1,950 matches
-
aserțiunea este sau nu o calomnie, până a nu se caracteriza ca atare, nu poate fi vorba de accesoriu, pentru că, pe cât timp o sentență nu s-a dat - și numai jurații 243 {EminescuOpXIII 244} o pot da - există prezumpțiunea că aserțiunea încriminată e adevărată. Adevărul neavând pedeapsă, nu poate cauza daune legitime. Nu ni se vorbească de cazuri analoge, de crime ce se judecă de jurați și cari dau loc la cereri de despăgubire înaintea tribunalului. Acele crime sunt fapte constante
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Adevărul neavând pedeapsă, nu poate cauza daune legitime. Nu ni se vorbească de cazuri analoge, de crime ce se judecă de jurați și cari dau loc la cereri de despăgubire înaintea tribunalului. Acele crime sunt fapte constante sau constatate. O aserțiune însă, pentru a deveni calomnioasă, trebuie declarată ca atare de către cel ce se cuvine și aceasta nu se poate face decât adresând juraților întrebarea dacă aserțiunea merită sau nu numele de calomnie. Tribunalul nu poate prejudeca. Precum nu poate declara
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la cereri de despăgubire înaintea tribunalului. Acele crime sunt fapte constante sau constatate. O aserțiune însă, pentru a deveni calomnioasă, trebuie declarată ca atare de către cel ce se cuvine și aceasta nu se poate face decât adresând juraților întrebarea dacă aserțiunea merită sau nu numele de calomnie. Tribunalul nu poate prejudeca. Precum nu poate declara de criminal pe cel ce n-a fost încă judecat de jurați, tot astfel nu poate numi calomnioasă o aserțiune care n-a fost numită astfel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
face decât adresând juraților întrebarea dacă aserțiunea merită sau nu numele de calomnie. Tribunalul nu poate prejudeca. Precum nu poate declara de criminal pe cel ce n-a fost încă judecat de jurați, tot astfel nu poate numi calomnioasă o aserțiune care n-a fost numită astfel prin o sentență a juraților. Precum pentru prevenit, înainte de-a fi condamnat, există prezumpțiunea că e nevinovat, tot astfel pentru orice aserțiune tipărită există presupunerea că e adevărată, deci nevinovată, înainte de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
încă judecat de jurați, tot astfel nu poate numi calomnioasă o aserțiune care n-a fost numită astfel prin o sentență a juraților. Precum pentru prevenit, înainte de-a fi condamnat, există prezumpțiunea că e nevinovat, tot astfel pentru orice aserțiune tipărită există presupunerea că e adevărată, deci nevinovată, înainte de-a se statua contrariul de judecătorii ei firești. Tribunalul ar fi competent numai într-un caz și acesta este: ca o aserțiune adevărată să poată cauza o pagubă legitimă cuiva
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prezumpțiunea că e nevinovat, tot astfel pentru orice aserțiune tipărită există presupunerea că e adevărată, deci nevinovată, înainte de-a se statua contrariul de judecătorii ei firești. Tribunalul ar fi competent numai într-un caz și acesta este: ca o aserțiune adevărată să poată cauza o pagubă legitimă cuiva și să poată trage după sine o cerere de despăgubire, asemenea legitimă. Dar aceasta e inimaginabil. Căci dacă aserțiunea e adevărată, paguba nu poate fi legitimă și nici cererea de despăgubire; daca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Tribunalul ar fi competent numai într-un caz și acesta este: ca o aserțiune adevărată să poată cauza o pagubă legitimă cuiva și să poată trage după sine o cerere de despăgubire, asemenea legitimă. Dar aceasta e inimaginabil. Căci dacă aserțiunea e adevărată, paguba nu poate fi legitimă și nici cererea de despăgubire; daca nu-i adevărată, e o calomnie, dar caracterul de calomnie nu i-l pot atribui decât jurații. Insistăm atât de mult asupra acestui punt pentru că precedentul poate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate fi legitimă și nici cererea de despăgubire; daca nu-i adevărată, e o calomnie, dar caracterul de calomnie nu i-l pot atribui decât jurații. Insistăm atât de mult asupra acestui punt pentru că precedentul poate avea urmări incalculabile. Orice aserțiune, orice apreciație scrisă sau tipărită poate cauza pagube cuiva. Dar un zugrav nu are talent, își espune tablourile ș-o constatăm aceasta prin critică tipărită? Proces de despăgubire. Nu-și poate desface tablourile; l-am discreditat. Dar o cântăreață n-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Camera ar fi fost dispusă de-a i-o vota daca o gazetă nu s-ar fi ridicat contra. L-a discreditat. Acesta a adresat tribunalului o cerere de despăgubire. Daca gazetarul nu scria, pensia era să se voteze; prin aserțiunea însă că n-o merită cleftul a fost păgubit. Nu știm ce va fi decis tribunalul; știm însă că cleftul i-a tras gazetarului o bătaie. Precum se vede cazul e tragic. Nu trebuie să uităm înainte de toate că regimul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
