1,004 matches
-
fi negativă (defavorabilă), neutră sau pozitivă (favorabilă). În figurile 8.2 și 8.3. prezentăm distribuția orientării atitudinale a ziariștilor față de cei doi actori sociali. Figura 8.2 - Distribuția orientării atitudinale a emitenților față de Băsescu Figura 8.3 - Distribuția orientării atitudinale a emitenților față de Tăriceanu Folosind formula de calcul al coeficientului atitudinal (Chelcea, 2001, pp. 533-536), Băsescu înregistrează un coeficient de 0,15, adică ușor pozitiv, iar coeficientul pentru Tăriceanu este de 0,30, adică semnificativ negativ. Pentru a afla orientarea
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și 8.3. prezentăm distribuția orientării atitudinale a ziariștilor față de cei doi actori sociali. Figura 8.2 - Distribuția orientării atitudinale a emitenților față de Băsescu Figura 8.3 - Distribuția orientării atitudinale a emitenților față de Tăriceanu Folosind formula de calcul al coeficientului atitudinal (Chelcea, 2001, pp. 533-536), Băsescu înregistrează un coeficient de 0,15, adică ușor pozitiv, iar coeficientul pentru Tăriceanu este de 0,30, adică semnificativ negativ. Pentru a afla orientarea fiecărui cotidian în parte și a o vizualiza grafic, am folosit
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
grafic, am folosit analiza de corespondență. Ea ne permite să facem comparații între pozițiile ziariștilor față de cei doi protagoniști majori ai scenei politice românești. Mai întâi, am completat tabelele de asociere 8.2 și 8.3, care conțin frecvența categoriilor atitudinale față de președintele Băsescu și premierul Tăriceanu. Tabelul 8.2 - Frecvența categoriilor atitudinale față de Băsescu Adevărul Cotidianul Curentul Evenimentul Zilei Gândul Gardianul Jurnalul Național România Liberă Ziua Negativă 9 2 3 5 5 2 15 Neutră 13 4 8 5 9
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
între pozițiile ziariștilor față de cei doi protagoniști majori ai scenei politice românești. Mai întâi, am completat tabelele de asociere 8.2 și 8.3, care conțin frecvența categoriilor atitudinale față de președintele Băsescu și premierul Tăriceanu. Tabelul 8.2 - Frecvența categoriilor atitudinale față de Băsescu Adevărul Cotidianul Curentul Evenimentul Zilei Gândul Gardianul Jurnalul Național România Liberă Ziua Negativă 9 2 3 5 5 2 15 Neutră 13 4 8 5 9 7 8 16 Pozitivă 5 9 6 12 5 6 8 18
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
arată că față de Băsescu, ziarul Adevărul este plasat cel mai aproape de atitudinea neutră, ceva mai departe de orientarea negativă și cel mai departe de cea pozitivă. Poziția ziarului Ziua ne indică clar orientarea negativă față de Președinte. Figura 8.4 - Orientările atitudinale ale cotidianelor față de Băsescu La fel am procedat și cu orientările ziarelor față de premierul Tăriceanu. Tabelul 8.3 ne arată că pentru Adevărul, Curentul, Jurnalul Național și România Liberă nu există evaluări pozitive despre TĂRICEANU. De fapt, nici celelalte cotidiane
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
evaluări pozitive despre TĂRICEANU. De fapt, nici celelalte cotidiane nu excelează cu asemenea orientare, numărul cazurilor fiind redus. De asemenea, nu putem afirma că ziarul Gardianul, cu cele șase evaluări pozitive, ar fi favorabil premierului. Tabelul 8.3 - Frecvența categoriilor atitudinale față de Tăriceanu Adevărul Cotidianul Curentul Evenimentul Zilei Gândul Gardianul Jurnalul Național România Liberă Ziua Negativă 26 11 15 20 11 8 16 14 12 Neutră 36 14 15 11 11 13 25 32 46 Pozitivă 1 1 3 6 3
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Graficul de corespondență din figura 8.5 ne arată că practic cotidianele se distribuie ca orientare majoră față de premier pe axa formată de atitudinea negativă și atitudinea neutră, cu un plus pentru cea de a doua. Figura 8.5 - Orientările atitudinale ale cotidianelor față de Tăriceanu Explicația preponderenței atitudinilor neutre ale jurnaliștilor constă în faptul că predomină în articolele ziariștilor relatările descriptive și narative, fără nici un fel de analiză și interpretare. Același lucru se întâmplă destul de consistent și în articolele despre președintele
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de la oameni sau din alte surse. Atitudinea pe timpul colectării datelor Este greu să avem o atitudine imparțială; de fapt, probabil că este imposibil acest lucru dacă știm ceva despre problema în discuție. Pe măsură ce efectuăm documentarea, ar trebui să conștientizăm înclinația atitudinală. Odată recunoscută, putem să o contracarăm. În primul rând, prevenim aparitia subiectivismului în abordarea problemei. De exemplu, nu ignorăm unele date deoarece nu sunt în concordanță cu filozofia noastră. Surse de informații Câteva din sursele ce reprezintă izvoare primare de
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
destinat s nasc altul, în cadrul unei evoluții ascendente a vieții psihice umane, care are la baz o progresiv amânare a actului motrice, avea s rețin Ralea, ca principiu de înțelegere și sens al amânrii, aplicate în disocierea și interpretarea faptelor atitudinale, de conștiinț, deci umane. Întemeindu-și demonstrația pe o subtil analiz comparativ a reacțiilor psihice ale omului și a reacțiilor celorlalte viețuitoare, (a animalului flmând npustit asupra hranei, a câinelui biciuit care se va salva prin fug, chiar a fluturelui
