1,099 matches
-
ducând la epuizarea resurselor. Un alt factor justificativ pentru intervenția statului este reprezentat deasimetria informațională. Aceasta reprezintă un avantaj de informație pe care unii actori îl dețin și pe care îl pot specula în defavoarea competitorilor. Cele mai cunoscute exemple de asimetrie informațională sunt hazardul moral și selecția adversă. Aceste două exemple de asimetrie informațională sunt întâlnite frecvent în contextul relațiilor dintre producătorul și consumatorul de servicii. De exemplu, în cazul asigurărilor, dacă sunt luate în considerare doar mecanismele pieței, există probabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
reprezentat deasimetria informațională. Aceasta reprezintă un avantaj de informație pe care unii actori îl dețin și pe care îl pot specula în defavoarea competitorilor. Cele mai cunoscute exemple de asimetrie informațională sunt hazardul moral și selecția adversă. Aceste două exemple de asimetrie informațională sunt întâlnite frecvent în contextul relațiilor dintre producătorul și consumatorul de servicii. De exemplu, în cazul asigurărilor, dacă sunt luate în considerare doar mecanismele pieței, există probabilitatea să se asigure doar cei ce reprezintă un nivel ridicat de risc
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
modalitatea principală prin care statul suportă majorarea cuantumului cheltuielilor publice constă în creșterea nivelului impozitelor indirecte. Creșterea impozitelor indirecte presupune costuri sociale și electorale mai mici. Kristensen (apud Lane, 1993, p. 321) analizează creșterea dimensiunii sectorului public plecând de la modelul asimetriei dintre interesele diferitelor grupuri sociale. Modelul asimetriei oferă explicații privind creșterea dimensiunii sectorului public. Asimetria operează la trei niveluri ale sectorului public: luarea deciziei, producerea și finanțarea. Primul nivel se referă la lipsa unui echilibru între deciziile colective valabile pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
cuantumului cheltuielilor publice constă în creșterea nivelului impozitelor indirecte. Creșterea impozitelor indirecte presupune costuri sociale și electorale mai mici. Kristensen (apud Lane, 1993, p. 321) analizează creșterea dimensiunii sectorului public plecând de la modelul asimetriei dintre interesele diferitelor grupuri sociale. Modelul asimetriei oferă explicații privind creșterea dimensiunii sectorului public. Asimetria operează la trei niveluri ale sectorului public: luarea deciziei, producerea și finanțarea. Primul nivel se referă la lipsa unui echilibru între deciziile colective valabile pentru întreaga populație și beneficiile private ale acțiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
indirecte. Creșterea impozitelor indirecte presupune costuri sociale și electorale mai mici. Kristensen (apud Lane, 1993, p. 321) analizează creșterea dimensiunii sectorului public plecând de la modelul asimetriei dintre interesele diferitelor grupuri sociale. Modelul asimetriei oferă explicații privind creșterea dimensiunii sectorului public. Asimetria operează la trei niveluri ale sectorului public: luarea deciziei, producerea și finanțarea. Primul nivel se referă la lipsa unui echilibru între deciziile colective valabile pentru întreaga populație și beneficiile private ale acțiunilor colective care produc efecte pentru anumite grupuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
deciziei, producerea și finanțarea. Primul nivel se referă la lipsa unui echilibru între deciziile colective valabile pentru întreaga populație și beneficiile private ale acțiunilor colective care produc efecte pentru anumite grupuri de interese restrânse. Al doilea nivel are în vedere asimetria în privința alocării corecte a resurselor publice. Asimetria apare, la acest nivel, în special din cauza absenței unor criterii de eficiență care să ghideze interacțiunile dintre interesele grupurilor de producători (birocrația și grupurile profesionale) și cele ale grupurilor de consumatori. Al treilea
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
referă la lipsa unui echilibru între deciziile colective valabile pentru întreaga populație și beneficiile private ale acțiunilor colective care produc efecte pentru anumite grupuri de interese restrânse. Al doilea nivel are în vedere asimetria în privința alocării corecte a resurselor publice. Asimetria apare, la acest nivel, în special din cauza absenței unor criterii de eficiență care să ghideze interacțiunile dintre interesele grupurilor de producători (birocrația și grupurile profesionale) și cele ale grupurilor de consumatori. Al treilea nivel se referă la diferența dintre consumul
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Cerkez, 2006, p. 81). În sistemul economic socialist, există negocieri atât între grupurile sociale și birocrații guvernamentali, cât și între reprezentanții diferitelor grupuri. Negocierile cu reprezentanții guvernamentali au ca scop maximizarea nivelului de resurse disponibile 3 și sunt posibile datorită asimetriei informaționale 4. Prioritizarea industriei a dus la apariția diferențelor de tratament în ceea ce privește politicile bugetare. Având în vedere importanța lor economică sporită, ramurile prioritare au fost supuse unor constrângeri bugetare slabe, fiind permanent ajutate de stat. Bugetele întreprinderilor se acordă și
