20,300 matches
-
Acest format este o „compresie cu pierderi”. Astfel, calitatea imaginii scade odată cu gradul de compresie a imaginii (figura 8.2). Obținem fișiere de mici dimensiuni care pot fi mai ușor transferate de pe un computer pe altul sau trimise ca fișiere atașate prin e-mail. Fig. 8.2. Comparație între calitatea imaginii fișierelor JPEG și TIFF Fundalul din imaginea TIFF are un degradeu valoric fin, pe când cea din imaginea JPEG are doar câteva trepte de valoare. Contururile obiectelor din imaginea JPEG au „reziduuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
cu Ștefan Escu pe stradă sau în altă parte și acesta să-și salute fosta nevastă. Radu urla și făcea o adevărată dramă după fiecare întâmplare de acest gen. Luana suferea și Iuliana nu putea să suporte asta. Nu se atașase de Radu. Era convinsă că de o iubire atât de sinceră și profundă ca a lui Escu nici un alt bărbat nu era în stare. Dar Noia fusese alegerea Luanei și femeia o lua ca atare. Educată, inteligentă și bine intenționată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o pereche, erau minunat de frumoși amândoi, păreau o adevărată întruchipare a erosului, a idealului. Nina îi zicea femeii Cosânzeana și bărbatului, Făt-Frumos. Tot timpul drumului, numele lor reale nu au fost pomenite. Cei doi erau tăcuți și se arătau atașați unul față de celălalt. Parcă deasupra lor plutea un pericol, parcă petreceau împreună ultimele ore și nu voiau să lase să treacă nici o secundă fără să se țină de mână, fără să se privească lacom. Șeful expediției, Alexe, căuta să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de înotătoare și-n spatele lui o alta, mai subțire, coada ludovicianului. — Iese la suprafață. Eric, iese la suprafață. Ne trebuie viteză mai mare. Haide. — Dar nu pot... motorul. Nu vreau să... — N-o să aibă nimic, haide, o să-i mai atașăm un butoi și-o să vedem dacă mai poate fugi atunci. Am mai împins puțin maneta și Orpheus hurui ascuțit. Un fum negru ca funinginea ieși din țevile de eșapament, însă îl prindeam din urmă, reduceam simțitor distanța dintre noi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
plastilină din care sé facem cocosul. - Cu toate cé nu sînt un materialist vulgar, trebuie sé recunosc, Felix Edmundovici, cé plastilină aceasta ar fi putut există, Într-adevér, undeva În adîncurile subconștientului de care vorbiți, atît de mult mi s-a atașat de suflet. - Vreau sé mé refer În continuare și la celelalte cîteva probleme majore, nu puține, Vladimir Ilici, si dumneavoastré știți asta, care frémînté În aceasté perioadé dificilé din istoria noastré Întreg proletariatul, sé mé refer mai pe larg. - Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
în Grecia, Cipru și Turcia pe probleme de securitate europeană. A participat la pregătirea întâlnirii de lucru, de la Debrețin și Oradea, a șefului statului român cu Ianos Kadar prim-secretar al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. A condus "Misiunea de onoare" atașată pe lângă președintele african al statului SAO -TOME și Principė, cu prilejul vizitei sale oficiale în România (1975). A fost însoțitor pe lângă delegația ungară condusă de Ianos Kadar la reuniunea de la București a statelor participante la Tratatul de la Varșovia. A negociat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a urmat cursuri de specializare și perfecționare postuniversitare vizând ridicarea calificării diplomatice (1974) și jurnalistice (1985). Limbi străine: chineza, engleza, rusa, franceza. Activitate diplomatică Angajat în Ministerul Afacerilor Externe în 1954, a funcționat de-a lungul anilor ca Referent și Atașat la Ambasada României la Beijing (1954 1959); Atașat și Secretar III în Centrala M.A.E. (1959 1961); Secretar III și Secretar II la Ambasada României la Beijing; Secretar II, Secretar I și, totodată, director adjunct în Centrala M.A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
franceza, rusa. Studii: Elementare, medii și universitare. Academia de Studii Economice, secția Relații Internaționale București. Cursuri postuniversitare de Relații Economice Internaționale București. Activitate profesională Angajat în M.A.E., la 1 august 1959, în calitate de Referent adjunct relații la Direcția Protocol. Atașat la Direcția de relații pentru S.U.A. și Europa Occidentală, 1960 1961. Expert în delegația română la sesiunea a XVII-a a Adunării generale a O.N.U. (criza rachetelor din Cuba), 1962. Secretar III la Direcția Organizații Internaționale, 1962 1963
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
specialitatea instalații energetice (1950-1953); Institutul de Relații Internaționale, Moscova, specialitatea relații internaționale occidentale Franța (1953-1959). Limbi străine: franceza, engleza, rusa. Cariera diplomatică De-a lungul activității sale profesionale, a exercitat următoarele atribuții mai însemnate: Referent pentru relațiile cu Elveția (1959-1960), atașat la Direcția Protocolului M.A.E. (1961-1962), Secretar III, Direcția Organizații Internaționale (1962-1966); Secretar II, Misiunea Permanentă a României pe lângă O.N.U., New York (1966-1970); Funcționar principal, apoi superior în Secretariatul O.N.U., Direcția pentru Probleme Politice, New York (1971-1981
