1,275 matches
-
organic”. Este pusă în relief „pecetea creștină” ce „imprimă fiecare amănunt al folclorului nostru”, aceasta fiind „o realitate, dar o realitate specifică lui, nu una pur teologică, adică de o nedezmințită fidelitate față de dogme”. În credințele poporului român, Dumnezeu este atotputernic, imaginea sa fiind cea biblică, însă mult mai umanizată. Aceleași credințe propun imaginea, grandioasă, a cosmosului și pe aceea a vieții pământești, cu ordinea sa. Folclorul - afirmă P. - dezvăluie atitudinile fundamentale ale românului, modul lui de a gândi și de
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
aceasta ar trebui să fie deviza terapeutului în față întrebărilor pacientului său. Mult timp, medicina a crezut că este bine să țină pacientul departe de diagnostic, de un bagaj de cunoștințe medicale, chiar minime, împărtășite. Medicul se erija în savant atotputernic în mâinile căruia pacientul își încredința sănătatea, uneori chiar viața. Timpurile s-au schimbat, mentalitățile de asemenea. In afara unei cereri explicite a pacientului, acesta nu mai are nici un motiv să rămână în ignoranță. Pentru că ne întrebăm cum poate acesta
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în legătură cu sine și cu partenerul său); - un „gest” comportamental (să facă în fiecare seară și după un raport sexual un automasaj pe peretele perineului cu gel). Carolyn, care a recunoscut că avea o problemă personală, își abandonează comportamentul de persoană atotputernică și acceptă să vorbescă despre aceasta la următoarea consultație. Travaliu terapeutic asupra ideilor receptate Carolyn - O femeie aflată la premenopauză se îndreaptă spre menopauză și își pierde potențialul feminin și de seducție. Terapeutul - Ce vă face să spuneți acest lucru
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de integrat, încât și-ar pierde orice identitate a sa ca individualitate, ca persoană animată de intenții, scopuri, anticipări, opțiuni, motive sau altele de acest gen. La limită, ne apare doar ca produs al unor „structuri sociale” supraordonate și chiar atotputernice. Ca individ, nu ar fi decât ceea ce structura dictează, iar societatea nu ar fi decât produsul final al jocului determinărilor sau interdependențelor dintre un set de factori transindividuali. Să luăm exemple ilustrative. De ce există inegalități sociale sau de ce ajungem să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
socială sunt astfel construite, încât numai foarte puțini pot trece dintr-un strat social în altul, cei mai mulți conformându-se efectelor induse de reproducerea structurii sociale existente. De ce ar exista o astfel de stratificare? Datorită intervenției unui factor determinant unic și atotputernic, să zicem, urmându-l pe Marx, „baza economică”, reprezentată de relațiile capitaliste de producție, sau datorită modului „natural” sau „socialmente constituit” al sistemului social. Factorii explicativi invocați pot fi de un gen sau altul, însă rațiunea lor institutivă și de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de analize care să dea seamă de noile raporturi ce se stabilesc între individ, comunități și societate. În astfel de raporturi, individul apare ca generator al procesului de constituire a societății, și nu doar ca o componentă a unor structuri atotputernice sau ca inițiator de acțiuni care prin agregare ar deveni sociale. În loc să caracterizeze individul pornind de la societate, adică de la sisteme și structuri în care individul nu apare decât cu o ilustrare totdeauna palidă și parțială a unor procese transindividuale, optez
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe care le cioplesc cu migală în ceasurile lor de răgaz. Unii dintre ei își țin uneltele cu care lucrează aceste miniaturi, care seamănă cu instrumentarul dentiștilor, în niște lădițe speciale. Dar ei se folosesc îndeobște de briceag: cu această atotputernică sculă a marinarului, îți meșteresc tot ce poftești și tot ce poate concepe fantezia lor marinărească. Un îndelung surghiun departe de creștinătate și de civilizație îl face în chip inevitabil pe un om să se întoarcă la acea stare în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
garantează o fericire proporțională. Iată de ce omul virtuos are cele mai puternice motive să creadă în intervenția reparatorie a unei puteri superioare. Această putere va trebui să fie atotștiutoare pentru a nu se înșela în ceea ce privește dreptul la fericire al fiecăruia, atotputernică pentru a putea înfăptui în mod constant o împărțire proporțională a fericirii și sfântă pentru a o putea înfăptui fără greșeală. Suntem conduși astfel la ideea ființei supreme, ca ideal moral și drept garanție a ordinii morale, al triumfului final
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
