1,006 matches
-
caz, cel din Bâra ne-a scos sufletul, dar parcă nu mai mult decât cel de la intrarea în Luțca! Totuși, dacă trebuie s-o recunoaștem, abia urcușul următor a fost un coșmar. Ieșisem din Bâra pe șosea, până la sfârșitul zonei asfaltate, la vale. Se vedea, în dreapta și-n sus, șerpuit și foarte la deal, un drum neasfaltat, cu pietriș, dar colbuit nevoie mare. De unde ne-am oprit, se zărea în stânga și înainte un drum (cred că spre Oțeleni), în dreapta o pășune
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
de primăvară, care acum Începe să răsară. A Început semănatul ovăzului. În măsura În care Înaintăm Întâlnim suprafețe tot mai mari rezervate pășunatului. După amiază dăm de o șosea neasfaltată. Lucru neobișnuit, și voi nota porțiuni din SUA care nu au fost Încă asfaltate. Șoselele, În schimb, sunt joase fără șanturi, cu strat de pietriș peste care s-a trecut cu compresorul. Mergem astfel prin Dakota timp de două zile, după care vom da din nou peste asfalt sau beton, care Începe să Înlocuiască
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
plinătatea trăirilor noastre. Aș spune că, din contră! Au reprezentat veritabile încercări ale răbdării și nervilor noștri. Pe care, în mare, le-am absolvit. Chiar sunt sincer când afirm că aș risca să înfrunt din nou olteneștile șosele (doar aparent asfaltate și din belșug garnisite cu gropi cu... rugozitate mare) numai să întorc timpul din cursul lui implacabil și să mă regăsesc în universul muzicii, al dansului și al bucuriei sahaj, din sălile de spectacole vibrate în week-end -ul trecut. Vineri
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cu dărnicie, în timp ce lăsam în urmă bătrânele meleaguri moldave. Păduri, dealuri împodobite cu pășuni sau livezi, sate frumoase ne întâmpinau la tot pasul. De data aceasta am folosit cealaltă variantă de drum, drum ce s-a dovedit a fi unul asfaltat. Pe traseu ne-am delectat cu prasad din pungulițe. Cinci fiind, aveam din abundență... Apoteoza zilei de întoarcere am trăit-o când am prins o barieră. (Trebuia să fie și o apoteoză! - Nu?) Bariera s-a împotrivit planurilor noastre la
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
lacrimi au legende rămase din miile de ani ai trecutului, de când viețuiesc în izolarea măreață a piscurilor albe popoarele caucaziene. De la un loc drumul se desface; șoseaua apucă pe un afluent al râului Bzâb: Ghega. Suim necontenit pe o șosea asfaltată și de pe Ghega ocolim iarăși pe altă apă, Iupșara. Aici curg lacrimile bărbaților; aici se află o strâmtoare numai de câteva zeci de pași: Poarta Iupșarei prin care trecem ca să străbatem pe lângă viforul torentului drumul până la lac. Rița e un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
galbene și violete samănă cu cel al crinului de grădină. 15 iunie Dimineața facem o excursie cu automobilul spre Vathará un lac mai mic decât Rița, așezat subt piscuri mai nalte (1800 m.?). Ar fi trebuit, după ce se isprăvește drumul asfaltat, să mai umblăm cu piciorul încă 7 km. E vreme de ploaie; ne oprim la niște izvoare de ape minerale plăcute la gust, în felul Narzanului. Aceste izvoare le găsim într-o poiană mai largă. Piscurile ninse sunt aproape. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oare posibil ca o cruce să se vadă și pe întuneric? Este posibil ca în prezența ei în gândurile tale să fie încă întuneric? îmi pun acum aceste întebări și la amândouă înclin să răspund afirmativ. Ajung apoi la drumul asfaltat care începe să prindă contur în zorii dimineții. Privesc în jur și departe, pe vârfurile de munte, sclipesc intermitent luminile albe ale morilor de vânt. Munții, dealurile, colinele încep să se vadă și ele scăldate într-o lumină încă firavă
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și cu sens unic; dacă moare motorul unei mașini se blochează ditamai municipiul. Dacă vreun cal rupe garofița de care e priponit în zori, iese nonșalant în faimosul bulevard și jumătate de oraș întârzie la serviciu. Strada mea nu e asfaltată și nu e canalizată, fiind pietruită probabil pe vremea lui Neagoe Basarab cel Sfânt. De aceea i-am și propus primarului s-o declare monument istoric, chestie cu care în principiu a fost de acord, pentru că nu necesită niciun fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fericiți și să-I mulțumim. Să-I dăm slavă pentru toate! Pe acest frumos munte sunt și două mănăstiri: una este greacă iar cealaltă catolică. Noi am vizitat-o pe cea greacă. Șoseaua care duce până sus este șerpuită și asfaltată. Te urcă arabii cu microbuzele lor În schimbul a câțiva dolari. Așa ne-au urcat și pe noi toți. Ar fi fost minunat să urcăm și noi pe jos, cum mergea Mântuitorul cu ucenicii Săi. Poți vedea multe și poți admira