populare duc poporul "pe-o clină repede" și-l împing "într-o direcțiune care trece marginile loialității". Să fie bine înțeles! Mitropolitul român este acela care vorbește astfel în circulară cătră clerul său propriu. Avem așadar un martor clasic pentru aserțiunile gravante pe care capul bisericei române ortodoxe le-a scris - desigur după informațiuni amănunțite asupra celor petrecute și cu intențiunea cea mai bună. Indignarea cu care-a fost primită această admonițiune de cătră inteligența română ne întărește în credința veracității
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
îndealmintrelea din natură la asemenea onorabilă ocupație. Denunțarea, voind a fi vicleană, nu e decât absurdă. A trimite băieți la școală militară din București și a crea din ei cadre în contra turcilor pentru a uni Macedonia cu România e o aserțiune atât de încornorată încît nimeni nu e îndestul de simplu de-a o crede. Dar a trimite băieți în școala militară și a face din ei ofițeri cari să lupte alături cu turcii în contra grecilor, când acestora le-ar veni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deviza guvernului actual, pe care viitorimea i-o va lipi pe frunte. [22 iunie 1883] ["O PROBĂ PENTRU CELE AFIRMATE... O probă pentru cele afirmate în numărul nostru de alaltăieri cu privire la toastul d-lui Grădișteanu și totodată o verificare a aserțiunii că guvernul austriac ia cam peste picior elucubrațiunile acestui buchet de virtuți în descompunere ne dă "Neue freie Presse" prin articolul pe care-l publicăm imediat la vale. Constatăm că foaia vieneză, cu sânge rece, discută declamațiunile acestui domn cunoscut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și răspunderea de-a desfășura flagelul îngrozitor al războiului. Răspunderea ar fi atât de zdrobitoare încît nimeni nu consimte și nu vrea să și-o asume. E. [1 ianuarie 1889] 334 {EminescuOpXIII 335} {EminescuOpXIII 336} {EminescuOpXIII 337} [""BINELE PUBLIC", REPETÎND ASERȚIUNEA... "] 2264 "Binele public", repetând aserțiunea "Romînului" că noi am fi declarat "cumcă în țara aceasta, de la Cerneți până la Focșani și de acolo până la Dorohoi, nu există decât două tabere: albi și roșii", ne impută că uităm pe liberalii independenți. Întâmpinarea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
flagelul îngrozitor al războiului. Răspunderea ar fi atât de zdrobitoare încît nimeni nu consimte și nu vrea să și-o asume. E. [1 ianuarie 1889] 334 {EminescuOpXIII 335} {EminescuOpXIII 336} {EminescuOpXIII 337} [""BINELE PUBLIC", REPETÎND ASERȚIUNEA... "] 2264 "Binele public", repetând aserțiunea "Romînului" că noi am fi declarat "cumcă în țara aceasta, de la Cerneți până la Focșani și de acolo până la Dorohoi, nu există decât două tabere: albi și roșii", ne impută că uităm pe liberalii independenți. Întâmpinarea noastră ar putea fi laconică
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Acesta este și raportul firesc al limbii române literare față de cea populară; căci nu tezaurul de cuvinte, ci cel de idei este ceea ce deocamdată este menit să rămână neînțeles de către cel incult, nu semnele exterioare, ci noțiunile. Adevărat în toată aserțiunea aceasta este că s-a cultivat sporadic ideea, greșită, a regenerării limbii române prin cea latină. Dar acesta este acum un punct de vedere depășit. Direcția serioasă și cea mai însemnată a literaturii române caută îmbogățirea limbii nu prin receptarea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
narative, cum este aceea a lui Seymour Chatman 10, care se bazează pe teoria actelor de limbaj a lui John Austin și John Searle. În lucrarea sa intitulată Linguistics and the Novel (Lingvistica și romanul), Roger Fowler descrie noțiunile "proposition" (aserțiune) și "modality" (modalitate) ca pe două aspecte ale structurii de profunzime ale propoziției, care ar putea fi, de asemenea, identificate în formă analoagă în structura romanului 11. Modalitatea denotă pur și simplu toate acele caracteristici ale structurii narative ce derivă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de subtilitate mai redusă, precum și caracterul spiritual pronunțat fac ca, conform , el să acționeze atât în segmentul material cât și în cel spiritual al Universului. pretinde însă că acest principiu n’a fost niciodată creat; noi considerăm însă că această aserțiune este, de la un punct încolo, falsă. Anume, fiind un corp cauzal, chiar de diferite ranguri, el este etern și deci necreat, dar capătă diferite esențe, între care cea mai veche de care putem avea conoștință este cea materială; în urma evoluției
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