care ea urmează să ia trenul. Dispariția avusese loc mai devreme, când Eleanor plecase din Carolina de Nord, scăpată de învinuirea de a-și fi ucis soțul. Acum, după cum vom afla spre sfârșitul cărții, era urmărită de tatăl fostului soț, atotputernicul domn King. Playback reia, din acest punct de vedere, o constantă tematică a cărților lui Chandler: cazuri de dispariție există și în The Big Sleep (Rusty Regan), Farewell, My Lady (Velma), The Lady in the Lake (Muriel), The Little Sister
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
că de el nu se va atinge, întrucât va ceda de unul singur, lucru care avea să se întâmple întocmai după ce a asistat la torturile colegilor săi4. Puterile lui Țurcanu l-au transformat, în imaginația victimelor sale, într-o zeitate atotputernică, fiind hulit și adorat în același timp de către deținuții care treceau prin mâinile lui. Puterea sa de fascinație acționa și după ani de zile de la executarea sa: Dan Dumitrescu și Aristotel Popescu erau atât de îngroziți de ideea că Țurcanu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
avute în vedere de teoriile kleiniene, mai cu seamă identificarea proiectivă. Contribuția lui Lagache (1962b/1982) se referă la participarea identificării cu agresorul la constituirea idealului eului, acest model căruia copilul încearcă să i se conformeze identificându-se cu adultul atotputernic. Exempletc "Exemple" Poveștile sunt rezervoare inepuizabile pentru înțelegerea psihismului. În convorbirile sale cu Sandler (1985/1989), A. Freud amintește de Cartea junglei a lui Kipling, punând accentul pe strigătul cu rol protector - am putea spune chiar defensiv - pe care Mowgli
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
imitare”, fără a fi capabil să-și construiască personalitatea, cum bine a subliniat Winnicott folosind noțiunea de „fals self”. În sens opus, un copil care ar interioriza excesiv interdicțiile parentale ar dezvolta o personalitate ținută sub cheie de un supraeu atotputernic. Putem evoca aici hipermaturitatea de care dau dovadă unii copii care sunt astfel opusul persoanelor narcisice imature. Cunoaștem, de la Freud (1917b/1968) încoace, rolul introiecției în melancolie, constând într-o retragere în eu a libidoului atașat unui obiect iubit care
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de azur (1935, amplificată și republicată în același an sub titlul Epopeea aripei) este un imn închinat aviației românești. Mai aproape de poezie, volumul Flăcări (1935) este dominat de energia trăirilor erotice, abia voalate de simboluri străvezii. Înțeleasă ca o religie atotputernică, iubirea e proiectată în largi spații naturale sau în profunde perspective temporale, prin invocarea unui timp mitic, cu o figurație dionisiacă. Glorificarea forței vitale ar fi principala marcă a scrisului său, vizibilă și în entuziasmul versurilor ocazionale sau al articolelor
BUZNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285978_a_287307]
-
niciodată o reprezentare integral adecvată a realității, tocmai din cauza acțiunii ei particularizante (Cenzura transcendentă). Creația culturală suferă așadar o interdicție gnoseologică, o „cenzură transcendentă”. O exercită demiurgul însuși, care - explică filosoful - a făurit lumea din emisii infime ale naturii sale atotputernice și nemărginite, „diferențialele divine”, totdeauna necomplete, fiindcă altfel ar risca să creeze o făptură cu însușirile sale și să se autonege prin limitare. Omul e ființa deținătoare a celor mai multe asemenea particule sacre, iar cele absente instituie „cenzura transcendentă”, care îl
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
întreb însă dacă nu cumva din ea vine pieirea noastră”; „La noi, oamenii arată dintru început obosiți, dintru început resemnați, de parcă au mai trăit încă atâtea vieți grele și dezamăgitoare, așa că au renunțat de mult să se mai împotrivească răului atotputernic. Iar dezordinea, provizoratul, primitivismul se înmulțesc spontan... Ca microbii în praf. Există parcă în aer un ferment al dezordinii”; Dând imediat crezare oricărui zvon rău, pentru că el nu face decât să confirme modul nostru fără iluzii de a privi lumea
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
o avea fratele lui. Simți în el forța disperată de a înșfăca globul pământesc și de a-l scutura de tot răul. Această forță îi fu necesară în momentul arestărilor, în timpul anilor de clandestinitate, în exil. La revoluție, deveni stăpân atotputernic în orașul său natal, apoi fu chemat la Moscova de însuși Lenin. Țelul i se părea mai limpede ca niciodată: trebuia ca în țara asta, în lumea întreagă, să nu mai rămână nimeni pe care foamea să-l transforme în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