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pot fi evaluate, iar raportul dintre cerere și ofertă e dificil de măsurat. Maximizarea bugetului este posibilă datorită faptului că birocrații pot să mascheze costurile de producție fără a fi controlați. Posibilitatea de a ascunde costurile de producție se datorează asimetriei informaționale existente între birocrați și politicieni (Peters, 1995, p. 26). Asimetria informațională în negociere are la bază faptul că aceia careîmpart bugetul nu cunosc dimensiunea exactă a nevoilor fiecărui birou în parte. Modalitatea de acordare a bugetului unei agenții guvernamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de măsurat. Maximizarea bugetului este posibilă datorită faptului că birocrații pot să mascheze costurile de producție fără a fi controlați. Posibilitatea de a ascunde costurile de producție se datorează asimetriei informaționale existente între birocrați și politicieni (Peters, 1995, p. 26). Asimetria informațională în negociere are la bază faptul că aceia careîmpart bugetul nu cunosc dimensiunea exactă a nevoilor fiecărui birou în parte. Modalitatea de acordare a bugetului unei agenții guvernamentale nu ține, ca în cazul firmelor private, de performanța economică sau
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
accent pe profilul strategiilor adoptate de guvern în încercarea de a reduce costurile de tranzacție 2 pe care le presupune implementarea obiectivelor de politici publice cuprinse în programul de guvernare. De asemenea, vor fi identificate principalele strategii de reducere a asimetriei informaționale în această relație. În încheiere, vom formula un set de concluzii referitoare la posibilele implicații ale unei abordări de tip principal-agent pentru statutul și rolul pe care administrația publică centrală le are în procesul politicilor publice. Modelul principal-agenttc "Modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
mic decât cel al insatisfacției pe care o resimțim când constatăm nivelul resurselor pe care a trebuit să-l oferim în schimbul satisfacerii preferințelor noastre). În aceste condiții, în contextul delegării de către principal a responsabilității către agent, apare o situație de asimetrie informațională (Moe, 1984). Ea se manifestă, în cazul principalului, prin posibilitățile limitate de a stabili care este agentul cel mai potrivit pentru a-i delega responsabilitățile în vederea atingerii unor obiective (hidden information, adverse selection sau ex ante opportunism 2). Principalul
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pentru a-i delega responsabilitățile în vederea atingerii unor obiective (hidden information, adverse selection sau ex ante opportunism 2). Principalul apelează la diferite modalități de control al efectelor acestui dezavantaj, prin stabilirea unor criterii de selectare a agentului. În cazul agentului, asimetria se manifestă sub forma unui dezechilibru informațional legat de acțiunile întreprinse, postcontractuale, în vederea atingerii obiectivelor care fac obiectul contractului. Acțiunile agentului sunt în aceste condiții „ascunse” (hidden action, ex post oportunism sau moral hazard 1) principalului, în sensul că el
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
tranzacție suportate de principal. Una dintre problemele contractului încheiat între cei doi este legată de faptul că, dată fiind natura obiectului său, este greu de stabilit un protocol pentru fiecare situație care prezintă un risc din punctul de vedere al asimetriei informaționale (noi nu putem prevedea în faza de precontract toate situațiile în care se va afla șeful echipei de zugravi după ce încheie contractul, astfel încât să stabilim de la început, prin prevederi contractuale specifice, ce alegeri trebuie să facă el - de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
să urmărească în astfel de situații neprevăzute o idee despre binele copilului diferită de a noastră. Pentru a elimina aceste dezavantaje legate de caracterul incomplet al contractului, problema este identificarea aranjamentelor prin care să fie diminuate riscurile ce decurg din asimetria informațională dintre nivelul și tipul informațiilor deținute de principal, respectiv de agent. O soluție constă în stabilirea unor proceduri administrative, reprezentate de instrumentele legale ale unei agenții, aflată în situația de agent, prin care se limitează aria de intervenție a
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
o consecință a încercării ședinței de Guvern de a atenua efectele genului de probleme propuse de modelul principal-agent. În acest sens, vom încerca să asociem inițiativele unei reforme a administrației publice centrale cu încercarea de a atenua, printre altele, problema asimetriei informaționale (hazard moral, respectiv selecție adversă) existentă între ședința de Guvern și administrația publică centrală. De asemenea, vom trece în revistă avantajele și dezavantajele strategiilor de reducere a acestei asimetrii. În încheiere, vom formula câteva concluzii referitoare la posibilele tendințe
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
publice centrale cu încercarea de a atenua, printre altele, problema asimetriei informaționale (hazard moral, respectiv selecție adversă) existentă între ședința de Guvern și administrația publică centrală. De asemenea, vom trece în revistă avantajele și dezavantajele strategiilor de reducere a acestei asimetrii. În încheiere, vom formula câteva concluzii referitoare la posibilele tendințe de autonomizare a activității administrației publice centrale în raport cu parlamentul, ca rezultat al modificării raporturilor dintre guvern, administrație și electorat. Identificarea părților contractante: ședința de Guvern, SGG/CG și MLtc "Identificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