mari. Și, mai mult, modificările de frecvență a undelor menționate (caracteristici ale corpului grosier) sunt corelate cu modificări coloristice (caracteristică a corpului eteric) . Și astfel, funcția de vitalizare a corpului grosier exercitată de chakrele eterice devine firească. În susținerea aceleiași aserțiuni - anume coferirea, în zonele chakrelor, a unor proprietăți deosebite de normal a corpului imediat inferior - vine și faptul că în cursul inițierii în practicile yoga, la activarea unei chakre oarecare se poate obține o siddhis (putere) inferioară , ca de exemplu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
care principiul conștient 68 are “organe de simț” adecvate dar care necesită lipsa “umbririi” de către organele de simț fizice. Sensibilitatea dobândită acum pentru “obiectele” lumii transcendente îngăduie omului să perceapă și spiritele prietenilor, rudelor etc., moarte înaintea lui (această ultimă aserțiune trebuie însă, după părerea noastră, nuanțată, așa cum de altfel o vom face mai jos, în această categorie intrând atât entități transcendente adevărate, cât și produse ale conștiinței subiectului. “Uneori, când muribundului îi vine în gând o anumită existență în clipa
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
altfel în esențele subtile ale ofrandelor/sacrificiilor încă oferite lor în unele zone ale lumii (India, Tibet, zona galeză). Ele sunt îndepărtate, conform unei vechi tradiții încă prezente în zona galeză, Tibet, Asia, Polinezia, Africa, America cu ajutorul fierului; la această aserțiune n’avem decât să adăugăm că fierul este metalul cu cele mai evidente (cel puțin între metalele investigate de noi ) proprietăți oxidante (Yin) , deci opuse − și prin urmare neutralizante − celui reducător al fluidelor subtile (v. §II.5). Oferta de “hrană
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
poți fi Soarele, fii modesta planetă”. Errare humanum est și, mai mult, nu e nimeni care să pedepsească greșeala , doar că se îngreunează karma. Nu există rai ori iad ca în accepțiunea creștină (și nu numai) a termenilor; iar această aserțiune este susținută de declarațiile subiecților temporar extracorporalizați investigați de , care n’au “văzut”, în timpul acelei experiențe, nimic de acest gen. Mai mult, după aceste experiențe, subiecții au abandonat concepțiile anterioare privind “modelul răsplată-pedeapsă în viața de apoi ”. Vorbeam, ceva mai
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
mai mult pe sens decât pe formă. Identificarea manierei simbolice de construcție a comunității tinde să reducă uneori prea mult din relevanța pe care aspectele "materiale" o au. Comunitatea ar exista în mințile membrilor și nu ar trebui confundată cu aserțiunile geografice sau sociografice. Prin extensie, realitatea granițelor comunităților stă în gândire, în semnificațiile pe care oamenii le atașează acestora și nu în formele lor structurale. Într-o comunitate, "chiar dacă granițele sale structurale rămân intacte sau nu, realitatea comunității stă în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
G-R, BS); „spune adevărul”/„adevărat”, „Cel ce este adevarat” (C); 8) „verax”, „verus” (Vg); „veridique”/„îl m’envoie vraiment” șcu notă: Litt.: Îl est véritable (văr. véridique) celui qui m’envoieț” (BJ); „true” (RSV). - În În 3,33 întâlnim următoarea aserțiune referitoare la mărturia dată de Isus: ho labÄîn auto¤ tgn martyrían esphrágisen hóti ho theòs alQthes estin: „Cine primește mărturia lui confirmă faptul că Dumnezeu este vrednic de crezare.” (A.B.) - În În 7,28, Isus strigă în templu: „Eu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este să ne Întrebăm: „Care este izvorul cunoașterii la elevi?” sau „Care sunt sursele Învățării - luată ca formă specifică a cunoașterii?”. În mod real, cunoașterea În sine și Învățarea - ca formă specifică a cunoașterii, au origini diverse. De aici și aserțiunea că metodele pornesc de la experiențe diverse ce Întregesc și modelează cunoașterea (Învățarea) individuală. Astfel: a) unele pornesc de la experiența altora, respectiv de la experiența de cunoaștere a umanității condensată În valorile culturii, b) altele au În vedere experiența individuală directă, perceptivă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
școlar 135 7.4. Determinarea neparticipării școlare 136 Rezumat 137 Capitolul VII. Teorii critice ale relației dintre școală și mobilitatea socială 139 1. Teoria acreditărilor: critica funcționalismului tehnologic și a „capitalului uman” 139 1.1. Teoria acreditărilor. Principalele probleme și aserțiuni 141 1.2. Sistemul acreditărilor în România 145 2. Alte teorii conflictualiste 147 2.1. Teoria lui Bowles și Gintis 147 2.2. Alte teorii de inspirație marxistă ale reproducerii sociale 148 Rezumat 149 Capitolul VIII. Încrederea în școala românească
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]