956 matches
-
ambele părți ale „Hudiții Piștii”, a altora din „Bălți” precum și a celor de pe „Vale'n Sus” de la Iosif Lungu până la ce a lui Ioan Brudar. Noile cartiere urmau să fie prevăzute cu rețele stradale în lungime de 1,8 km asfaltate, cu carosabil de 3,5m, cu rețele electrice și iluminat public precum și cu altele de apă potabilă, canalizare etc. Noile gospodării nu aveau prevăzute fântâni propri ci doar publice, pe stradă, amplasate la 100 m una de alta, dublate și
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
au fost 1979 dintre care 1115 sârbi, 672 români ( și alții), iar în 2002 au fost în total 1776 locuitori, dintre care 1046 sârbi, iar români doar 491 (ceva maghiari și alți). Satul are, în momentul de față, toate străzile asfaltate, trotuarele din beton, stațiune sanitară (cu medic, dentist, farmacie), poștă (cu centrală telefonică digitală), moară, pescărie, mai multe prăvălii, școală cu opt clase (în limba română doar patru clase), activitate culturală bogată, dar și mari succese ale fotbaliștilor,etc. A
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Sărcia română, nemții se colonizează în 1801. Feliks Milleker nu a ilucidat ideea de ce, din anul 1924, Sărcia română este Sărcia nouă. Sărcia (Sutjeska) a fost și este o localitate mixtă, situată în zona centrală a Banatului sârbesc, pe șoseaua asfaltată Zrenjanin-Vârșeț la 25 de km. de Zrenjanin. Cândva aici au trăit români și germani iar acum români și sârbi. După Feliks Milleker, în anul 1333 este amintită localitatea Sărcia (Zaruca), care aparținea comitatului (denumire maghiară a timpului acela) sau districtului
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
de un parc frumos în jurul căruia s-a format centrul. Pe la mijlocul secolului trecut a fost nimerită de un fulger după care a fost mistuită de flăcări. În anul 1958, ruinele ei au fost înlăturate iar astăzi pe aci trece șoseaua asfaltată care duce spre Krajšnik (Șupleia). În anul 1811 au fost 893 de suflete. După recensământul din 1832 în sat au trăit 796 de rimocatolici și 6 locuitori pravoslavi care au fost renumiți prin creșterea cailor. În anul 1854 numărul s-
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
numărul locuitorilor, în special al românilor. După recensământul din anul 2002 au fost 1776 dintre care 1046 sârbi și 491 de români. Multe s-au schimbat în sat. Pe parcursul anilor întreg satul a fost electrificat, prin strada principală trece drumul asfaltat care leagă cele două centre urbane Zrenjanin-Vârșeț. Drumurile prin străzi au fost asfaltate iar pe lângă case, trotuarele betonate. Au ajuns și telefoanele. Primul telefon l-a avut Erne Maroc încă în anul 1922 iar fiica acestuia, Dudica, a avut un
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
comandată de un editorialist american și nepublicată. Spre deosebire de aceste opere de anticipație de excepție, în textul de față Jules Verne își limitează viziunea asupra evoluției umane la cvadruplarea populației liniștitului oraș Amiens, la tramvaie și iluminare cu ajutorul electricității, la străzi asfaltate și la renovări urbane. Ideile sale legate de oraș nu par a depăși nivelul unor lucrări municipale de mică anvergură. Lucrul acesta este perfect explicabil ținând cont că plimbarea prin Amiens-ul anului 2000, pe care autorul o relatează pe un
Un oraș ideal () [Corola-website/Science/321342_a_322671]
-
a prezentat valoroasele costume populare, cântecele, jocurile populare și tradițiile locale în spectacole și concursuri, prin diversele ansambluri culturale care au activat și activează și astăzi în localitate. Marinul este acum un sat modern, cu infrastructură corespunzătoare secolului XXI: drumuri asfaltate și pietruite, internet, telefonie mobilă și fixă, apă curentă. Oricine ajunge în Marin este impresionat de frumusețea acestor locuri. Satul se înfățișează ca o imensă livadă de prun; este înconjurat de păduri, pajiști și vii, iar în planul îndepărtat se
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
află o parte mai mică din sat, denumită " Peste Vale", iar în dreapta o parte mai mare. În unele lucrări, "pârâul Șinca" este denumit râul Șercaia, dar populația din localitate nu folosește această denumire. Un pod de beton armat, pe șoseaua asfaltată care leagă satul Vad de Dumbrava Vadului, a fost dat în folosință în anul 1996, pentru facilitarea trecerii între cele două părți ale satului. Acesta a înlocuit un alt pod ceva mai vechi, din lemn, care fusese construit în anul
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
Olteț. Altitudinea medie este de 230 metri, situarea între dealuri asigurându-i un climat liniștit. Populația este alcătuită majoritar din români.Este situat la cca. 3 km est de centrul administrativ al comunei Zătreni, iar accesul este facilitat de drum asfaltat și lângă biserică este punctul terminus al curselor de autobuz cu plecare din București.
