527 matches
-
chiar în condițiile suzeranității otomane și ale dispunerii politice în numirea pe tron, domnitorul, ... de îndată ce era înscăunat, binecuvântat de biserică și uns de Dumnezeu prin mitropolit, devenea un autocrat cu o putere și un prestigiu care nu se epuiza în atotputernicia și arbitrariul Porții. ... Domnia, ca instituție, rămânea la nivelul construit ideologic și juridic de biserică și de basileu. (Valentin Al. Georgescu 128) Deși Miron Costin, ca și Grigore Ureche, formulează critici vehemente la adresa conducătorilor statului, din interiorul unui regim nobiliar
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de asemenea, parțială). În judecata: Dumnezeu este infinit, faptul de a fi infinit îl "determină" pe Dumnezeu. Acesta devine, cumva, infinitul însuși. Dar despre Dumnezeu se poate predica și altceva, de exemplu, i se poate adăuga predicatul omniscienței, cel al atotputerniciei etc. Nici unul dintre aceste predicate nu epuizează spațiul virtualității "subiectului" Dumnezeu, dacă nu concentrează în sine, "semantic", toate celelalte atribute; decât, poate, dacă gândim într-o manieră spinozistă, afirmând că Dumnezeu posedă o infinitate de atribute, fiecare fiind infinit, așa încât
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ne-ființa, ființa însăși, diferența ontologică etc.) Prin urmare, retragerea timpului nu este un eveniment din afara limitelor dictaturii judicativului, ci un fapt posibil între aceste limite. Stranietatea sa ieșită la iveală imediat ce luăm act de o asemenea posibilitate, dată fiind atotputernicia timpului, în sens ființial, funcțional, constitutiv direct etc. este generată și întreținută de două rânduri de fapte: de cele care sunt legate intim de experiența de zi cu zi a oricărui om, de cotidianitate, altfel spus, apoi de fapte mai
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
istoric când, de fapt, biserica ștefaniană, ctitorie a lui Alexandru Lăpușneanu, a fost esențial modificată la începutul secolului al XIX-lea, la inițiativa și sub îndrumarea Mitropolitul Veniamin Costachi, cu ocazia înființării aici a vestitului Seminar de Teologie "Seminaria Veniamina". Atotputernicia mitropolitului de atunci a făcut posibile intervenții, cel puțin tot atât de grave, și asupra altor monumente de maximă importanță din epocă, folosindu-l ca specialist pe renumitul arhitect fracez Leconte de Nouit, așa cum este binecunoscută modificarea de arhitectură a vestitei biserici
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
există sau ar putea să existe opinii diferite. În predarea religiei, prin argumentare se formează și se întăresc convingerile despre adevărurile religioase și se înlătură învățăturile greșite. La clasa a VII-a s-a utilizat această metodă în următoarele lecții: Atotputernicia lui Dumnezeu - Învierea lui Lazăr: „Prin atitudinea celor două surori la întălnirea cu Mântuitorul ni se prezintă două caractere diferite. Identificați câteva trăsături de caracter ale Martei și ale Mariei și încercați să argumentați comportamentul Mântuitorului în cele două situații
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a prietenilor săi); -„De ce Mântuitorul îi spune slobănogului Iertate îți sunt păcatele tale? Doar nu a fost adus acolo pentru a i se ierta păcatele, ci pentru a se vindeca de paralizie.”( Iisus a văzut cauza paraliziei - păcatul). În lecția Atotputernicia lui Dumnezeu - Învierea lui Lazăr: „De ce credeți că Iisus îl numește pe Lazăr prietenul noastru și nu prietenul Meu?” ( Prin aceste cuvinte se arată importanța prieteniei cu Hristos. Cel care are prieten pe Hristos, are prieteni sinceri și pe toți
