9,111 matches
-
4) din Constituție referitoare la obligativitatea deciziilor Curții Constituționale. ... 69. Având în vedere că, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în caz de admitere a excepției, Curtea se va pronunța și asupra constituționalității altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate prevederile menționate în sesizare, se impune, în raport cu art. 26 alin. (1) și art. 147 alin. (4) din Constituție, și admiterea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 6
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
respingerea contestației; ... b) admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului-șef și a rezoluției de clasare și trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor. ... (5) Hotărârea pronunțată potrivit dispozițiilor alin. (4) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desființate rezoluțiile atacate și să indice faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor. (6) Hotărârea Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București poate fi atacată cu recurs
DECIZIA nr. 658 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299409]
-
la Inspecția Judiciară pentru completarea verificărilor. În acest caz, hotărârea judecătorească (ce poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal) trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desființate rezoluțiile atacate și să indice faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă care urmează să fie administrate pentru completarea verificărilor, potrivit art. 45^1 alin. (5) din Legea nr. 317/2004. Aceasta, deoarece verificarea prealabilă a aspectelor cuprinse în sesizarea
DECIZIA nr. 658 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299409]
-
instanța judecătorească poate dispune admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului-șef și a rezoluției de clasare și trimiterea dosarului la Inspecția Judiciară pentru completarea verificărilor, caz în care hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desființate rezoluțiile atacate și să indice faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă ce urmează să fie administrate pentru completarea verificărilor. De asemenea, această hotărâre judecătorească poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția
DECIZIA nr. 658 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299409]
-
care să justifice temeinicia măsurilor propuse. ... 8. De asemenea, se susține că actele administrative premergătoare Hotărârii Camerei Deputaților nr. 9/2025 sunt ilegale. Termenul de „reorganizare“ folosit în Memorandumul intern nr. 65 din 29 ianuarie 2025 (menționat și în preambulul hotărârii atacate) este utilizat impropriu întrucât, având în vedere art. 61 alin. (1) din Constituție privind rolul Parlamentului, coroborat cu art. 2 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, toate atribuțiile și răspunderile ce revin funcționarilor publici parlamentari urmează și
DECIZIA nr. 156 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299183]
-
timbrat, iar motivele de nelegalitate expuse în cererea de recurs pot fi circumscrise cazului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. ... ... II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate și a apărărilor din cuprinsul întâmpinărilor, Înalta Curte apreciază cu majoritate că recursul formulat de recurenta-reclamantă APR/S.RO este fondat, pentru următoarele
DECIZIA nr. 2.200 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299336]
-
arătat. ... 9. Se mai susține că art. 12 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 contravine dispozițiilor art. 123 alin. (5) din Legea fundamentală, care constituie izvorul contenciosului obiectiv exercitat de prefect și stabilește corelativ suspendarea de drept a actului administrativ atacat. ... 10. Se afirmă că, în considerarea acestei prevederi constituționale clare, alin. (2) al art. 12 din Legea nr. 50/1991, în actuala sa formă, privează contenciosul obiectiv de unul dintre atributele sale constituționale - efectul suspensiv de drept. Aceasta întrucât prevederile art.
DECIZIA nr. 698 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299490]
-
art. 123 alin. (5) prerogativa prefectului doar cu privire la formularea, în funcție de propria sa marjă de apreciere, a unei acțiuni în anulare a unui act administrativ, și nu cu privire la cererea expresă de suspendare a actului administrativ atacat, întrucât suspendarea intervine de drept, direct în temeiul textului constituțional anterior menționat și al art. 3 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 - lege generală în materia contenciosului administrativ -, fără ca prefectul să fie obligat printr-o normă legală să formuleze
DECIZIA nr. 698 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299490]
-
privește dezlegări cuprinse în considerentele hotărârilor, considerente care se bucură de autoritate de lucru judecat, iar nu între dispozitivele unor hotărâri definitive. Astfel, justițiabilii sunt nevoiți să formuleze și să motiveze cererea de revizuire fără a cunoaște motivele pronunțării deciziei atacate. Însă revizuirea pentru contrarietate de hotărâri sub aspectul contrarietății de considerente nu este posibilă decât după cunoașterea motivării ultimei hotărâri, respectiv după comunicarea acesteia. ... 22. Se mai arată că prevederile criticate ar trebui să permită justițiabilului ca termenul de formulare
DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299241]
-
art. 509 alin. (1) pct. 8 (există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri), instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire nu examinează temeinicia hotărârii atacate și nu decide care dintre hotărârile potrivnice în discuție este cea judicioasă, ci se rezumă la a anula ultima hotărâre cu privire la care constată că nesocotește autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare. Pentru a decide astfel, instanța se
DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299241]
-
acelui proces sau care sunt greșite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea. Într-o asemenea situație, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. Însă această ipoteză este valabilă numai în ceea ce privește căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea. Astfel
DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299241]
-
a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21. Curtea a constatat că formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate, astfel că stabilirea momentului pronunțării ca început al termenului de introducere a revizuirii nu îngrădește accesul liber la justiție al revizuentului și nici dreptul său la un proces echitabil. ... 52. Din argumentele reținute în deciziile citate se desprinde ideea că
DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299241]
-
de a constata neconstituționalitatea modului de aplicare concretă a dispozițiilor legale. Această verificare este posibilă în cadrul căilor de atac prevăzute de lege în fiecare caz în parte, prin controlul jurisdicțional de către instanțele superioare al legalității și temeiniciei soluțiilor atacate. ... 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1- 3 , al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr.