Sășcioara, Vâlcea () [Corola-website/Science/302042_a_303371]
-
electrice, prelucrarea lemnului, transporturi, balastiere, agricultură-zootehnie etc. Cel mai mare obiectiv economic este Fabrica de contactoare "EATON" Electro Producție SRL care are aprox. 1800 de angajați. Comuna oferă locuitorilor săi și potențialilor investitori o infrastructură bine pusă la punct: drumuri asfaltate sau pietruite, apă curentă(există o modernă uzină de apă), canalizare (inclusiv stație de epurare),telefonie digitală,internet de mare viteză,televiziune prin cablu(fibră optică),rețea de gaz metan,iluminat public nocturn(inclusiv între sate în zone nelocuite),serviciu
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
plăcintă plină de rahat. Căcat domnișoară Puchiu. Căcat... Și de atunci i-a rămas numele "Kaț," ca să nu știe lumea că "Kaț" era diminutivul lui CĂCAȚI. Am urcat pe Capela pe drumul de lângă episcopie. Vechia pârtie de schi era acum asfaltată. Pe locul unde era platforma cu șoproane unde vara se instalau bufete era acum un motel cu restaurant. Aș fi vrut să urc măcar până la trambulina mică să văd dacă a mai rămas ceva din scheletul de odinioară, dar vârsta
Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
peste Dunăre, se află Bulgaria. Spre sud-est, la o depărtare de 14 km, se găsește comuna Poiana Mare, una dintre cele mai mari așezări rurale din țară, cu care comunică, atât prin calea ferată Calafat-Golenți, cât și prin moderna șosea asfaltată 55A. La sud și sud-est, orașul se învecinează cu localitățile Smârdan și Ciupercenii Noi, ambele înființate la sfârșitul secolului trecut și care în prezent alcătuiesc o singură comună - Ciupercenii Noi. Din punct de vedere fizico-geografic, orașul se găsește situat într-
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
cea mai mare partea a industriei, Săo Paulo produce (doar 51% din totalul de energie este produs în stat) și consumă cea mai multă de energie din Brazilia. Statul Săo Paulo are o rețea de 32.000 km de drumuri asfaltate, reprezentând 17% din totalul drumurilor de acest tip din Brazilia. Autostrăzile din Săo Paulo sunt considerate a fi cele mai bine conservate și cele mai moderne. Unele autostrăzi sunt administrate și întreținute de proprietarii privați. Întreprinderile care au vrut să
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
a schimbării contextului politic și a aplicării măsurilor de reorganizare și modernizare a forțelor armate românești . Ca obiective turistice în zonă, sunt demne de a fi menționate: 1. La circa 2 km de centrul localității Cetate, la capătul unui drum asfaltat care duce către malul Dunării se găsește casa de creație literară amenajată în una dintre clădirile administrative ale fostului port (în prezent numit "Port Cultural Cetate") din inițiativa și prin grija cunoscutului poet și revoluționar Mircea Dinescu. 2. Plaja Dunării
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
în funcțiune la Arbănași - comună Beceni. . Deasemeni în comuna Bisoca, campusul Sf. Sava situat în apropiere de Lacu Limpede deservește periodic serii de elevi defavorizați social. Simboluri cunoscute ale zonei: Accesul în zona se face dinspre Buzău pe DJ203K, drum asfaltat până la Lopătari. Din acestă, pornesc derivații spre valea Râmnicului în apropiere de intrarea în Vintilă Vodă: Dinspre Râmnicu Sărat: Zidul Uriașilor se află spre izvoarele râului Câlnău, în comuna Valea Salciei. Este vorba despre un zid din roci masive dure
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
de rezervație de tip geologic și botanic, situate între Dealurile Pâclelor, în comuna Berca respectiv comună Scorțoasa.. Accesul este posibil mergând mai întâi spre nord pe valea Sărățulului până la Policiori și de acolo la dreapta spre est, pe un drum asfaltat. Vulcanii Noroioși de la Beciu, sunt situați spre capătul anticlinalului Berca - Pâcle - Beciu - Arbănași. Se accesează pe un drum destul de dificil și mai puțin cunoscut - din zona Pâclelor Mici se trece prin satul Beciu spre Dealul Balaurului, pe drumul spre Arbănași
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
loc nivelat se dorea construirea unei mari săli de conferințe și de recepții. După Revoluția Română din 1989, proiectul nu a mai fost început iar locația a rămas la stadiul de „maidan”. În anii '90 Primăria a croit câteva alei asfaltate, a plantat arbori și i-a dat spațiului numele de "". Parcul are forma de dreptunghi, cu suprafața de 17 hectare, și este delimitat de bulevardul Națiunile Unite, bulevardul Libertății, strada B. P. Hasdeu și Splaiul Independenței, unde se află și
Parcul Izvor () [Corola-website/Science/327689_a_329018]
-