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cu labele și deasupra mormântului a fost găsit și leul mort. Atât de mult a respectat pe stăpân. Minune. Dudul lui Zaheu La vreo 3 km de Mănăstirea Sf. Gherasim se află mănăstirea cu dudul lui Zaheu. Lângă șoseaua frumos asfaltată este o frumoasă mănăstire cu un singur călugăr. E uimitor ce poți vedea de cum intri pe poartă. Poarta este Înaltă, de câțiva metri, nu poți vedea nimic În spatele ei. Este Încuiată. Părintele David bate În poartă și În câteva clipe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
În timp util, să dezleg enigma: de ce sacrificăm de Crăciun un porc, iar nu altceva. Desigur, nu Întâmplător. Beneficiind de negentropia eliberată de plante, să ne gândim - noi orășenii - și la ei, la arborii captivi Între trotuare, străzi și alei asfaltate ori betonate. Săteanul recoltează gândindu-se la semănat, adică la viața de la anul a acelorași plante. La oraș, treaba se pune oleacă altfel, adică gândind la viitoarea recoltă de frunze. Am spus cu alte prilejuri că În solul acoperit cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și Proiectare al firmei Porsche, aflat lângă Stuttgart, într-o zonă de dealuri, păduri și terenuri agricole bine și modern îngrijite. Zilnic parcurgeam cu mașina mea cei cca 40 de km distanța de acasă până la serviciu. Drumul era o șosea asfaltată foarte bine întreținută, care permitea o deplasare rapidă și comodă. Uneori, pe această modernă șosea, întâlneam câte un arici mort, zăcând într-o baltă de sânge, strivit de către un automobilist grăbit. Imaginea asta m-a tulburat mereu, mi-a trezit
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
așteaptă la drum. Cred că Bucescu a avut cea mai serioasă contribuție culinară, fiind aprovizionat cu regularitate de tatăl său, preotul Bucescu. Nu-mi mai amintesc pe ce traseu am plecat. Prin anul 1952, toate drumurile din zonă erau ne asfaltate iar mașinile erau o raritate. Știu că o bucată de drum l-am făcut călătorind clandestin, cu un tren de marfă. Dragoș Bucescu, fiind fiu de preot, ne dădea sfaturi cum trebuie să ne purtăm într-o mănăstire, ca să nu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
gripă stătea scris cu majuscule BĂTĂTURI, o săgeată îndreptată spre un nou bilet dovedind interesul celui care operase a doua modificare: „Tratăm la domiciliu impotență. Reușită garantată. S-a dat și la televizor“. O istorie cu borduri Strada Cocoșilor e asfaltată an de an. Străzile Atmosferei, Norocului, Depozitului Central, Crabului și Lupilor nu au fost asfaltate niciodată. Când plouă, lumea înoată până la tramvai prin noroc. Când nu plouă cu lunile, atmosfera e un depozit central de praf în care, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
lipi sub păr nițel fiere nițel harbuz orice ploaie de vară sloboade-n cucuruz îngeri meșteri la furișat ce-au fost cândva se înțelege gardă de corp pe lângă rege Spre satul izolat în care am crescut nu ducea nici o stradă asfaltată, numai niște drumuri colbuite pline de hârtoape. Însă regele s-a abătut și pe-acolo, căci altfel nu l-aș fi întâlnit. N-avea nimic de-a face cu regii din basme, acasă n-aveam cărți de povești. Era un
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
una peste alta prin constrângere, două realități suprapuse forțat. Deși oricare dintre ele te-ar fi putut zdrobi ea singură. și în familia mea fiecare era o insulă. Erau anii ’50, o copilărie în stalinism, un sat izolat, fără stradă asfaltată care să ducă spre oraș - dar nu și o rezervație la adăpost de politică. Vreo trei sau patru activiști politici îi țineau sub control pe toți și tot satul. Veneau de la oraș. Proaspăt școliți, tinerii supraveghetori își începeau cariera într-
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ferestrele camerei se vedea stadionul, pe geamul de la bucătărie zăream spitalul raional, cunoscut și pentru faptul că cei obosiți de viață obișnuiau să se azvârle de la ferestrele sale. Iar între ele, la mijloc, câmpul se târa până spre ultimul drum asfaltat. Deasupra - cerul gol. Era gri-portocaliu de la fumul din fabrici. Fereastra era mai sus decât cerul, pentru o pereche de ochi sosită de la șes lucrurile păreau anapoda. Priveam la cer cum ai privi într-o băltoacă. și fiindcă apartamentul traversa cerul
