1,838 matches
-
și mai ciudate, și avusese întotdeauna dreptate. Însă de data asta nu mai fusese chiar așa de norocos. Chiar stelele au fost cele care au distrus cosmosul static și etern din viziunea lui. În 1900, Calea Lactee era singurul univers cunoscut. Astronomii nu prea aveau idee ce era dincolo de micul nostru disc prăfuit de stele. Deși ei detectaseră niște nori strălucitori, spirali, nu existau motive să presupună că nu erau gaze luminiscente din interiorul galaxiei noastre. În anii 1920, totul s-a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
idee ce era dincolo de micul nostru disc prăfuit de stele. Deși ei detectaseră niște nori strălucitori, spirali, nu existau motive să presupună că nu erau gaze luminiscente din interiorul galaxiei noastre. În anii 1920, totul s-a schimbat datorită unui astronom american, numit Edwin Hubble. Un tip deosebit de stea, denumită cefeidă, avea o proprietate care i-a permis lui Hubble să măsoare distanța până la corpurile cerești îndepărtate. Cefeidele pulsează, devenind mai mult sau mai puțin strălucitoare într-un mod foarte previzibil
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
galaxiei noastre. Andromeda nu era un nor de gaz luminiscent; era un nor de stele, atât de îndepărtat încât ele se vedeau sub formă de pete, nu de puncte individuale de lumină. Alte galaxii spirale erau și mai îndepărtate. Astăzi, astronomii bănuiesc că universul are o lărgime de 15 miliarde de ani-lumină și că este presărat peste tot cu roiuri galactice. Aceasta era o descoperire uimitoare; universul era de milioane de ori mai mare decât se crezuse la început. Dar oricât
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
opusul; undele luminoase sunt alungite, ele fiind deplasate spre roșu. Poliția poate afla viteza unei mașini verificând deplasarea razelor de lumină - sub formă de unde radio - reflectate de vehicul. În același mod, urmărind cum se deplasează spectrul luminos al unei stele, astronomii pot deduce cât de repede se mișcă steaua - înspre sau dinspre noi. Hubble a combinat datele referitoare la distanță cu cele referitoare la viteza Doppler și a descoperit ceva șocant. Nu numai că galaxiile se îndepărtau cu viteză de noi
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
început, acum aproximativ 15 miliarde de ani, și de atunci spațiul a continuat să se extindă. Speranța lui Einstein într-un univers constant, etern, murise. Mai rămânea totuși un licăr de speranță, o alternativă a Big Bangului: teoria stabilității. Unii astronomi sugerau că ar exista izvoare din care țâșnește materia și că galaxiile se îndepărtează de aceste izvoare, îmbătrânind și murind. Dar, deși fiecare galaxie se îndepărtează și moare, universul, ca întreg, nu se schimbă niciodată. Există mereu un echilibru, ce
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și moare, universul, ca întreg, nu se schimbă niciodată. Există mereu un echilibru, ce este în permanență regăsit. Universul etern al lui Aristotel încă mai supraviețuia. Pentru un timp, teoriile Bing Bangului și stabilității au coexistat, fiind alternative alese de astronomi în funcție de filozofia pe care voiau s o susțină. La jumătatea anilor 1960 însă, situația s-a schimbat. Teoria stabilității a fost dărâmată de ceea ce oamenii de știință au crezut în mod greșit a fi excremente de porumbei. În 1965, mai
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
tot mai mult, în final ajungând într-o stare care poate fi considerată reversul Big Bangului: numită Big Crunch. Deci care va fi soarta noastră: marea comprimare sau moartea termică? Răspunsul poate fi aflat ușor. Când observă o galaxie îndepărtată, astronomii privesc înapoi în timp. O galaxie apropiată se poate afla la un milion de ani-lumină depărtare. O rază de lumină care părăsește acum acea galaxie va avea nevoie de un milion de ani pentru a ajunge pe Pământ; lumina văzută
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
părăsește acum acea galaxie va avea nevoie de un milion de ani pentru a ajunge pe Pământ; lumina văzută de ochii noștri acum a părăsit respectiva galaxie în urmă cu un milion de ani. Cu cât corpurile cerești urmărite de astronomi sunt mai îndepărtate, cu atât mai lungă este perioada privită de aceștia înapoi în timp. Soarta universului depinde de cât de bine se extinde balonul nostru, al spațiului-timp. Dacă viteza de expansiune descrește rapid, este un semn bun, care spune
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Pe de altă parte, dacă viteza de expansiune a universului nu descrește prea repede, este posibil ca energia rezultată din Big Bang să fi dat dimensiunii spațiu-timp un avânt destul de puternic pentru a-l determina să se extindă la infinit. Astronomii au început să măsoare schimbările survenite în expansiunea universului. Un anumit tip de supernovă (stea care explodează), numită de tip Ia, reprezintă, la fel ca și cefeidele lui Hubble, un etalon al candelei. Supernovele Ia explodează cam în același mod
