580 matches
-
iar reprezentanții acestora nu înțelegeau să abdice de la aspirațiile lor, era clar pentru toată lumea diplomatică, dar și pentru toate forțele politice din interior, că orientarea politicii externe românești trebuie să țină seama de: ” cele trei milioane de români din Transilvania, asupriți din punct de vedere național” că locul României nu este alături de AustroUngaria, ci, dimpotrivă, alături de Franța și Tripla Înțelegere, care o puteau sprijini în realizarea visului său secular de unire a tuturor românilor în hotarele statului național unitar românesc. În
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93400]
-
și rîurile de miere și de lapte, 18. va da înapoi ce a cîștigat, și nu va mai trage folos din cîștig; va da înapoi tot ce a luat, și nu se va mai bucura de el, 19. căci a asuprit pe săraci, și i-a lăsat să piară, a dărîmat case și nu le-a zidit la loc. 20. Lăcomia lui n-a cunoscut margini; dar nu va scăpa ce are mai scump. 21. Nimic nu scapă de lăcomia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
și au părăsit pe Domnul, și nu I-au mai slujit. 7. Domnul S-a aprins de mînie împotriva lui Israel și i-a vîndut în mîinile Filistenilor și în mîinile fiilor lui Amon. 8. Ei au apăsat și au asuprit pe copiii lui Israel în vremea aceea optsprezece ani, și anume: pe toți copiii lui Israel care erau de cealaltă parte a Iordanului în țara Amoriților în Galaad. 9. Fiii lui Amon au trecut Iordanul ca să se bată și împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
la moarte a tineretului și trimiterea pe front în așa zise batalioane de reabilitare, batalioanele morții, apoi îngrozitoarele crime comuniste, este un blestem, nebunie și trădare. Da, cercetați faptele celor trei guvernanți, dragi cititori, și apoi luați poziție. De ce ne asupriți și ne ucideți fără a cerceta și a cunoaște adevărul? Noi, legionarii, nu avem dreptul de a ne mărturisi crezul nostru, nu avem dreptul nici la mormânt. Unde sunt osemintele lui Corneliu Zelea Codreanu, ale Nicadorilor, ale Decemvirilor, ale Nicoletei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
nici urât, niciodată, părinte, șoptește Victoria. Dezleagă-mă de el pentru vecie. Dă-mi verigheta, zice părintele. Victoria și-o scoate ușor de pe inelarul subțiat. Alte femei, la vârsta ei, se îngrașă. Alți preoți, deși chemați, nu aleg. Să nu asuprești și să nu-ți chinuiești aproapele, murmură părintele, n-ai respectat porunca asta a vieții, Sofronie. Sparge-o, îi spune el Victoriei și-i întinde verigheta. Victoria o aruncă pe lespezile din naos și inelul se crapă în două. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
supărări. Romanii au ținut bine seama de aceste lucruri în provinciile pe care le-au cucerit; ei au întemeiat acolo colonii, i-au amăgit cu vorba pe cei mai mici și nu le-au dat mai multă putere, i-au asuprit pe cei mari și nu au îngăduit ca vreun străin cu multă putere să cîștige autoritate, îmi este suficient în cazul acesta exemplul Greciei. Romanii i-au amăgit pe ahei și pe etolieni; tot ei au micșorat puterea statului macedonean
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acesta se cucerește fie prin favoarea poporului, fie prin a celor mari. În adevăr, se întîlnesc în orice cetate aceste două tendințe politice diferite și ele se nasc din faptul că poporul nu vrea să fie nici guvernat și nici asuprit de cei mari, pe cînd cei mari vor să guverneze și să asuprească poporul; iar din aceste două voințe diferite se naște în orice stat unul din cele trei efecte ale lor, și anume principatul, libertatea sau abuzurile de tot
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
adevăr, se întîlnesc în orice cetate aceste două tendințe politice diferite și ele se nasc din faptul că poporul nu vrea să fie nici guvernat și nici asuprit de cei mari, pe cînd cei mari vor să guverneze și să asuprească poporul; iar din aceste două voințe diferite se naște în orice stat unul din cele trei efecte ale lor, și anume principatul, libertatea sau abuzurile de tot felul. Principatul este creat fie prin voința poporului, fie a celor mari, după cum