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de Relații Internaționale, Universitatea Kiev; Masterat în științe politice, specialitatea Relații Internaționale, Universitatea New York; Premiul Academiei Române pentru volumul "Organizația Națiunilor Unite adaptare la cerințele lumii contemporane". Limbi străine: engleza, franceza, rusa. Activitate profesională Lector la Institutul de Relații Internaționale București; Atașat în Ministerul Afacerilor Externe; Secretar III la Ambasada României la Beijing; Secretar II în Ministerul Afacerilor Externe; Membru al delegației române la Conferința Mondială pentru Știință și Tehnică Geneva; Membru al delegației române, reprezentant în Comisia a IV-a pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
perioada respectivă pe agenda relațiilor internaționale. ` Este doctorand în Dreptul Internațional, cu tema "Nerecurgerea la forță în relațiile internaționale" In perioada 1965-2002, a lucrat, fără întrerupere, în Ministerul Afacerilor Externe în Centrală sau la Misiunile diplomatice. Inițial, a fost încadrat ca Atașat în direcția Relații Culturale grupul pentru acorduri culturale cu alte state. În această calitate, a colaborat, în mod inevitabil, cu instituțiile de cultură, știință, sănătate, sport ș.a Tot în aceasta perioadă a studiat arhiva M.A.E. privind istoria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
economice, specialitatea Economie Mondială A.S.E. (1974); Curs special de analiză superioară și programare la Fondul Monetar Internațional și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (februarie-iulie 1988). Activitatea diplomatică Activitate în Centrala M.A.E. și la misiunile diplomatice (1961-1984), respectiv: Atașat Direcția Presei (1961-1962); Atașat și Secretar III la Ambasada României din Moscova (1962-1967); Secretar III prim-colaborator la Ambasada României din Mongolia (1965); Secretar II Direcția I Relații (1967-1969). Secretar III și Secretar II la Ambasada României din Moscova (1969-1975
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și Ioana Ruxandra, director la Bancpost. Studii 1948-1955, școala primară și elementară; 1956-1959, liceul Buftea; 1959-1964, Facultatea de drept București; 1964-1966, Cursurile postuniversitare pentru relații internaționale București. Cariera octombrie 1966, angajat în Ministerul Afacerilor Externe la Direcția Organizații Internaționale, ca Atașat la biroul pentru drepturile omului și alte chestiuni umanitare. A participat la negocierea Pactelor Drepturilor Omului în cadrul O.N.U. și la pregătirea aderării României la acestea. A participat de asemenea la mai multe reuniuni internaționale în domeniu la New York
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cu Economic Developement Institute (E.D.I.) World Bank. Cursul de Perfecționare a Lucrătorilor din Domeniul Relațiilor Externe (17 octombrie 17 decembrie 1977) organizat de Centrul pentru Pregătirea și Perfecționarea Politico-Diplomatică și de Specialitate a Personalului din Domeniul Relațiilor Externe. Carieră diplomatică Atașat în Centrala M.A.E. (1964). Secretar III (1965 1968). Secretar II (1968 1969). Șef Serviciu tehnic la Antrepriza Română pentru Construcții și Montaje în Străinătate A.R.C.O.M. (1969 1971). Secretar economic I la Departamentul Cooperării Economice Internaționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
revista Przeglad Humanistyczny, editată de Academia Poloneză de Științe, apreciată pentru ineditul ei. Academia Română București Doctorat în Științe Umaniste . Lucrarea de doctorat: Ioan Paul al II-lea. Activitate profesională 19661967 Referent relații la Direcția Culturală din Ministerul Afacerilor Externe ; 1967-1971 Atașat cultural la Ambasada României la Varșovia; A inițiat și sprijinit tipărirea primei Istorii a României, bazată pe surse românești, scrisă de istoricul Juliusz Demel, publicată de Editura Ossolineum din Wroclaw ; a determinat forurile poloneze pentru a deschide la Cracovia catedra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și o delegație a Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Prea Fericitul Patriarh Teoctist. Din păcate, aprecierile din țară nu au fost pe măsură, producând iritare la conducerea superioară de partid. Alte însărcinări ce le-a îndeplinit la Moscova au fost: Atașat de presă și responsabil cu protocolul ambasadei, ambele cerând un mare volum de muncă, capitala U.R.S.S., fiind o placă turnantă către alte țări ale lumii. In 1989, în timp ce se afla la Moscova, a fost pus sub urmărire de către securitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
unor principii 19 , considerate ca stâlpi ai bunei guvernări de Raportul Cadbury, și anume: integritatea, transparența și răspunderea. Integritatea este un concept-cheie și îngemănează un comportament corespunzător și etic, respectiv grija pentru interesele altora și responsabilitatea socială. Acest concept este atașat implicit activităților desfășurate în sectorul public, iar pentru sectorul privat este un principiu care are în vedere obținerea de profit. Transparența este necesară deoarece neregulile și/sau performanțele slabe se întâmplă de cele mai multe ori în spatele ușilor închise. Când faptele sunt
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
