunt concepte de treapta a doua, ci că aserțiunile numerice exprimă proprietăți ale conceptelor 165. În lucrarea "Fundamentele aritmeticii" Frege consideră că doar conceptului care este "neidentic cu sine" nu i se subsumează nimic și consideră că acestui concept îi revine numărul zero și nici un obiect nu cade sub
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu i se subsumează nimic și consideră că acestui concept îi revine numărul zero și nici un obiect nu cade sub un concept căruia îi revine numărul zero166. Trebuie insistat puțin asupra ideii că existența este negarea numărului zero. După Frege, aserțiunile existențiale sunt de felul aserțiunilor numerice. De exemplu, într-o propoziție în care se neagă existența a ceva, precum această propoziție: "Nu există nici un triunghi dreptunghic echilateral" nu se spune nimic despre un obiect (triunghiul dreptunghic echilateral), ci spune despre
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și consideră că acestui concept îi revine numărul zero și nici un obiect nu cade sub un concept căruia îi revine numărul zero166. Trebuie insistat puțin asupra ideii că existența este negarea numărului zero. După Frege, aserțiunile existențiale sunt de felul aserțiunilor numerice. De exemplu, într-o propoziție în care se neagă existența a ceva, precum această propoziție: "Nu există nici un triunghi dreptunghic echilateral" nu se spune nimic despre un obiect (triunghiul dreptunghic echilateral), ci spune despre un concept, și anume că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de zero. Concluzia ar fi că atunci când asertăm că nu există ceva spunem că unui concept îi revine numărul zero și când asertăm că există ceva atunci negăm numărul zero ca fiind atribuit unui concept 167. Aceste aspecte legate de aserțiunile numerice sunt utile în problematica legată de conceptul de existență. După Frege, existența este un concept de treapta a doua deoarece nu se referă la obiecte, ci la concepte. Existența este o proprietate a conceptelor. Existența este analogă numărului deoarece
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
definită să desemneze ceva iar o propoziție care conține o astfel de descripție definită trebuie să aibă valoare de adevăr. Cu timpul poziția lui Frege s-a dovedit a fi neconcludentă 171. Apar unele complicații atunci când ne referim la o aserțiune sau negare singulară despre existență. Atunci când spunem "Homer există" sau "Homer nu există", Frege recunoaște că propoziția "Homer nu există" este despre un nume "Homer", nu despre bărbatul Homer și spune că numele nu desemnează nimic. Russell este de părere
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că propoziția "Homer nu există" este despre un nume "Homer", nu despre bărbatul Homer și spune că numele nu desemnează nimic. Russell este de părere că numele proprii veritabile servesc pentru a introduce referentul lor în propoziție și astfel nici o aserțiune sau negare plină de înțeles nu poate fi generată 172. Frege considera în "Fundamentele aritmeticii" că nu este corect să spunem că un nume comun este un nume al unui lucru deoarece se creează astfel aparența că numărul ar fi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ofere o cunoaștere prin rațiune pură independent de experiență a lumii ca întreg (Descartes, Spinoza, Leibniz, Hegel); (2) o filosofie care pornește de la cunoștințe științifice despre realitatea naturală și umană și încearcă să se ridice prin generalizări până la nivelul unor aserțiuni despre realitate ca întreg (metafizica inductivă). Înnoirea pe care o propune Russell viza o înnoire metodologică fiecare problemă filosofică trebuind să fie considerată o problemă ce solicită clarificarea analitică 211. Un demers esențial în ceea ce privește analiza filosofică este analiza conceptuală sau
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în W243. În ceea ce privește relația modalităților de dicto și de re cu lumile posibile trebuie precizat că o propoziție de dicto (posibil este ceva roșu) exprimă faptul că judecata "ceva este roșu" este adevărată în cel puțin o lume posibilă. O aserțiune de re (ceva este posibil prim) ne arată că există cel puțin un obiect care are proprietatea de a fi prim în cel puțin o lume posibilă. Avem același principiu în cazul în care schimbăm posibilitatea cu necesitatea, dar atunci
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
diferențele existente între modalitățile de re și modalitățile de dicto. Dacă este necesar ca Dumnezeu să existe, atunci "Dumnezeu există" este un adevăr necesar, iar modalitatea implicată aici este modalitatea de dicto. Argumentul ontologic a asumat în mod tradițional că aserțiunea de re "Dumnezeu există în mod necesar" implică modalitatea de dicto: "Este necesar că Dumnezeu există". R. Allen consideră că " Este necesar că Dumnezeu există" nu decurge din "Dumnezeu există". Pentru a realiza implicația dorită este nevoie să se arate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]