541 matches
-
realitatea. R.�W.�Seton-Watson, A History of the Romanians, Cambridge, England, 1934, pp.�394, 395, 401 ? i 428. 23 Un consul britanic din timpul secolului al nou? sprezecelea afirmă: �Poate c? nu exist? un alt popor care s? trudeasc? sub o asuprire mai cr�ncen? , datorat? efectului puterii despotice, ? i mai �mpov? raț? de impozite ? i taxe dec�ț ?? rănii din Valahia ? i Moldova. � W.�Wilkinson, Ăn Account of the Principalities of Wallachia and Moldavia, London, 1820, p.�155. 24�? tefan Zeletin, str
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Iorga o explică? ie foarte diferit? intitulat?: ��nv??? tor-Instigator�. Analizele lui Mihalache nu con? în nici un element antisemit; el sesizeaz? r? sp�ndirea exploat? rîi, a ignoran? ei ? i a lipsei de educa? ie. S�nt relatate multe dintre asupririle insuportabile la care era supus? ?? r? nimea. Mihalache respinge acuză? iile de anarhie. �Dac? �nv??? torii, oamenii con? tien? i ? i cu educa? ie, scot la iveal? relele, s�nt consideră? i drept instigatori care �ndeamn? la revolt?. Dar istoria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
provocat reac? îi negative �n Occident. Cl�menceau a condamnat �na? iunea liber? maghiar? � pentru c? -?i reprimă na? ionalit?? ile ? i �nsu? i fiul lui Garibaldi (�n ciuda admira? iei tat? lui s? u fă?? de Ungaria) i-a blamat pe unguri pentru asuprirea �rom�nilor latini� 201 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 172-175 202 Op. cît. , vol.�ÎI, p.�144. Vezi ? i Contele Czernin, Ottokar, Im Weltkriege, Viena-Berlin, 1919, p. 64 203��n Oameni cari au fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c]utarea fericirii. În urmă Revoluției Franceze din 1789, Adunarea Național] Francez] a emis o Declarație a Drepturilor Omului și ale Cet]țeanului recunoscând dreptul la libertate și proprietate, dar ad]ugându-l și pe acela al siguranței și rezistenței împotriva asupririi. Pentru a r]spunde criticismului lui Burke la adresa Revoluției, Tom Pâine a publicat în 1791 cartea The Rights of Mân [Drepturile Omului]. Declarațiile contemporane ale drepturilor omului au fost, în mod considerabil, mult mai detaliate și mai cuprinz]toare, luând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu exactitate ce fel de priorit]ți morale și sociale ar putea rezulta din schimb]ri radicale asupra unor aspecte precum diviziunea pe sexe a muncii sau transformarea preg]tirii sociale pentru îngrijirea altora; sau din eliminarea multor forme de asuprire de care sufer] atât femeile, cât și b]rbații. Nici o apelare la forme curente ale vieții sociale nu poate oferi o schem]. Și nici femeile nu ar trebui s] fie v]zute (așa cum se întâmpl] în unele forme ale gândirii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de cultură și civlizație. Fără a idealiza situația românilor de aici și precizând deosebirile existente în aceste chestiuni, între Viena și Budapesta, comparația cu Rusia este edificatoare din mai multe puncte de vedere. Imperiul Rus a exercitat, prin regimul de asuprire și prin însăși mărimea sa pe două continente, o presiune și o amenințare extrem de puternică asupra micului teritoriu dintre Prut și Nistru, exprimată sugestiv prin expresia pohod na Sibir, metodă reluată și „dezvoltată” mai apoi de puterea sovietică. Imediat după
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Îngust care străbate un sat sau un oraș; stradă mică; străduță; alvițar = fabricant sau negustor de alviță (produs alimentar zaharos, făcut din: miere, nuci sau migdale, albuș de ou) mușteriu = cumpărător, client; vlăjgan = tânăr voinic, zdravăn; tiranie = conducere bazată pe asuprirea celor mulți; aici, atitudine, comportare de tiran. CÂNTEC LUI AVRAM IANCU Urmaș a lui Horea, Avram Iancu a fost un cărturar luminat, cu dragoste adâncă față de poporul asuprit. El a condus cetele Înarmate ale moților din Transilvania În revoluția de la
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
concept depășit, Sorin Alexandrescu preferă să ia În discuție două noțiuni complementare: emigrația ca termen generic privind plecarea din țară și imigrația, termen complementar ce vizează stabilirea În țara de adopție. La rîndul său, Eva Behring identifica printre cauzele exilului „asuprirea, urmărirea politică, discriminarea, Închisoarea și amenințarea cu Închisoarea, interdicția de publicare și cenzura, cu alte cuvinte motive politice și cultural politice pentru expulzare sau pentru a lua propria decizie de părăsire a țării...”. Aceste definiții pornesc de la evocarea motivațiilor care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În comparație cu mișcările de populație din alte zone, dar acest transfer uman era constant și lipsit de complicații pentru New York. În plus, românilor plecați din Vechiul Regat li se adăugau cei din Transilvania, Banat și Bucovina, care luau drumul Americii din cauza asupririi imperiale vieneze. Oricum, emigrația română În direcția Americii a devenit Înainte și imediat după Primul Război Mondial o realitate acceptată, chiar dacă nu era una frecventă, și nu mai surprindea pe nimeni că, la un moment dat, cineva scria că „Marele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