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Press, Thousand Oaks, 1996, trad. rom.: Mcdonaldizarea societății, Editura Comunicare.ro, 2003. Rogers, Everett M., Diffusion of Innovations, Glencoe: Free Press, New York, 1962. Roman, Miron, Axionormativitatea și reglarea raporturilor dintre persoană, status și rol. Teorii, concepte, raporturi, percepții și proiecții atitudinale, Editura Universitaria, Craiova, 2002. Russ, Jacqueline, Aventura gândirii europene. O istorie a ideilor occidentale, Editura Institutul European, Iași, 2002. Ryan, Bryce; Neal C. Gross, The Diffusion of Hybrid Seed Corn in Two Iowa Communities. Rural Sociology, VIII, martie, 1943. Sala
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
social, economic, politic etc. cu mediul socio - economic, mai ales cu familia, mass-media, instituțiile culturale și politice; * dezvoltă o funcție primară, constând în livrarea de servicii elevilor și de produse societății și o funcție secundară, constând în furnizarea de modele atitudinale, comportamentale etc. populației implicate în sistem; * este un sistem deschis - indivizii intră în sistem cu anumite achiziții culturale (modele, valori, norme, prejudecăți), suferă un proces de transformare și ies din sistem purtând ceva din acea încărcătură inițială; * uneori, scopurile fundamentale
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
iar asemănarea poate fi de vârstă, de sex, de statut socio-economic, de etnie, de religie etc. Ce trebuie să conțină un mesaj și cum trebuie el transmis astfel încât efectul persuasiv să fie atât de puternic încât să producă o schimbare atitudinală asupra receptorului? S-a observat că subiecții cu un nivel de educație mai ridicat au simț analitic mai dezvoltat și răspund mai ușor mesajelor de tip rațional, în timp ce subiecții cu un nivel de educație mai scăzut sunt mai sensibile la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
activități casnice - întrebările privind temele școlare, ajutorul la rezolvarea temelor, discutarea alegerii cursurilor (curriculum la alegere) cu copilul etc.; activități școlare - participare la acțiunile întreprinse de școală. Centrarea atenției părinților pe rezultatele școlare poate duce la neglijarea problemelor dezvoltării afectiv - atitudinale a copilului. Efortul pentru însușirea cunoștințelor școlare generează adeseori rezistență din partea copiilor, iar părintele trebuie să aleagă: fie să aibă răbdare, înțelegere, fie să pară mai exigent, mai dur. Cu cât se simte mai responsabil, cu atât pare mai exigent
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
școlară a copilului. Acțiunea educativă a familiei este eficientă atunci când obiectivele ei sunt în concordanță cu obiectivele educative ale școlii. Obiectivele fundamentale comune ale educației familiale și ale educației școlare sunt considerate: cunoașterea copilului și dezvoltarea lui psihosocială (aptitudinală, motivațională, atitudinală). Cercetări cu privire la raporturile educative părinte - copil și la raporturile familiei cu ceilalți factori educativi, în special cu școala și cu grupurile de similitudine, au pus în evidență că rolul educatului este activ, copilul este actor al propriei educații. El poate
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
tutoriat și programe de instruire conduse de adulți responsabili, gata de acțiune în școală, familie și comunitate. J. Coleman (1987) se referă la rețelele sociale ca o componentă integrală a capitalului social. Capitalul social desemnează abilitățile de cunoaștere, pattern-urile atitudinale și comportamentale pe care indivizii pot să le cheltuiască sau să le investească astfel încît să ridice șansele lor de succes în instituțiile sociale, așa cum este școala. Indivizii dobîndesc capital social prin rețelele sociale din care fac parte. Coleman, Hoffer
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de teren, a presupus surprinderea distribuției diferitelor variabile definite la nivelul populației, construcția indicatorilor statistici ai unor dimensiuni proprii universului familial studiat și, evident, relevarea relațiilor statistice existente între aceste dimensiuni. Accentul a fost pus pe surprinderea relației dintre modelele atitudinale și comportamentale ale părinților și performanța școlară a tinerilor. Informațiile cuprinse în chestionare, atît cele adresate mamelor, cît și cele referitoare la tați, au fost introduse într-o bază de date construită cu ajutorul programului SPSS.8.0. Pentru elevii care
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
implicării limitate a părinților în educația adolescenților Situația socio-economică generală și particularitățile ei locale; Trăsături specifice vieții comunitare; Structura și relații organizaționale din școală; Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Comunicare: limitată; Prezență rară la școală; Încredere în adolescent. Afective, atitudinale și comportamentale; Adolescentul dobîndește libertate de decizie; Adolescentul își asumă responsabilitatea. Situații limită Lipsa timpului Evaluarea pozitivă a situației Status ridicat Vocea unui subiect aproximează strîns esența stilului implicării limitate astfel: Din punctul meu de vedere este o implicare parțială