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ale credinței: „ De ce oamenii virtuoși nu sunt feriți de necazurile pământești?” (Necazurile pe care le îndură oamenii virtuoși sunt pentru dovedirea virtuții lor) „Îl iubim noi pe aproapele nostru ca pe noi înșine?” ( generozitatea este mai puternică decât egoismul?) Lecția Atotputernicia lui Dumnezeu - Învierea lui Lazăr Profesorul solicită elevilor să citescă cu atenție fragmentul biblic: „Deci au trimis surorile la El, zicând: Doamne, iată cel pe care îl iubești este bolnav”, apoi le adresează următoarea întrebare: Credeți că acest anunț a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Ioan 9,5) și apoi îl vindecă pe orb, demonstrând prin aceasta că El a adus lumina în cele mai grele probleme ale vieții noastre și ne cheamă cu stăruință spre o viață luminoasă, la acceptarea luminii Sale. în lecția „Atotputernicia lui Dumnezeu - Învierea lui Lazăr”, cuvintele Mântuitorului „ Cel ce crede în Mine, chiar de va muri, va fi viu” (Ioan 11, 25) sugerează că moartea nu este de temut pentru cel ce crede, căci El este ușa de intrare în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a influențat În mod pozitiv evoluția societății omenești; acest fapt la determinat pe J. M. Keynes să-i considere pe mercantiliști „primii pionieri ai gândirii economice”. Noua atitudine impusă de această doctrină a contribuit ulterior la afirmarea drepturilor individului față de atotputernicia statului, marcând tranziția la doctrina economică clasică (liberală). La rândul lor, concepțiile economice clasice despre impozit s-au creat și promovat ulterior Într-o perioadă În care s-a Înregistrat un fenomen de creștere economică nemaiîntâlnită până atunci, cu repercusiuni
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Stăniloae: După Atenagora - Supplicatio 22, 8; și Teofil, Către Autolic, 1, 5. 17 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Unitatea lumii indică un unic creator. Totuși acest unic creator ar putea crea mai mult decât o singură lume. E o presupunere care salvează atotputernicia și libertatea lui Dumnezeu. Altfel puterea și libertatea Lui ar fi restrânse la măsura și felul acestei unice lumi. Totuși aceste mai multe lumi posibile nu e necesar să fie înfăptuite. Aceasta L-ar face pe Dumnezeu supus necesității unei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
formulat în trei învățături: a) un Dumnezeu al Treimii; b) Un Dumnezeu Creator al lumii; c) Fiul lui Dumnezeu făcut om. Se poate uni cu ei pentru veci, ca și cu frații Săi. Credința creștină vede pe Dumnezeu în culmea atotputerniciei și a iubirii, dar și valoarea culminantă a omului, creat pentru a fi unit cu Fiul lui Dumnezeu ca și cu un frate al Său. (n. s. 273, p. 188) 48 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Nu flămânzea de silă Hristos, nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe piață, marile religii își regîndesc strategiile de comunicare, modalitățile de prezență și de influență publică, își înmulțesc gesturile simbolice pregnante. Dacă, așa cum argumenta H.-R. Patapievici, modernitatea acordă valoare supremă noutății, modernitatea tîrzie a organizat prin globalizare, circulația informației, atotputernicia reclamei producția noutății torențiale. Sîntem puși mereu în situația de a alege pe o plajă bogată, multicoloră de produse, fie ele intelectuale, artistice, spirituale sau de larg consum. Ca experiență comună, de fiecare zi, libertatea tîrziu modernă este mai ales
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
deterministă dintre mass-media și infracționalitate, evidentă pentru o judecată sănătoasă, nu este susținută de datele cercetărilor mai recente. Fără a se nega influența violenței din mass-media asupra violenței din societate, în prezent concepția „stimul-răspuns” pierde teren, ca și credința în atotputernicia mass-media (vezi teoria „glonțului magic”). Numeroase cercetări au arătat că publicul este selectiv în receptarea mesajelor mass-media, că le decodifică și le înțelege în maniere diferite, iar trecerea de la informație la acțiune este multiplu mediată. Totuși, unii specialiști de la noi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
putea să acționeze în mod corect”. Cu alte cuvinte, ideea liberului arbitru, încearcă într-un mod eroic, să concilieze existența răului moral și a celui fizic, și anume suferința, cu existența și natura lui Dumnezeu, respectiv: controversata libertate umană și atotputernicia divină. Rezultatul inevitabil este afirmarea responsabilității omului: dacă există rău, omul este autorul acestuia. Prin intermediul unei istorisiri, ne este relatat că la un moment dat, un grup de teologi dezbătea problema predestinării și a liberului arbitru. Nu după mult timp
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
