2,113 matches
-
fine, Facultatea de Stiinte, care a început cu cinci profesori, asistați de câțiva tineri, avea în 1834 numai șapte cursuri: matematici speciale, calcul infinitezimal și mecanică analitică; geometrie descriptiva; zoologie și anatomie comparată; botanica, mineralogie și geologie; fizică și chimie; astronomie; istoria științelor 73. Un an mai tarziu, programa de studii reunea matematicile superioare, teoria probabilităților, astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor, zoologia, anatomia și fiziologia comparată, botanica și fiziologia naturală, anatomia vegetală 74
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1834 numai șapte cursuri: matematici speciale, calcul infinitezimal și mecanică analitică; geometrie descriptiva; zoologie și anatomie comparată; botanica, mineralogie și geologie; fizică și chimie; astronomie; istoria științelor 73. Un an mai tarziu, programa de studii reunea matematicile superioare, teoria probabilităților, astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor, zoologia, anatomia și fiziologia comparată, botanica și fiziologia naturală, anatomia vegetală 74. Legea din 1849 trecea în revistă o serie de domenii / ramuri ale matematicilor superioare (algebra, geometria
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Meteorologic din București (1884), creatorul serviciilor naționale de măsuri și greutăți (1889), de seismologie (1893), al Observatorului de Magnetism Terestru (1895) etc.64. A fost și un prolific autor de studii științifice (827) în domeniile fizicii, climatologiei, meteorologiei, topografiei, seismologiei, astronomiei etc.65. Meritele sale științifice au fost recunoscute de mai multe societăți savante de la Berlin, Sankt Petrersburg, fiind ales membru corespondent și apoi titular al Academiei Române 66. În medicină, statistică înregistra după 1884 cinci români care-și finalizau studiile doctorale
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
cap, mâini, sânge, hrană, avort) 4,18%; * viața, moartea, nașterea 0,93%; * spațiul românesc și cultura română (de exemplu, român, România, denumirea unor localități din România, numele unor personalități române, comunism) 1,1%; * concepte și domenii științifice (de exemplu, geografie, astronomie, evoluționism, energie, electricitate) 1,14%. Cel mai frecvent termen, care poate fi considerat pe drept cuvânt rațiunea existenței comunităților religioase și esența eforturilor de cunoaștere, este Dumnezeu. De departe cel mai utilizat cuvânt în cadrul mesajelor analizate (cu excepția cuvintelor de legătură
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
termenilor care desemnează divinitatea 4 Termen Frecvență observată Frecvență procentuală din totalul termenilor Frecvență procentuală din totalul termenilor religioși Dumnezeu 2 534 1,5 5,16 Isus/Iisus/Hristos/Christos 1 147 0,68 2,34 Încercând să integreze studiul astronomiei și convingerile religioase profunde care îl animau, Kepler considera Soarele un simbol al lui Dumnezeu ca determinant al mișcării tuturor planetelor și al vieții. Printr-o extindere a simbolisticii modelului keplerian, dacă eforturile de cunoaștere ale umanității pot fi reprezentate
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
În cărțile a II-a și a III-a, Augustin examinează condițiile cerute pentru a studia Scriptura și regulile de interpretare a ei.Pentru aceasta sunt necesare multe cunoștințe de gramatică, retorică, limbile greacă și ebraică, istorie, geografie, științele naturale, astronomie, muzică, filosofie. Predicatorul creștin, după Fericitul Augustin, trebuie să fie, înainte de toate, „un mânuitor și învățător al dumnezeieștilor Scripturi”. E. Opere de teologie practică De agone christiano (Despre lupta creștină) cuprinde o carte scrisă „într-un stil modest, cuprinzând regula
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
și spirituale a clerului creștin, punând în prim-plan însușirea celor șapte „arte liberale”. Marele erudit considera ca părți decisive în instrucție și educație, gramatica, retorica și dialectica, pe de-o parte, și, pe de alta, aritmetica, muzica, geometria, și astronomia. Prima grupă a numit-o trivium, iar pe cealaltă, quadrivium. Această „programă” de studiu a avut parte de o carieră strălucită în sistemul de învățământ al evului mediu european. Conform acestei „programe”, Cassiodorus îl dă drept strălucit exemplu de erudiție
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
au constatat că nu s-a stabilit atunci nici un canon care să reglementeze tehnica aflării zilei Paștelui. Biserica Alexandriei a fost însărcinată de Sinodul I ecumenic să comunice anual episcopilor din întreaga creștinătate data pascală. Datorită reputației științifice în domeniul astronomiei, Patriarhia din Alexandria comunica, pe de-o parte, data Paștilor prin enciclici speciale, iar pe de alta, începerea postului. Sfântul Ioan Cassian precizează că momentul răsăritului soarelui avea un mare rol în fixarea începutului slujbelor bisericești. Acest fapt demonstrează că