formulării și monitorizării modului în care obiectivele politice ale programului de guvernare sunt traduse în limbajul administrativ alceluilalt actor al relației: administrația publică centrală. Aceasta desfășoarăun set de activități îndreptate, conform modelului principal-agent, în două direcții 2: 1. diminuarea efectelor asimetriei informaționale asupra procesului de atingere a obiectivelor de politici publice formulate în programul de guvernare; 2. monitorizarea și coordonarea (în special orizontal; vezi Peters, 1998) a desfășurării contractului dintre guvern și administrație. Conform cadrului reglementat în care își desfășoară activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
realizează activitățile necesare pentru organizarea ședințelor Guvernului și pentru definitivarea proiectelor de acte normative adoptate; - monitorizează implementarea Programului de Guvernare 3. Dintre direcțiile de acțiune prezentate mai sus, două sunt cele care pot fi asociate unei strategii de echilibrare a asimetriei informaționale. Prima este stabilirea cadrului metodologic pentru sistemul de planificare și formulare a politicilor publice, iar a doua e monitorizarea implementării programului de guvernare. Acestea sunt implementate prin: - proceduri administrative de înregistrare a inițiativelor de politici publice (documentele de politici
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a documentelor de politici publice și introducerea planurilor strategice la nivelul ML creează cadrul formal impus de guvern aparatului administrativ al ML. Acest cadru vizează, pe coordonatele modelului principal-agent, diminuarea dezavantajelor pentru principal (guvern/ședința de Guvern) care decurg din asimetria informațională în ceea ce privește implementarea diferitelor obiective de politici publice specificate în documentele de politici publice asumate de respectivul corp administrativ (minister). În acest fel este asigurată coerența acțiunii guvernamentale, de la obiective până la instrumentele de implementare și rezultate. ML = ministere de linie
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
documentele de politici publice asumate de respectivul corp administrativ (minister). În acest fel este asigurată coerența acțiunii guvernamentale, de la obiective până la instrumentele de implementare și rezultate. ML = ministere de linie CG/SGG = Centrul Guvernului/Secretariatul General al Guvernului Relația de asimetrie informațională dintre ședința de Guvern și ministerele de linie Impunerea unei proceduri de evaluare ex ante a politicilor publice, activitățile unităților de politici publice, împreună cu metodologia planurilor strategice inițiată de SGG se înscriu (vezi schema de mai sus) în anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Guvern și ministerele de linie Impunerea unei proceduri de evaluare ex ante a politicilor publice, activitățile unităților de politici publice, împreună cu metodologia planurilor strategice inițiată de SGG se înscriu (vezi schema de mai sus) în anumite strategii de reducere a asimetriei informaționale dintre ședința de Guvern și administrația publică centrală. Totuși, conform modelului principal-agent, strategiile de monitorizare și evaluare ce decurg din intenția de reducere a acestei asimetrii pot conduce la apariția unor situații în care dezavantajele aplicării acestor strategii ar
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
se înscriu (vezi schema de mai sus) în anumite strategii de reducere a asimetriei informaționale dintre ședința de Guvern și administrația publică centrală. Totuși, conform modelului principal-agent, strategiile de monitorizare și evaluare ce decurg din intenția de reducere a acestei asimetrii pot conduce la apariția unor situații în care dezavantajele aplicării acestor strategii ar putea fi mai mari decât avantajele (Lane, 2005). Astfel de situații ar putea fi legate fie de apariția altor tipuri de informații (de politici publice) care pot
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în privința elaborării politicilor publice la nivel central" Introducerea unei abordări de politici publice la nivelul guvernului permite creșterea gradului de responsabilizare a aparatului administrativ în ceea ce privește inițiativele de politici publice. Impunerea unui cadru formalizat de fundamentare a politicilor publice guvernamentale reduce asimetria informațională în ceea ce privește un anumit tip de informații (cele legate de impactul respectivei politici publice sau orizontul de timp vizat pentru implementare), în cadrul procesului politicilor publice la nivel central. Prin obligativitatea prezentării unor date referitoare la impactul politicilor, se vizează o
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
interpretare din perspectiva acestui model a funcțiilor pe care SGG/CG le îndeplinește în raport cu ministerele de linie. Am asociat inițiativele referitoare la introducerea sistemului de formulare, planificare și monitorizare a politicilor publice cu elementele unei strategii de reducere a efectelor asimetriei informaționale dintre ședința de Guvern și administrația publică centrală. Am semnalat unele dificultăți și riscuri pe care le-ar putea întâmpina implementarea acestui sistem, precum și efectele proliferării perspectivei de politici publice la nivelul administrației publice centrale. Miza studiului este reprezentată
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]