străine. Aceștia erau, În imensa lor majoritate, țărani, adică oameni săraci și lipsiți de educație. Ei Își abandonau locurile unde se născuseră Întrucît, așa cum remarca ziarul America, din 18 februarie 1911, „mulți dintre noi [...] venim aici, În țări străine, [...] din pricina asupririlor ungurești”. Stăruind asupra acestui subiect, cineva atrăgea chiar atenția că „istoriografia problemei emigrării românilor În America are, totuși [...], lacune serioase. Astfel, cu toate că pentru cei mai mulți cercetători cauzele emigrării erau considerate a fi fost exclusiv de sorginte economică și socială, nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
multe cazuri, și nu Întîmplător, adică nejustificat. Am văzut că o dată cu Încheierea războiului, emigrația română spre America și Canada a scăzut considerabil. După 1918, Transilvania, Banatul, Bucovina și Basarabia au devenit provincii românești. Românii din aceste ținuturi, eliberați fiind de asuprirea străină, nu au mai emigrat În ritmul de dinainte. Reformele politice și economice adoptate după război s-au constituit În tot atîtea justificări ale reducerii emigrației. În plus, Washingtonul a modificat legislația imigrării, stopînd tendințele antebelice ale acelora care traversau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
602. Formulările la adresa coroanei par estompate. Se spune numai că lupta celor două partide "e lupta de mântuire a Coroanei". În manifest sunt precizate, din nou, obiectivele comune ale celor două partide: "Luptăm pentru autoritate împotriva tiraniei, pentru libertate împotriva asupririi, pentru demnitate împotriva slugărniciei, pentru naționalismul faptei împotriva făgăduielilor înșelătoare"603. Deși georgiștii au desfășurat o campanie electorală intensă, marcată de întruniri în diferitele sectoare ale capitalei, cu atacuri repetate la adresa camarilei, rezultatele alegerilor desfășurate la 12 aprilie au dat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de directivă și de control [...] liberalismul să rămână, mai presus de toate, național". (Gh. I. Brătianu, Problema noilor elite și a liberalismului în România. Extras din revista "Libertatea", București, 1933, Tipografia de Artă și Editură Leopold Geller, p. 6-15.) Guvernul asupririi naționale. Comunicat "Samavolniciile guvernului nu mai cunosc nicio limită. După toate ilegalitățile, abuzurile de putere și violențele menite să împiedice libera exercitare garantată prin lege, a propagandei electorale de către organizațiile politice ale opoziției, acțiunea de teroare a guvernului prezidat de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au aclamat ieri pe dl. Gheorghe Brătianu și au cerut înlăturarea guvernului profitorilor, al cenzurii și al stării de asediu. Declarațiile d-lui Gheorghe Brătianu "[...] Unde s-a ajuns astăzi? Ce liniște și ce siguranță ne înfățișează un regim de asuprire și de teroare, de sfărâmare a libertăților cetățenești? Ce liniște și ce siguranță ne poate chezășui procesul de dezagregare a forțelor noastre politice, de înlăturare a elementelor de statornicie și de hotărâre, în folosul celor de servilism și de corupțiune
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în intreprinderi; naționalizarea orașelor și a ținuturilor de la graniță; pregătirea temeinică a tineretului român pentru comerț și industrie, la care trebuie să conlucreze, în primul rând, toate intreprinderile comerciale și industriale. Voim un echilibru sănătos al vieții economice: să înlăturăm asuprirea monopolurilor și trusturilor. Să dăm premii bunilor gospodari, să înlesnim împrumuturi pe termen lung, cu dobândă cât mai mică, până la 3% pe an, pentru ușurarea muncii plugarului și sporul venitului său. Să scădem birurile, să înlăturăm prețurile neomenoase cu care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mÄÖ, se întâlnește, repetată, doar în Ps 94/93,1: ’Pl neq"mÄÖ YHWH ’Pl neq"mÄÖ hÄpa‘: „Dumnezeule al răzbunărilor, Doamne, Dumnezeule al răzbunărilor, străfulgera!” (t.n.) „Răzbunarea” este un aspect al dreptății lui Dumnezeu, care pedepsește răutatea, asuprirea, dând satisfacție dreptului și săracului prigonit. Semnificație de bază: cel care pedepsește pe făcătorii de rele (+ metaforă antropomorfizantă). 3.1.11.6. ’Ql gemulÄt: SC și Blaj: text diferit; „Dumnezeu este Cel ce le dă răsplată” (BVA); „Dumnezeul răsplătirilor” (G-R