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în manieră directă, prin studiul nemijlocit al naturii. Nu mai e vorba de "a părea savant prin citate, ci de a fi într-adevăr."(Charles Perrault).67 Proclamarea superiorității Modernilor se face mai ales în numele progresului științific în domenii precum astronomie, fizică, medicină etc., ce, prin noile descoperiri, aruncă în sfera ridicolului concepțiile anticilor. Greșeala lui Perrault este de a transfera această idee și în domeniul literaturii. Prin prisma evoluției neîncetate, el aplică un silogism oarecum deplasat, integrând creațiile literare în
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
istoric în care se află, chiar dacă vehiculează noțiuni contemporane lui, pe care, de altfel, nu le poate înlătura cu totul. Se dă ca exemplu un poem al latinului Lucrețiu care rămâne valoros, în ciuda faptului că noțiunile de fizică și de astronomie prezente sunt eronate. Ca urmare, un prim țel al poeziei este cel de delectare. Însă plăcerea în sine nu poate deveni singura finalitate a actului poetic. Dincolo de aceasta, Eliot sugerează că poezia trebuie să prezinte importanță pentru întreaga societate, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
să rezolve probleme de matematică de un nivel tot mai înalt de dificultate sau îi medita la limba latină. Cu ei cutreiera pădurile colectând plante și pietre, care erau apoi atent etichetate. La lăsarea întunericului le preda lecții elementare de astronomie. Când nu avea vizitatori, Wittgenstein obișnuia să-și consacre ziua întreagă elevilor săi. Din scurtele sale vizite la Viena se întorcea cu rucsacul încărcat de fructe și ciocolată pentru cei mai apropiați dintre aceștia. Nu este de mirare că unii
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
întreținerii unor speranțe iluzorii. „Multe dintre problemele tradiționale ale filozofiei, poate cele mai multe din cele care au interesat un cerc mai larg de cititori decât cel al cercetătorilor cu pregătire tehnică, ne par a fi solubile cu metode științifice. Tot așa cum astronomia a pierdut mult din interesul ei pentru oameni când a încetat să fie astrologie, filozofia trebuie să piardă din puterea de atracție atunci când devine mai puțin darnică în promisiuni.“7 La începutul drumului său în filozofie, Wittgenstein a împărtășit pe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
orizontul logicii clasice, care nu a citit sau nu a înțeles scrierile lui Frege și Russell. Progresul pe care îl reprezintă utilizarea noii logici matematice în filozofie este comparat cu cel care a fost înfăptuit prin trecerea de la astrologie la astronomie, sau de la alchimie la chimie. Judecățile lui Wittgenstein sunt nu numai în spiritul, ci, uneori, chiar în litera exprimărilor lui Russell. La rândul său, acesta simte pentru noul său student „cea mai perfectă simpatie intelectuală“. „Noi amândoi posedăm“, va scrie
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ca un Dumnezeu final, un Dumnezeu al sfîrșitului timpului, o Realitate Personală Ultimă. Multă vreme, știința s-a considerat separată de religie. Spre exemplu, Martin Luther îl numea pe Copernic drept "un nebun care doreș-te să răstoarne întreaga știință a astronomiei", iar în 1981 Consiliul Academiei Naționale de Științe a S.U.A. a decretat că "Religia și știința sunt pentru gîndirea umană teritorii separate și reciproc exclusive a căror prezentare în același context conduce la neînțelegeri atît a teoriei științifice, cît
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
era adorat în calitate de creator și protector al tuturor artelor și științelor, al intelectului uman în general. El a fost cel care a inventat subtila scriere hieroglifică egipteană, intermediarul fecund dintre om și natură, depozitarul cunoștințelor din mai toate domeniile cunoașterii: astronomie, matematică, medicină, teologie, magie și multe altele. Epitetul Trismegistos, "cel de trei ori mare", i-a fost dat mult mai tîrziu, în era creștină, și a fost explicat în multiple feluri. Cea mai importantă mi se pare explicația dată de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
om cu cap de ibis, considerîndu-l ca prieten și sfetnic al lui Osiris. Istoricii relatează faptul că Hermes a îmbogățit limba egipteană, a inventat literele, a instituit mituri și ritualuri religioase, a inventat magia, a transmis numeroase cunoștințe inițiatice în astronomie, muzică, filosofie ș. a. Mulți consideră că personajul nostru a trăit mult înainte de Moise, unii l-au identificat cu Adam, alții cu Enoh sau cu patriarhul Iosif. Învățăturile sale, cu caracter preponderent religios, dar și politice și morale, pline de înțelepciune
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