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
a mai oprit până în Laponia cea înzăpezită unde închis în cămăruța lui de gheață a plâns trei zile și trei nopți la rând de mila tuturor copiilor nefericiți... ...Pentru prima dată am văzut în Bumbăcari o casă acoperită cu carton asfaltat aparținând unui deportat sârb, Moma sau Momcico. Ori de câte ori treceam pe acolo mă uitam minute în șir la această minunăție. Cel puțin la început, nu mi-a venit să-mi cred ochilor: am stat așa pierdut minute în șir, mirat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
capătă de la Uniunea Sovietică și statele cu rânduire socialistă sprijinul moral și material spre a se ridica. Viitorul a avut dreptate, suspinul pentru trecut nu evocă decât fantome. Dacă un om privind câmpurile arate cu tractoarele, fabricile, tunelurile și șoselele asfaltate, barajul în construcție al hidrocentralei de la Bicaz, apartamentele superbe din cartierele pentru muncitori, creșele, școlile, spitalele, bibliotecile, institutele pentru promovarea științelor și artelor, ar lăcrăma pentru plugul de lemn și pentru bordei, ni s-ar părea slab la minte ca
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
hotărât brusc să nu mai creadă în existența lui. Au urmat vreo două săptămâni de mânie, disperare și agitație, în care își reclama dreptul la însănătoșire, refuzul de a se lăsa îngropată de vie în casă. Cum pe străzile proaspăt asfaltate ale țării ieșeau la plimbare doar oamenii sănătoși, constructori ai uzinelor viitorului în care se punea la cale tiparul omului nou, mama trebuia ascunsă bine. Paralizia sa irecuperabilă era o sfidare la adresa medicinii statului. După o perioadă lungă, imposibil de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
repede în atmosfera, practicile și compor tamentele specifice capitalismului rural, mulți dintre ei aspirând să acceadă în rândul burgheziei agrare prin cumpărarea și exploatarea de terenuri, prin înființarea de ateliere meșteșugărești, de firme comerciale sau de producție agrară. Pe șoseaua asfaltată care tarversează satul de la un capăt la altul circulă fără întrerupere autovehicule de toate mărimile, agresându-i cu praf și zgomot pe locuitorii care își au casele de o parte și de alta a respectivului drum. Cu spiritul său tradiționalist
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pline cu ciment și le toarnă la locurile de îmbinare, în timp ce altă grindă e pusă la locul ei. În cîteva minute, încăperea e acoperită, apoi se aude cum deasupra se toarnă ciment, smoală topită și se întind plăcile de carton asfaltat. Munca asta, în alte condiții, ar fi durat măcar jumătate de zi. Vlad privește insistent spre interfon, dar interfonul tace. La fel și telefonul. Acum, spune el, că tot e gata treaba, pot să știu și eu de ce ai scos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
la doar 200 de metri de ambasadă. Cartierul Pocitos, unde se afla misiunea, își trage numele de la râul Pocitos (astăzi deviat și acoperit), zona fiind populată pe la 1886, dotată cu tramvai electric la 1906 și din 1910 cu vestita Rambla asfaltată. După program, dacă nu aveam seara nici o acțiune protocolară, plecam cu soția la plimbare, pe un traseu "fix" din Portul Buceo până la micul restaurant "El viejo y el mar", botezat după cartea lui Hemingway, 3 kilometri dus, 3 întors, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu același nume, dar cu altă orientare și cu alt conținut: de, altfel bate vântul acum), ca să urc la România literară, unde lucram pe atunci. O zi de toamnă târzie, umedă, cețoasă și (surpriză) caldă. Pe gazonul ce mărginește aleea asfaltată pe care merg zăresc doi-trei câini, tolăniți în iarbă, cu burta lipită de pământ, de pământul ce încă nu s-a răcit de tot, mai păstrând rezerve din marea energie termică acumulată în timpul verii. I-am mai văzut și altădată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fericiți și să-I mulțumim. Să-I dăm slavă pentru toate! Pe acest frumos munte sunt și două mănăstiri: una este greacă iar cealaltă catolică. Noi am vizitat-o pe cea greacă. Șoseaua care duce până sus este șerpuita și asfaltata. Te urca arabii cu microbuzele lor în schimbul a câțiva dolari. Așa ne-au urcat și pe noi toți. Ar fi fost minunat să urcăm și noi pe jos, cum mergea Mântuitorul cu ucenicii Săi. Poți vedea multe și poți
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]