DECIZIA nr. 646 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299317]
-
12 rezultă că, în această versiune, Legea nr. 50/1991 permitea formularea acțiunii în anulare atât de către persoanele vătămate, cât și de către prefect, iar în ambele ipoteze introducerea acțiunii în anulare avea efect suspensiv de drept asupra actului administrativ atacat. Curtea Constituțională a examinat constituționalitatea art. 12 alin. (2) din Legea nr. 50/1991, în această redactare, care stabilea suspendarea de drept a actului administrativ atacat indiferent de titularul acțiunii în anulare, constatând, prin Decizia nr. 135 din 10 martie 2005
DECIZIA nr. 697 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299349]
-
cuantumul acesteia, cuantumul pus în plată fiind chiar cel avut anterior încetării plății. ... 17. Împotriva sentinței menționate la paragraful 14 din prezenta decizie au declarat apel principal reclamanții, cu excepția reclamantului BB, prin care au solicitat: în principal, anularea sentinței atacate și, în rejudecare, schimbarea sentinței apelate, cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost aceasta formulată și precizată; în subsidiar, schimbarea sentinței apelate, cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost aceasta
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295327]
-
nu este obligatorie în temeiul art. 7 (5) din Legea nr. 554/2004. Reclamanții nu au recurs la această procedură, întrucât, pe de o parte, există deja un ordin care a produs efecte în circuitul civil, pe de altă parte, sintagma atacată a ieșit din vigoare la data de 4 martie 2019 prin modificarea art. 4 prin Ordinul nr. 1.156/2019. Emitenții nu ar fi avut posibilitatea de a revoca actul atacat, numai instanța are această posibilitate de a anula sintagma ieșită deja
SENTINȚA nr. 150 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/295371]
-
a produs efecte în circuitul civil, pe de altă parte, sintagma atacată a ieșit din vigoare la data de 4 martie 2019 prin modificarea art. 4 prin Ordinul nr. 1.156/2019. Emitenții nu ar fi avut posibilitatea de a revoca actul atacat, numai instanța are această posibilitate de a anula sintagma ieșită deja din vigoare. Reclamanții precizează că sistemul BAUSPAR, care a fost preluat prin OUG nr. 99/2006, aprobată prin Legea nr. 227/2007, „a avut un aport deosebit la reconstruirea Europei încă
SENTINȚA nr. 150 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/295371]
-
20 august 2015, și a constatat constituționalitatea acestora. Curtea a reținut, referitor la contestația în anulare, că aceasta este o cale extraordinară de atac, de retractare și nesuspensivă de executare, prin care se cere înseși instanței ce a pronunțat hotărârea atacată, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, să își anuleze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată. ... 28. Analizând dispozițiile legale criticate prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză (pentru situația hotărârilor definitive
DECIZIA nr. 447 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295881]
-
caracter imperativ, și nu de recomandare, așa încât recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus admiterea sau respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive va fi soluționat întotdeauna înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate. ... 107. Raportat la această din urmă obligație prevăzută în sarcina judecătorului, regula de calcul pe unități libere de timp al termenului prevăzut de art. 207 alin. (1), art. 222 alin. (4) și art. 235 alin. (1) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
concluzie, se solicită admiterea contestației, anularea Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 și dispunerea înregistrării candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2025, deoarece respingerea înregistrării candidaturii unui cetățean pentru motivele invocate de către BEC în decizia atacată echivalează cu crearea unei proceduri arbitrare pentru alegerea Președintelui României, nestabilită de legea adoptată de Parlament, procedură care contravine art. 1 alin. (3) din Constituție, suveranitatea națională a poporului român, statuată de art. 2 din Constituție, fiind anulată prin crearea
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
dincolo de orice dubiu, nereguli atât de semnificative, care să poată influența rezultatul alegerilor, și (ii) posibilitatea efectivă a părții afectate de o atare decizie de a-și prezenta punctul de vedere și dovezile. Rezultă cu claritate, din cuprinsul deciziei atacate, că ambele recomandări au fost încălcate de către BEC, în condițiile în care motivarea respingerii înregistrării/neînregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu este vagă și lapidară, prin indicarea unor aspecte care fie sunt străine de prezentul proces electoral, fie se referă la
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
caz, de o copie a documentului care atestă data eliberării din funcție“. Opinează că, în prezenta cauză, este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, având în vedere că sentința atacată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a normelor de drept material indicate prin cererea de recurs. În esență, susține că nu există o contradicție între modificarea adusă art. 5 alin. (1) lit. b) din Norma A.S.F. nr. 27/2017 și art.
DECIZIA nr. 1.302 din 6 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296522]
-
să corespundă cu intrarea în plată a pensiei publice, indiferent de sistemul de pensii de care aparține participantul. ... 4. Apărările formulate în cauză Intimatul-reclamant Grădinaru Daniel a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate. A arătat intimatul-reclamant că în mod corect a statuat instanța de fond că modificările aduse de Norma A.S.F. nr. 34/2023, respectiv sintagma „însoțită, după caz, de o copie a documentului care atestă data eliberării din funcție“, inserată suplimentar în art.
DECIZIA nr. 1.302 din 6 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296522]
-
civile nr. 5.484 din 10 octombrie 2023 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a declarat apel pârâta BCU „Carol I“, prin care a solicitat admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței civile atacate și, pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată. ... Întâmpinarea la apel 21. Prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat respingerea apelului ca nefondat. ... 22. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de
DECIZIA nr. 22 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296471]
-
asupra locuinței nu se regăsea în patrimoniul său ori al soției sale la momentul examinării cererii de acordare a compensației pentru chirie. ... 16. Împotriva acestei sentințe, pârâtul a declarat recurs prin care a solicitat admiterea căii de atac, casarea sentinței atacate și, în urma rejudecării, respingerea acțiunii, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. ... 17. În motivare a arătat că la adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 284/2005 s-a urmărit ca funcționarii
DECIZIA nr. 79 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296841]