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de acțiune/ interacțiune Consecințe Concepții anacronice Stilul implicării reduse, al "respingerii parentale" Situația socio-economică; Trăsături specifice vieții comunitare; Structura și relațiile organizaționale din școală; Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Comunicare limitată; Nu participă la activitățile organizate de liceu. Afective, atitudinale și comportamentale, care au impact negativ asupra succesului școlar al adolescentului; Percepția de către adolescenți a nevoii de implicare a părinților în educația lor. Lipsa abilităților necesare Dezinteres Probleme familiale Din spusele participanților a reieșit că una din cauzele manifestării acestui
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
legate de școală." Frustrare. "Implicarea lor o resimt nefast. Efectul reproșurilor ar fi că stau și mă gîndesc dacă sînt așa cum zic ei." Percepția nevoii implicării. "Implicarea în ceea ce îi privește constă în acordarea timpului necesar discuției, activităților alături de mine." Atitudinale Manifestarea încrederii. Nu mă bat la cap ca să învăț, pentru că au încredere în mine." Revoltă. "V-ați gîndit vreodată că un părinte poate schimba după propriul plac și în lipsa oricărei discuții cursul devenirii copilului lor, pe motivul că așa este
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sînt în căutarea independenței, a libertății de decizie și acțiune în problemele pe care le consideră că îi privesc. Acest lucru reprezintă una din condițiile cauzale ale luptei dintre generații. Cele două stiluri menționate au consecințe negative de ordin afectiv, atitudinal și comportamental pentru elevi. De aici, reținerea, indiferența și dezacordul unor adolescenți față de prezența părinților la activitățile ce se desfășoară în licee. Subiecții, fie părinți, fie profesori sau adolescenți, au invocat dezinteresul unor părinți și concepțiile anacronice ale altora, după cum
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
induce un climat educativ mai propice reușitei școlare a copilului. Evident, s-ar putea ca reușita școlară superioară a copilului să inducă mamei mai multă încredere în capacitatea acestuia de a reacționa pozitiv la influențe noncoercitive. Credem, totuși, că structura atitudinală parentală în domeniul educativ reprezintă o componentă importantă a succesului/insuccesului tînărului. Faptul ca acesta să fie lansat pe o traiectorie școlară ascendentă sau descendentă depinde de modul în care părintele a încercat să-l implice în activitatea școlară și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
somatică, tipul de sistem nervos, predispozițiile native care stau la baza aptitudinilor și a altor însusiri). Condițiile interne de natură biologică definesc individul. b. Psihologică (se referă la formațiunile psihice structurate în procesul dezvoltării - cognitive, afective, motivaționale, energizoare, aptitudinale și atitudinale -, ce s-au constituit datorită interacțiunii dintre factorii interni și condițiile externe, prin interiorizarea unor date externe). Condițiile interne de natură psihologică - însușirile psihice - sunt formațiuni sintetice rezultând din condensarea diverselor funcții și procese psihice. Ele sunt sintetizări și generalizări
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
criticii literare; 3. informațiile simbolice, implicate în pictură și sculptură, mai ales în arta modernă; 4. informațiile comportamentale, utile pentru actorie, beletristică, sculptură, pictură,. Aptitudinile specifice au un rol esențial în structurarea creativității artistice, venind în completarea celor generale (intelectuale, atitudinale, motivaționale), printre acestea amintim câteva mai importante: capacitatea de discriminare a aspectelor spațiale și a sunetelor; simțul proporțiilor; bogată imaginație; empatia; memoria tonală. Chiar talentul este descris ca o expresie a unor aptitudini speciale, manifestate și dezvoltate în cadrul diverselor domenii
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
un climat stimulativ pentru creativitate. 6. Tipologia creatorilor În literatura de specialitate întâlnim frecvente încercări de tipologizare a creatorilor, dintre care le vom aminti pe cele mai semnificative. Vasile Munteanu propune o tipologie, pornind de la aptitudinile specifice și de la sistemul atitudinal, care cuprinde următorii creatori: - creatori potențiali, cu aptitudini pentru creație, dar care nu au o atitudine creativă; - creatori manifești care au și aptitudini și atitudini creative pozitive; - pseudocreatori, cei care doresc să se manifeste, dar fără să dispună de aptitudini
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
a altor stări temporare ale organismului oboseală, droguri (Hilgard, Bower, 1974); achiziție nouă/formare de cunoștințe, deprinderi, abilități, schimbare de comportamente ce prezintă o relativă rezistență la o funcție anterioară a comportamentului (M. Melvin), schimbare de comportament verbal, acțional sau atitudinal, realizată prin și pentru soluționarea unei probleme cu care se confruntă un subiect în relațiile sale cu mediul (A. Clausse), pentru a răspunde la o situație sau sarcină; rezultatul vizibil al unui proces relativ sistematic de tratare/procesare a informațiilor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]