păstrează și transmit cu sfințenie numeroase tradiții și obiceiuri care refectă într-o manieră locală speranțele, bucuriile, durerile umane, renașterea naturii. Comuna a fost lipsită mult timp de beneficiile tehnologiei moderne. Astfel, facilități indispensabile vieții omului modern (telefon, internet, drum asfaltat) au fost introduse târziu, după anul 2000. În ceea ce privește credința oamenilor, se pare că ea reprezintă un reper stabil al existenței lor. Oamenii cred în Dumnezeu, merg la biserică în fiecare duminică (mai mult bătrânii satului), uneori această credință îmbinându-se
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
a derivat ulterior numele cătunului. Ca și căi de acces se pot anumera mai multe drumuri comunale și județene care leagă comuna de artera principală DN 64. Amintim DC 102 - recent modernizat. Comuna este integral racordată la rețeaua electrică. Drumurile asfaltate reprezintă 40% din lungimea totală a căilor de comunicație locale. Din punct de vedere al comunicațiilor, există rețea de telefonie și rețea de televiziune prin cablu. Comuna se dezvoltă zilnic și progresează prin clădirile ce le înalță noile familii formate
Comuna Ionești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302032_a_303361]
-
colecțiile Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu, în Herbarul Nyárády. Altitudinea medie este de 400 m. Vatra satului se prezintă ca o depresiune. Există mai multe străzi: Principală sau Mare, Mică, Morii, Florilor, Urușagului, Drevelor, Întreprinzătorilor, Șicator sau Moghioroșcut (toate asfaltate în anul 2009) și Gilăului sau Lăbuț (încă neasfaltată). Din punct de vedere administrativ, Luna de Sus aparține comunei Florești, din anul 1950, până la care era comună de sine stătătoare, având arondat și satul Stolna și pentru un timp și
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
specii de păsări cântătoare, iar dintre mamifere lupul ("Canis Lupus"), pisica sălbatică ("Felis Silvestris"), jderul de pădure ("Martes Martes"),vidra etc. Posibilități de acces. Accesul cel mai ușor este cu mașina. Astfel, dinspre est, de la Huedin se poate lua drumul asfaltat Huedin - Sâncrai - Călata - Răchițele. Dinspre nord, accesul se poate face pe văile Săcuieului, Drăganului și Iadului, iar dinspre vest, de la Beiuș spre Stâna de Vale. Pe Valea Iadului există zilnic o cursă de autobuz până la Motelul Leșu și înapoi. De la
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
aflată la 3km distanță și de drumul județean DJ692 Periam - Sânandrei. Satul este legat la calea ferata prin stația de la Gelu, aflată la 3km distanță la marginea satului Gelu. De la Sânpetru Mic până la stația de calea ferata există o alee asfaltata. În jurul anului 1250, sub regele ungar Bela al IV-lea, coloniști slovaci au întemeiat aici o localitate cu numele "Toți" (în înseamnă "slovac, slav"), așezare dispărută ulterior. În 1843, 36 de familii din Sânpetru German, producători de tutun, au reîntemeiat
Sânpetru Mic, Timiș () [Corola-website/Science/301395_a_302724]
-
varietate de pești (carasul, crapul, roșioara ș.a.) iar în albia râului Vedea întâlnim cleanul și nisiparnița. Satele comunei sunt conectate cu restul localităților țării doar prin drumul județean 703, având o lungime de 28 km (pe teritoriul comunei), dintre care asfaltați 7 km iar 21 km fiind modernizați. Restul căilor de comunicație este format din drumuri de țară și poteci fiind accesibile doar pe jos, cu bicicleta sau șareta. Cea mai apropiată gară este cea de la Drăgășani la circa 25 km
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
s-a construit actuala cabană Cumpăna). Drumul Național 7C (DN7C), supranumit " "(de la prefixul „trans-” + Făgăraș) leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania, străbătând Munții Făgăraș, cea mai înaltă grupă montană din România, făcând parte din Carpații Meridionali. Este un drum asfaltat, ajungând în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m. Astfel, Transfăgărășanul se situează pe locul al doilea ca altitudine în clasamentul șoselelor alpine din România, după Transalpina (DN67C) din Munții Parâng, care urcă până la 2145 m. Drumul
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
frecventând școlile din Ballabio sau Lecco, cu ajutorul serviciul "Transport școlar" sau cu mașinile private. Fiind situat la baza muntelui Resegone din Alpii Bergamezi, pentru a ajunge la Morterone trebuie parcurs un drum sinuos care străbate masivul Monte due mani. Drumul asfaltat este destul de îngust și nu permite circulația autovehiculelor în ambele sensuri simultan. Trebuie menționat faptul că drumul nu continuă după Morterone, limitând orice altă cale terestră de acces. Localitatea are însă un helioport.
Morterone () [Corola-website/Science/324931_a_326260]