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cei mari nu poți să-i mulțumești în mod cinstit și fără a le face rău celorlalți, pe cînd poporul îl poți mulțumi astfel; căci dorințele poporului sînt mai cinstite decît ale celor mari, întrucît aceștia din urmă vor să asuprească, iar celălalt vrea să nu fie asuprit. În sfîrșit, un principe nu se poate socoti niciodată în siguranță, dacă poporul îi este dușman, deoarece acesta este prea numeros; pe cînd împotriva celor mari se poate apăra, ei fiind puțini. Lucrul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în mod cinstit și fără a le face rău celorlalți, pe cînd poporul îl poți mulțumi astfel; căci dorințele poporului sînt mai cinstite decît ale celor mari, întrucît aceștia din urmă vor să asuprească, iar celălalt vrea să nu fie asuprit. În sfîrșit, un principe nu se poate socoti niciodată în siguranță, dacă poporul îi este dușman, deoarece acesta este prea numeros; pe cînd împotriva celor mari se poate apăra, ei fiind puțini. Lucrul cel mai grav la care un principe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
deoarece, în momentele grele, ei vor contribui la răsturnarea lui. Prin urmare, acela care ajunge principe prin favoarea poporului, trebuie să și-l păstreze prieten, lucru care îi va fi ușor, deoarece poporul nu cere altceva decît să nu fie asuprit. Dar acela care ajunge principe împotriva voinței poporului și prin favoarea celor mari, va trebui să caute să cîștige de partea lui poporul, ceea ce îi va fi ușor dacă îl va lua sub oblăduirea lui. Și deoarece firea oamenilor este
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nedreptate dintre acelea care se pot săvîrși împotriva poporului, și toți, afară de Sever, au avut un sfîrșit trist. Sever a avut într-adevăr însușiri atît de mari încît păstrîndu-și prietenia soldaților, a reușit să domnească tot timpul fericit, cu toate că a asuprit poporul, însușirile lui îl făceau să apară soldaților și popoarelor lui atît de minunat încît acestea din urmă stăteau uimite și ca încremenite în fața lui, pe cînd cei dintîi se arătau plini de respect și mulțumiți. Și pentru că faptele lui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
potrivite pentru aceasta. Și dacă, după cum am spus, trebuia ca poporul lui Israel să fie sclav în Egipt pentru ca virtutea lui Moise să fie cunoscută; și dacă pentru a cunoaște spiritul măreț al lui Cirus trebuia ca perșii să fie asupriți de mezi și atenienii risipiți pentru ca Teseu să-și arate marile lui merite; tot astfel acum, cînd vrem să ne dăm seama de însușirile unui spirit italian, înțelegem că Italia trebuie să fi ajuns în situația extremă în care o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Lapedatu prezintă interes pentru că dezvăluie nu numai situația evreilor în țările române, dar și starea socială, îndeletnicirile claselor sociale, obiceiurile și viața oamenilor, starea economică, culturală, politică. Moldova le apărea ca o țară interesantă. Dar foarte înapoiată în civilizație. Guvernul asuprea locuitorii cu tot felul de dări. Fiecare proprietar de pământ avea dreptul să ceară țăranilor 80 zile de lucru și 10% din venitul lor obținut.. Munca era însă bine apreciată și suficient plătită. Un lucrător capătă până la 6 piaștri pe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
zis: "Să iubești pe aproapele tău, și să urăști pe vrăjmașul tău." 44. Dar Eu vă spun: "Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvîntați pe cei ce vă bleastămă, faceți bine celor ce vă urăsc, și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc și vă prigonesc, 45. ca să fiți fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni, și dă ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți; 46. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Ei erau puțini la număr atunci, foarte puțini la număr, și străini în țara aceea. 20. Și mergeau de la un neam la altul, și de la o împărăție la un alt popor; 21. dar El n-a îngăduit nimănui să-i asuprească și a pedepsit împărați din pricina lor, 22. zicînd: "Nu vă atingeți de unșii Mei și nu faceți nici un rău proorocilor mei!" 23. Cîntați Domnului, toți locuitorii pămîntului! Vestiți din zi în zi mîntuirea Lui, 24. povestiți printre neamuri slava Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
din împărăția aceasta se vor ridica zece împărați. Iar după ei se va ridica un altul, care se va deosebi de înaintașii lui, și va doborî trei împărați. 25. El va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Prea Înalt, va asupri pe sfinții Celui Prea Înalt, și se va încumeta să schimbe vremurile și legea; și sfinții vor fi dați în mîinile lui timp de o vreme, două vremuri, și o jumătate de vreme. 26. Apoi va veni judecata și i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