controlul intern se regăsește în componența fiecărei activități și trebuie să fie formalizat prin proceduri operaționale de lucru, pe baza fișelor posturilor, însoțite de chestionare-liste de verificare, care de fapt sunt instrucțiunile de realizare a respectivelor activități la care se atașează și activitățile de control intern. În mod concret, managerul stabilește pentru fiecare grup de activități, funcții, programe formele controlului intern, menite să limiteze și să mențină riscurile asociate în limitele apetitului de risc acceptat de organizație, respectiv: autocontrolul activității prin
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
implicarea directă și efectivă a factorilor de management. Pentru elaborarea acestor documente trebuie să se pornească de la reanalizarea obiectivelor entității și stabilirea obiectivelor strategice și generale, pe baza strategiei și politicilor organizaționale și fixarea obiectivelor specifice la care se vor atașa activitățile și acțiunile care acoperă domeniul acestora. Multe organizații, care au trecut direct la elaborarea celor două documente, pe parcurs au realizat dificultăți în implementarea sistemului de control intern sau chiar nu au mai putut continua. Din aceste motive, au
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în structura acestora. În acest sens, menționăm că, pe baza obiectivelor generale ale entității, elaborate pe mai multe niveluri se definesc obiectivele specifice, care trebuie să fie concepute ca obiective SMART 73, structurate pe activitățile componente, la care se pot atașa riscurile. Cadrul normativ pentru realizarea acestor documente îl reprezintă reglementările în domeniu 74, armonizate și acceptate de CE. Procesul de elaborare este în responsabilitatea managementului general, care trebuie să angreneze tot personalul entității, inclusiv managementul de linie, acesta fiind implicat direct
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de linie, acesta fiind implicat direct în realizarea acestor activități, prin parcurgerea următoarelor etape: a. etapa de pregătire debutează cu revederea obiectivelor generale ale entității și definirea obiectivelor specifice, ca obiective SMART, care se structurează pe activități cărora li se atașează indicatori de rezultat sau de performanță pentru evaluarea finalității activităților. 73 Obiectivele SMART sunt cele care trebuie să fie: Specifice, Măsurabile, de Atins, Realizabile în Termen. 74 OMFP nr. 946/2005 privind Codul controlului intern, cuprinzând standardele de management/control
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
activităților, care seamănă cu „un copac cu crengile în jos”, pe baza căruia se va efectua codificarea procedurilor operaționale de lucru. În continuare, activitățile cuprinse în listă se structurează pe acțiuni sau operații elementare, dacă se impune, cărora li se atașează riscurile specifice, în baza documentului prezentat în continuare; Lista obiectivelor, activităților și riscurilor Nr. crt. Obiective Activități Acțiuni Riscuri specifice 0 1 2 3 4 b. etapa de elaborare a Registrului riscurilor, care se realizează pe baza modelului Registrului riscurilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în urma tratării acestora, respectiv prin aplicarea diferitelor forme de control intern, rămân riscurile reziduale care intră în activitatea de auditare. Registrul riscurilor trebuie să se elaboreze de către fiecare compartiment din cadrul entităților, structurat pe obiectivele și activitățile acestora, la care se atașează riscurile specifice, preluate din documentul prezentat mai sus, Lista obiectivelor și activităților. Identificarea riscurilor specifice atașate activităților sau operațiilor elementare componente ale activităților se recomandă să se realizeze de fiecare salariat în parte, pe baza analizei cadrului normativ, dar și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în activitatea de auditare. Registrul riscurilor trebuie să se elaboreze de către fiecare compartiment din cadrul entităților, structurat pe obiectivele și activitățile acestora, la care se atașează riscurile specifice, preluate din documentul prezentat mai sus, Lista obiectivelor și activităților. Identificarea riscurilor specifice atașate activităților sau operațiilor elementare componente ale activităților se recomandă să se realizeze de fiecare salariat în parte, pe baza analizei cadrului normativ, dar și din propria experiență. Registrele riscurilor realizate la nivelul fiecărui compartiment, în coordonarea și responsabilitatea fiecărui nivel
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Standardele avute în vedere: 2 - Atribuții, funcții, sarcini; 6 - Structura organizatorică; 18 - Separarea atribuțiilor; 21 - Continuitatea activității; 23 - Accesul la resurse Capitolul 2. Controlul intern 185 185 Grupul de lucru identifică activitățile și acțiunile necesare pentru realizarea obiectivelor și le atașează acestora, astfel încât să conducă la îndeplinirea scopului obiectivelor. În acest sens, se elaborează Lista obiectivelor și activităților pe compartimente, în mod succesiv, de două-trei ori, de către responsabilul compartimentului, conform modelului următor: Lista obiectivelor și activităților Nr. crt. Obiectiv Activități Acțiuni
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]