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Hubble, un etalon al candelei. Supernovele Ia explodează cam în același mod, iar exploziile lor au cam aceeași strălucire. Dar, spre deosebire de cefeidele lui Hubble, ele sunt vizibile de la distanțe enorme, cât o jumătate din mărimea universului. Pe la sfârșitul anului 1997, astronomii au anunțat că se folosiseră de aceste supernove pentru a măsura distanțele până la niște galaxii foarte difuze și bătrâne. Pe baza distanței până la o galaxie, se determină vârsta acesteia - iar pe baza deplasării ei Doppler, i se determină viteza. Comparând
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
măsura distanțele până la niște galaxii foarte difuze și bătrâne. Pe baza distanței până la o galaxie, se determină vârsta acesteia - iar pe baza deplasării ei Doppler, i se determină viteza. Comparând rapiditatea de recesiune a galaxiilor în diferite epoci ale trecutului, astronomii au reușit să afle cât de repede se extinde dimensiunea spațiu-timp. Rezultatul lor a fost foarte ciudat. Viteza de expansiune a universului nu descrește. Poate chiar să crească. Informațiile obținute de la supernove spun că universul devine din ce în ce mai mare, cu o
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
comprimare, ci să se extindă etern, să se răcească și să ajungă într-o fază de moarte termică, din cauza energiei din punctul de zero absolut, un zero prezent în ecuațiile mecanicii cuantice, care umple vidul cu o infinitate de particule. Astronomii sunt încă precauți. Rezultatele obținute pe baza informațiilor furnizate de supernove sunt preliminare, dar devin tot mai solide, cu fiecare nouă observație făcută. Alte studii, destinate analizării emanațiilor de gaz sau numărului de lentile gravitaționale dintr-un câmp vizual dat
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
al culturii și realizator al civilizației la zenit, încât secolul său i-a preluat numele. A fost un secol solar, cu școli de gândire acromatică, inițiatică, școli de arte, școli tehnologice patronate de zei, școli de științe conduse de matematicieni, astronomi, moraliști, oratori, școli literare, medicale, sportive. Idei și fapte, cu principii ghid: kalokagathia = frumos, bine, adevăr; Gnothi seauton = cunoaște-te pe tine însuți, principiu înscris pe frontispiciul templului lui Apollo, în Delfi și preluat de Socrate și inițiați. În medicină
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
faimoasa școală de medicină în care se afirmă Herofil (sec. IV - III), cel mai vestit anatomist al antichității, medicina consolidându-și statutul de știință. Ca și Alexandru cel Mare, Ptolemeu I și după el, Ptolemeu II, încurajează științele, artele, medicina. Astronomi, fizicieni, matematicieni, naturaliști imprimă un orizont mai obiectiv vieții, direcționând medicina spre cercetare, experimentare, confruntare de soluții, lăsând mai în urmă filosofarea și preocupându-se mai mult de realitatea funcțională a organismului uman. În edificiul politico-militar al energicului cuceritor și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Mutahhat Ibn Tahir (sfârșitul primului mileniu creștin). Credincios lui Allah ca și Rhazi, acest savant unește rațiunea cu reflexivitatea și amândouă cu Dumnezeu. Similar și tot hippocratic este, în recomandările sale, și medicul Ahmed Ibn Umar Ibn Ali, scriitor și astronom în Samarkand (în sec. XII d.Chr.). Al Abulkasim (Zahrawi, m.1022), precursor în oftalmologie, otorinolaringologie, urologie, obstetrică și ortopedie, chirurg născut la Cordoba, a scris între alte tratate medicale o carte de anatomie-chirurgie, după Paul din Egina, unde descrie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
domeniu de gândire și faptă nu leagă mai bine Evul Mediu de Renaștere ca medicina. științele naturii, la răscrucea dintre epoci, își intensificau cercetările. Așa numitele discipline oculte erau încă răspândite, magia continuând să impresioneze. Astronomia s-a dezvoltat prin astronomul polonez Copernic care a publicat tratatul De revolutionibus orbium coelestium, libri VI, prin care demonstrează mișcările de revoluție și rotație ale planetelor. Medicina se dezvoltă prin crearea de noi facultăți de specialitate în cadrul universităților și de spitale în tot occidentul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și a științelor la o mai largă și rapidă difuzare a devenit realitate în toate țările europene. Numele lui Galileo Galilei, Copernic se răspândesc în Europa ca și al marilor medici filosofi precum neoplatonicianul Marsilio Ficino din Florența; Fracastoro, medic astronom, geograf, matematician; Ametius Foesus traducător al lui Hippocrat și autor al Economia Hippocratis în care unifică medicina cu filosofia; François Rabelais medic, romancier, pedagog ș.a. Dar și nemedici, oameni de știință și filosofi s-au interesat realmente de medicină. L-