făcut economii la cheltuieli, a cultivat mai intens pământul, a pus în circulație terenuri care înainte erau pârloage, a introdus mașini, în sfârșit, a ridicat nivelul exploatării agricole. Toate astea nu valorează nimica? Or fi ei și arendași ticăloși care asupresc pe țărani, cum sunt și printre proprietari, dar să-i osândim așa, în bloc, fără circumstanțe ușurătoare, nu e drept și nici bine! Grigore Iuga, enervat de intervenția insolită a arendașului, răspunse apăsat și disprețuitor: ― O fi, stimate domn, dar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Cosma i-au și bătut. Doamna Dragoș însă interveni înfricoșată: ― Ba să nu te mai amesteci, Ionel, și să-ți vezi de necazuri, că avem destule, că pe urmă iar o să zică boierii că ții parte oamenilor și o să te asuprească, și iar... ― Bine, bine, lăsați-mă-n pace acuma! zise învățătorul autoritar și cam mândru, mai ales când și bătrânii se grăbiră să-l povățuiască la fel. Pe drum, Dragoș găsea cîte-o vorbă bună aproape pentru fiecare om ce-l
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
creieri îi ardeau usturător numai cuvintele: Uite norocul meu!" Când crezu că au vorbit destul, Nadina îi întrerupse, spunîndu-le că deocamdată n-are de gând să-și vânză proprietatea și că e mulțumită cu Platamonu, care plătește cinstit și nu asuprește lumea. Oamenii se grăbiră să aprobe ca să nu se supere arendașul: ― Noi ne-am învoit totdeauna cu dumnealui, ce-i drept nu-i păcat! Dacă s-ar hotărî, continuă Nadina, îi va asculta și pe ei, nu-i va uita
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
unul de la altul și începeau să suduie ori să scrâșnească din dinți. Se încurajau reciproc să nu le fie frică de nimeni, că dacă vodă s-a dat pe față de partea lor, apoi boierii nu vor mai îndrăzni să-i asuprească. Unii explicau că, și de-ar veni soldați, cât de mulți, n-are de ce să le fie frică, fiindcă soldații sunt tot țărani și nu vor trage în oameni, ba, dacă s-or întărîta, vor trece și ei de partea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și glasuri care-l înjurau, iar Toader Strîmbu ajunse să strige în gura mare: ― Numai hoțul cel bătrân e de vină că ne-a copleșit atâta de rău sărăcia, că ceilalți hoți după dânsul s-au luat de ne-au asuprit și ne-au flămînzit!... Dar și când i-oi pune mîna-n ceafă, ehehe, să te ții, moșule, cum ți-o fi de bine! Alții erau înfricoșați că din pricina bătrânului vor pierde câștigurile răzmeriței, că dânsul n-are să-și dea moșia
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cui. Afară toate limbile se dezlegară. Numai Luca Talabă îi strigă lui Trifon că nu face bine împungîndu-se cu boierul cel bătrân. Din toate părțile se ridicau în schimb aprobări gălăgioase: ― Bine făcuși, Trifonică!... Nu te lăsa!... De ce să-l asuprească și să-l batjocorească?... Trebuia să-i pui mîna-n beregată și... Un glas subțire strigă, mai departe, stârnind veselie împrejur: ― S-a încins moșul, fraților, nu-i fie de deochi! Ignat Cercel bâlbâi îngrijorat: ― Ia vezi, Trifoane, să nu te
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fețele era incrustată o desperare aprigă. Întrebările se ciocneau într-un vîrtej: ― De ce mai vine armata?... Să ne omoare pe noi?... Ce le-am făcut noi lor?... Câini suntem ori oameni, de nu ne lasă să trăim?... Nu ne-au asuprit destul boierii? Porneau răspunsuri de ici-colo, mai sfioase la început, apoi îndrăznețe și răcnite: ― Să vie și armata, că noi tot nu ne lăsăm!... Mai bine murim cu toții, ca să scăpăm de toate!... Nu ni-e frică nouă de armată!... Cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ales (de coordonate x,y) aparținând rețelei de calcul alese pentru aeroportul analizat, se calculează cea mai scurtă distanță față de traiectul de zbor și se face o interpolare a datelor de zgomot (L) pentru distanță (d) și puterea (Xi). Informațiile asuprea poziției aeronavei vor trebui să țină seama de o anumită deviere laterală de la ruta teoretică, așa cum se poate observa în practică. Corecțiile sunt aplicate pentru a ține cont de atenuarea suplimentară a zgomotului pe direcția perpendiculara pe traiectoria de deplasare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180395_a_181724]