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cinstire și închinare în fața bătrîneții ne amăraște lumea în anii cei mai frumoși, ne ține averile departe de noi pînă cînd bătrînețea noastră nu se mai poate bucura de ele. Încep să găsesc o sclavie prosteasca și prea îngăduitoare în asuprirea bătrîneții tiranice, care ne conduce nu pentru că are putere, ci pentru că îi permitem. Vino pe la mine, să-ți spun mai multe despre asta. Dacă tata ar dormi pînă l-oi deștepta eu, te-ai bucură pe veci de jumătate din
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
polemist împotriva exagerărilor curentului latinist. Dintre scrierile sale, cel mai mare ecou în epocă l-a avut datorită semnificației sale patriotice și revoluționare, poemul în proză Cântarea României. Evocare a istoriei patriei, poemul afirmă ideea demnității naționale, protestează violent împotriva asupririi feudale și a trădării boierești, subliniază inevitabilitatea victoriei finale a forțelor progresiste. Om de cultură și cu principii progresiste, Alecu Russo și-a manifestat, în toată opera, convingerea că literatura și artele, în general, sunt un mijloc de educație cetățenească
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
au influențat orientarea ideologică și programatică a unor cercuri politice în momentul când se impunea înfăptuirea unor fundamentale obiective general-democratice în țara noastră. Plecat din satul de răzeși moldoveni, unde și-a petrecut copilăria în mijlocul țărănimii, cunoscând-i viața de asuprire și împilare, C. Stere păstra în adâncul sufletului său cele mai deosebite considerații pentru truditorii de pe ogoare. Întreaga sa activitate militantă, care a rămas în sfera unui luptător cu concepții general-democratice și cu tendințe spre măsuri radicale, a fost caracterizată
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
negocierilor cu Anglia și Franța și a fost unul dintre autorii Declarației de Independență din anul 1776. În anul 1787 a participat activ la redactarea Constituției S.U.A. și a înființat societatea pentru desființarea sclaviei prin care a sprijinit mișcarea împotriva asupririi negrilor. A trecut în neființă la 17 aprilie 1790 la Philadelphia. Vestitele experiențe cu broaște ale lui LUIGI GALVANI Într-o zi a anului 1780, fizicianul și medicul italian Luigi Galvani (1737-1798) din Bologna, a făcut o observație îmtâmplătoare pe
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
din această lume veleitară care vrea să se muleze pe lumea excelenței, din această lume în care cresc zadarnicele visuri ale omenirii, în care domnește falsul, ignorarea sau minciuna de sine, chinul năprasnic al izbânzilor inaccesibile, nefericirea, sfâșierea, invidia, resentimentul, asuprirea de sine și asuprirea celorlalți - din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte pe tine de tine însuți. Ceea ce înseamnă că ratarea nu se poate naște decât
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care vrea să se muleze pe lumea excelenței, din această lume în care cresc zadarnicele visuri ale omenirii, în care domnește falsul, ignorarea sau minciuna de sine, chinul năprasnic al izbânzilor inaccesibile, nefericirea, sfâșierea, invidia, resentimentul, asuprirea de sine și asuprirea celorlalți - din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte pe tine de tine însuți. Ceea ce înseamnă că ratarea nu se poate naște decât într-un univers care
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
colonelul Piquart drept "un caracter nobil"35. Lui Iorga îi plăceau cel mai mult evreii sefarzi. Avea totuși cuvinte aspre despre emigranți, pe care îi numea Mahalaua (un cuvînt de origine turcă cu sensul de "pleava cea mai de jos"). Asuprirea demoralizează, dar nu numai evreii erau demoralizați. Dacă un evreu manifesta cel mai mic interes față de cultura românească, Iorga îl prezenta drept un exemplu strălucit atît pentru români cît și pentru evrei, sperînd că va fi urmat și de alți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de evaluare a unei opere de artă. Pentru el, națiunea, "cea mai naturală dintre toate societățile omenești", se bizuia pe țărani: "apărătorul și cel care lucrează pămîntul românesc", datorie pe care și-a împlinit-o sub toate jugurile străine sau asupririle nedrepte. Țăranul era "cel mai demn de cinste și cel mai curat și cel mai harnic dintre toți locuitorii acestei țări, așa cum fusese întotdeauna". Țăranii rămîneau cinstiți, în contrast cu boierii ipocriți, care se scăldau în lux, se dedau la jocuri obscene
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
participe la conducerea și la administrarea respectivelor lor țări". Și, în continuare: "Ceasul eroicilor apărători ai Rif-ului nu a sosit încă"186. Nu poți să nu sesizezi sub simpatia profranceză a lui Iorga prezența românului care cunoscuse atît de multă asuprire și dominație străină în lupta lui pentru libertate. Iar Iorga a exprimat acest lucru cît de mult a îndrăznit el să o facă. Ce rezultă din toate acestea? Același lucru ca întotdeauna. Vreți să cunoașteți poziția lui Iorga? Întrebați mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]