comuniunii universale. De câte ori însă nu s-a întâmplat contrar? Nașterea unui homo europaeus de tip modern aduce un suflu nou, proaspăt, instaurează un haos, mai apoi o ordine, alta decât aceea impusă de Biserica evului de mijloc și de statul atotputernicului monarh. Conducerile, cum știm, sunt într-o continuă prefacere. Există o ciclicitate a lor. Și totuși: „Autre lecture, autre vision du monde, autres intermittences de coeur, autre denouement”. Pe alocuri, evenimentele ne îndreptățesc să credem că evoluția e firească. Tonul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dintre oameni, precum și greutățile în ceea ce privește evoluția. Vezi Castel, Casă, Turn. A consulta, consultație A consulta înseamnă căutarea ajutorului și a sfatului. Visul îi recomandă subiectului să ceară o părere, să-și lase egoul deoparte și să admită că nu este atotputernic și că celălalt îi poate aduce informațiile, cunoștințele, chiar afecțiunea de care are nevoie. Visul este deci un apel la umilință. În orice caz, consultarea indică recunoașterea problemelor și ieșirea din starea de negare. Totuși, natura consultației oferă și alte
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Tu cu puterea Dumnezeirii, sufletul Tău de trup s-a despărțit; căci a rupt amândouă legăturile: a morții și a iadului, cu puterea Ta, Cuvinte. Iadul Întâmpinându-Te, Cuvinte, s-a amărât, văzându-Te om Îndumnezeit rănit de bătăi și Atotputernic; și de Înfricoșătorul Tău chip a rămas fără glas”. Iar În Cântarea a șasea: „Împărățit-a iadul peste neamul omenesc, dar n-a rămas În veci; pentru că Tu, Puternice, fiind pus În groapă, cu palma Începătoare de viață ai rupt
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ce există viu pe acest pământ. Așa se face că în urmă cu milioane de ani n-a existat nici pământul, nici soarele, nici luna. Nici marea, nici râurile, nici iarba, cu florile, nici pomii roditori. Nici animalele. Dar Dumnezeu Atotputernic s-a hotărât să creeze lumea, adică tot ce ne înconjoară (pauză) Copiii, voi cu ce credeți că a început Dumnezeu să creeze lumea? Mai întâi Dumnezeu a creat cerul (pe fundal apare un cer albastru închis, întunecos). A fost
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
să cunoaștem mai multe tipuri de animale și plante din marea întinsă, despre care știam până acum că e un bun comun și care nu poate fi privatizat! -Fără comentarii! Nu mă interesează scopurile voastre nobile! Aici eu sunt stăpâna atotputernică, iar voi vă supuneți hotărârii mele definitive, n-aveți cum să vă plângeți nici la Curți supreme, fiindcă de mine nu scăpați vii! -Până-n zorii zilei îi legați bine de coloana de calcar, înfiptă în nisipul adâncului! - le porunci ostila
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
un an, cele patru surori ieșite din ou se întrebau nedumerite, cum s-ar putea întâlni, conform înțelegerii avute? Abia și-a ridicat soarele capul de pe perini, când Marea îl întreba cu vocea zorilor globul de aur de pe cer: -Soarele atotputernic, spune-mi, te rog, unde pot găsi Văzduhul, să-l întreb, cum aș putea să-mi revăd surorile mele dragi? Așteaptă ora prânzului și enigma se va desluși! - îi răspunse soarele, cu o voce îmbietoare, acoperind cu razele lui întinderea
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
ora prânzului și enigma se va desluși! - îi răspunse soarele, cu o voce îmbietoare, acoperind cu razele lui întinderea albastruverzuie, îmbrățișând-o, totodată, cu o căldură firească. La ora prânzului, Marea, construind valuri tot mai mari, întreba din nou: -Soarele atotputernic, nu vezi undeva, pe surorile mele dragi? -Sunt aici, surioară! - striga una dintre ele. Nu mă vezi? Sunt chiar în fața ta, bucata asta de gheață care plutește în apele tale liniștite! -Tu ești draga mea soră, vai ce dor mi-
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
car de procesiune de la parada de Ziua Recunoștinței, era Hristos Pantocrator. Se curba dintr-o parte În alta a domului ca spațiul Însuși. Spre deosebire de Hristosul chinuit, pământean, zugrăvit la nivelul ochilor pe pereții bisericii, Hristosul nostru Pantocrator era clar transcendent, atotputernic, stăpân al cerurilor. Se apleca spre apostolii de deasupra altarului ca să le dea cele patru pergamente rulate cu Evangheliile. Iar mama mea, care a Încercat toată viața să creadă În Dumnezeu, fără să reușească vreodată de-a binelea, se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
după cât de odihnit mă simțeam. Și totuși... de ce nu era nimeni? De ce era atât de liniște? Răspunsul meu veni când am urcat scările ce dădeau la parter. Spre surprinderea mea, am văzut că e încă noapte. Nu erau razele soarelui atotputernic care să inunde culoarele. Nu era mulțimea de elevi care să meargă în grabă în diferite direcții. Nu era nici un sunet, nici o mișcare. Totul era încremenit. Era noapte! Oare dormisem toată ziua de miercuri și mă trezii joi? Nu. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]