fi scris, potrivit lui Clement din Alexandria, 42 de cărți păstrate în templele egiptene, care tratau despre principiile universale, despre lumina divină, des-pre natura universului și sufletul omului, despre guvernarea lumii, contribuind la renașterea spiritualității egiptene, a geometriei, a aritmeticii, artelor, astronomiei și medicinii. De asemenea, el scrie despre ierarhia ființelor cerești, despre originea lumii și natura vieții omului și creează noțiuni și concepte pe care le vor prelua mai tîr-ziu kabbaliștii și rozacrucienii. Din păcate, nici una dintre lucrări nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mărturisească limitele... În speță, lasă în umbră India, China, Africa și celelalte continente deopotrivă geologice și ideologice. Totuși, călătoriile celor mai vechi filosofi înspre Marea Roșie, spre Orient, în tovărășia unor cuceritori și a unor negustori, au influențat cu siguranță gândirea. Astronomia chaldeeană, medicina chineză, matematica egipteană, învățăturile gimnosofiștilor indieni, toate conexiunile cu înțelepții greci se opun unei viziuni a spațiilor închise despre țara lor de origine și despre bazinul mediteranean, ca și cum acestea n-ar fi fost traversate nici de mirodenii și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
urmare, Democrit traversează marea, apoi o parte din Africa de Est. Ca un fel de Rimbaud precreștin, el ajunge pe țărmul Mării Roșii, trecând prin sau pe lângă Hararul cunoscut francezilor... În afara lecțiilor lui Leucip, el mai învață și teologia și astronomia cu niște magi chaldeeni; preoții egipteni îl inițiază în tainele geometriei, în timp ce gimnosofiștii indieni - contemplativi vegetarieni cărora, prin intermediul lui Pitagora și al lui Platon, le datorăm mai mult decât credem - îi revelează foarte probabil idealul ascetic și un set de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
energie utilă pentru înfăptuirea altor țeluri. Aristip îndepărtează tot ce nu duce la acest proiect: ca etician integrist, el nu se încurcă cu activități inutile pentru a ajunge la binele suveran, la plăcere. Astfel, el renunță bucuros la matematică, fizică, astronomie și la toate activitățile științifice cu care pierzi un timp enorm. Nihilist în materie de epistemologie, el își concentrează toate eforturile asupra moralei. Aceasta și nimic altceva. Așadar, în concepția lui Aristip, nu e nicio nevoie să fii geometru, poți
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
kilometri dus, patru întors, Eudoxos are tot timpul să mediteze, pe drum, la învățăturile auzite, la diatribele propuse sau la subiectele zilei. Când ajunge un înțelept desăvârșit, după călătorii în Egipt, el excelează într-un număr considerabil de domenii: matematică, astronomie, politică, legislație, medicină, inginerie. Autoritate de neocolit în domeniul numerelor iraționale și al mărimilor incomensurabile, el este recunoscut și pentru contribuții în materie de mișcare a astrelor, după ce a inventat instrumente de măsură și de calcul care i-au permis
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
sînt demoni, iar corpurile cerești majore comit adulter În fiecare lună, produsul acuplării lor fiind roua dimineții: Dicunt enim quod Sol et Luna et aliae Stellae Daemones sînt, adiicentes quod Sol et Luna semel in mense adulterium committunt, quod in Astronomia legitur de coitu Solis et Lunae. Dicunt enim quod ros ex illo coitu spargitur super aërem et super terram, quod istam claritatem amittent et habebunt eam salvandi qui ex semine angelico, scilicet qui ex Adam generati fueruntl 7. Pe lîngă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
miere(2); octombrie(2); palid(2); pe cer(2); planete(2); regină(2); rotund(2); rotundă(2); seara (2); senin(2); singuratică(2); speranță (2); strălucire(2); strălucitoare(2); superbă(2); univers(2); aer curat; albastră; ascuns; ascuțită; astre; astronauți; astronomie; aștri cerești; auriu; bec; blîndețe; brînză cu cratere; brînză; bună; Calipso; calm; calmitate; casă; cașcaval; căldură; cer în noapte; cer înstelat; cer, noapte; clar; clară; corp; cosmos; crater; cu; curată; curiozitate; de miere; de pe cer; distanță; ea; emoții; existență; facultate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
34); căzătoare(30); strălucire(26); strălucitoare(20); oare(19); speranță(16); vis(9); polară(8); noroc(7); univers(7); constelație(6); departe(6); galben(6); luminoasă(6); luminos(6); vedetă(6); corp ceresc(5); frumos(5); lucitoare(5); strălucește(5); astronomie(4); depărtare(4); galaxie (4); mare(4); norocoasă(4); star(4); strălucitor(4); cometă(3); corp(3); cosmos(3); galbenă(3); în frunte(3); luna(3); meteorit(3); pe cer(3); scaun(3); vise (3); albastră(2); arzătoare(2); Becali
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Una dintre ipostazierile ontologiei virtuale este organismul cibernetizat sau cyborgul. Conceptului i s-a asigurat popularitate în special în imaginarul science-fiction de tip literatură și cinematografie cyberpunk, dar și în studiile culturale americane care alătură, în manieră transdisciplinară, științele cognitive, astronomia, medicina și disciplinele umaniste. Cyborgul este un (postăuman învestit cibernetic: subiectul uman devine cyborg prin implanturi și prin proteze electronice corporale, dar și prin integrare perceptivă în spațiul virtual generat de tehnologiile computerului. Procesul principal al cyborgizării ființei umane, implantarea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]