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
orizont mai larg, el vede omul prin relaționarea cu Terra și universul. Fiziologia sa va fi tradusă în Franța în 1635 și va impulsiona cercetările în acest domeniu. UN PATOLOG: GIROLAMO FRACASTORO (1483 - 1553) A fost un adevărat renascentist: matematician, astronom, geograf, filosof, muzician, poet, etimolog și clinician. A făcut studii la Padova unde a fost coleg cu Nicolaus Copernic. Fracastoro se pasionează de patologia bolilor infecțioase ca sifilisul, ciuma, tifosul și devine repede cunoscut cu poemul parabolico științific: Sifilisul sau
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și de la luneta astronomică a lui Kepler, se ajunge la edificarea Observatorului din Paris (1667) și, după aproape zece ani, a celui din Greenwich. Mentalitatea epocii se schimbă alert. în 1661 Newton descoperă dispersia luminii, spectrul optic. Plecând de la legile astronomului german Kepler (1571 - 1630), privind mișcarea planetelor, ținând seamă și de teoria heliocentrică a lui Galilei, ca și de legile acestuia privind căderea corpurilor, Newton descoperă legea atracției universale și în 1682 stabilește legile gravitației. Secolul este avid de cunoaștere
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Anglia, cel din Padova continuă totuși să strălucească, asemenea unui cântec de lebădă , intrând în sec. XVIII, cu Giovanni Battista Morgagni. Încheind acest secol cu perspectivele celuilalt care îl urmează, sub zodia Luminii, așa cum îl sugerează și matematicianul, fizicianul și astronomul Huygens prin „Traité de la Lumière“ (1690), încercăm un sentiment de regret că atâtea personalități care au luptat pe frontul însănătoșirii oamenilor, ne scapă peste vrerea noastră. Acest regret sporește însă aici, când privim comparativ medicina în spațiul românesc. SECOLUL XVII
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
după câțiva ani doar, apare Teoria medica vera (Adevărata teorie medicală) a lui Georg Ernest Stahl; apare, în traducere latină Căutarea adevărului a raționalistului René Descartes, Eseu asupra intelectului omenesc al filosofului empirist John Locke. în 1704, fizicianul matematician și astronom, Isaac Newton, publică Traité d’optique iar Denis Papin ia mările în stăpânire cu invenția sa, vaporul. Folosit pentru a furniza energie defibratorului (ca și în alte scopuri) acest generator electrostatic de tip Ramsden a fost unul din instrumentele care
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
îmi spun, se uită un egiptolog la hieroglife, altfel se uită un botanist la arborii tropicali și altfel un diletant ca mine. Uneori, diletantismul te ajută să observi ceea ce unui specialist îi scapă. Nu putem vedea toți cerul ca un astronom, pământul ca un geolog, florile ca un botanist, norii ca un meteorolog, păsările ca un zoolog. Am face din univers un Larousse enorm. Trebuie, probabil, să existe pe lume și diletanți a căror singură specialitate e melancolia. Și, evident, eu
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
mai întoarce...“ Mânat de speranțe diferite, dar la fel de vii, poporul întreba de unde apăruse profeția. Întrebă și Gajus, amintindu-și povestirile mitice ale bătrânului preot egiptean din templul de la Sais. „Au cercetat cerul toată vara“, scrise Drusus, „cu instrumente aduse de la astronomii chaldeeni. Au citit cu precizie în astre că Tiberius va muri când va începe călătoria de întoarcere“. Tiberius, în schimb, îi închise și îi condamnă imediat pe toți cei care răspândiseră zvonul și pe care putuse să pună mâna. „Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
șir citind sub porticul acela. Curtenii observară desele lui tăceri, înclinația spre singurătate, dragostea față de cărțile vechi și complicate. Constatară cu o admirație amuzată că se apucase să citească tratatele de muzică scrise de Aristossenos din Tarentum și operele acelui astronom din Samos care, cu trei secole în urmă, spre ilaritatea generală, scrisese, făcând multe calcule, că Pământul era rotund și că îi trebuia un an ca să se rotească în jrul Soarelui. Faima lui de cititor, născută în casa Mașterei, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cu adevărat de sferă. Îi pasă de „astronava asociată“. Pentru că, potrivit teoriei congruenței, astronava e cea care merită toți banii, nu sfera. Teoria congruenței era o problemă supărătoare pentru cei care se gândeau la viața extraterestră. Într-un mod simplu, astronomii și fizicienii care aveau În vedere posibilitatea contactului cu viața extraterestră Își Închipuiau că un astfel de contact ar aduce beneficii importante omenirii. Dar alți gânditori, precum filosofii și istoricii, nu Întrevedeau nici un fel de beneficiu de pe urma unui asemenea contact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]