pe care îi ai în buzunar? Despre ce libertate vorbim? Un sistem social-politic coerent, echilibrat și prosper nu ar trebui "să lege" libertatea de acțiune de numărul de bani. Condiționarea omului față de material are derivatele ei negative: constrângerile, sclavia, inegalitatea, atotputernicia patronatelor, revoltele și luptele anti-capitalism sunt efectele concrete ale năzuinței omului modern spre un soi de libertate "capitalistă", acea libertate a banului; 5) năzuința modernă spre libertate prin capital este, în fond, năzuința spre egalitate cu bogații zilei, cu privilegiații
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sfărâmam crusta de pământ ars, care se desprindea o dată cu solzii, și mâncam carnea fragedă, presărând-o cu sare grunjoasă. Tăceam și când ne-am întors, la căderea nopții, în oraș. Eram încă sub vraja celor întâmplate. Minunea care îmi dovedise atotputernicia cuvântului poetic. Ghiceam că nici măcar nu era vorba de artificii verbale și nici de o savantă îmbinare de cuvinte. Nu! Căci ale lui Hugo fuseseră mai întâi deformate în istorisirea îndepărtată a Charlottei, apoi în rezumatul meu. Deci, de două
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Qur’"n, Leiden, E.J. Brill. Ea combate, de pe pozițiile unui partizan al liberului arbitru, unele concepții bazate pe pasaje coranice scoase din context: că Dumnezeu ar predestina acțiunile omului, ca indurarea și iubirea Lui ar fi dictate de capriciu, ca atotputernicia Lui înseamnă acțiuni după bunul plac. Autorul face acest lucru invocând o multitudine de contexte și aprofundând, cu această ocazie, si semnificația mai multor nume divine importante: al-H"d, al-Ghafór, al-‘Afów, al-Taww"b, al-Ra≤m, al-Wadód. La aceste lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cu mențiunea „frecvent” sau „foarte frecvent”. Această enumerare este urmată de o concluzie, formulată în termeni teologici: dumnezeirea în esență sa rămâne învăluita în mister, este una și incomunicabila, iar numele ei propriu este All"h; atributele de atotștiința și atotputernicie privesc știință și puterea lui Dumnezeu ad extra. În continuare, articolul prezintă elaborarea teologiei sunnite, cu izvoarele ei: Coran, ≤adÖ și tafsr (exegeza), cu cele două teze fundamentale - unicitatea divină (taw≤d) și dreptatea lui Dumnezeu în răsplătirea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
modul în care credincioșii au exprimat ceea ce au presimțit cu privire la atributele divine. Numele divine din Coran sunt grupate tematic, după cum se referă la unitatea (cap. III), transcendență (dar și proximitatea) lui Dumnezeu (cap. IV), imutabilitatea (cap. V), veșnicia (cap. VI), atotputernicia (cap. VII), bunătatea (aici intra și „Dumnezeu, Principiu Creator și Scop, precum și Dumnezeu, Domn și Rege Preaînalt, Providența, Milostivire, Iubirea și Fidelitatea lui Dumnezeu - cap. VIII), adevărul și atotștiința (cap. IX), Dumnezeu - Judecătorul cel drept (cap. X), sfințenia lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
All"h, căci nu apare niciodată fără articol, ori în poziție de predicat, grupează numele din lista lui Wald pe următoarele teme: unicitate (1 nume), transcendență/sfințenie (5 nume), suveranitate (15 nume), veșnicie (5 nume), adevăr/lumină (2 nume), atotputernicie (17 nume), creație: origine și destinație finală (9 nume), providența (9 nume), milostivire (13 nume), știința (9 nume), dreptate în răsplătire (8 nume). Sugerează, de asemenea, studierea grupării numelor divine ce apar în perechi în textul coranic. Astfel de grupări
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cât este de necuprins pentru simțurile și imaginația noastră; Aš‘"r îl înțelege că însemnând „fără limite”, Tabar că „imens”, de fapt tot o modalitate metaforica de a exprima superioritatea, inaccesibilitatea. Halm și R"z îl interpretează în sensul atotputerniciei și superiorității în toate domeniile 90. Semnificații de bază: inaccesibil, posedând superioritate absolută. 2.1.5.6. (al-)Kabr: SOI „măreț” (4, 34), „mare”; ASM „Cel mai Mare”; GG „Marele”; Marr „Magnus”; RB și DM „grand” (4, 34), „le
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
al-Muta‘"l (13, 9). Comentatorii propun aproximativ aceleași explicații că și pentru ‘Aðm, si anume ca ar exprimă ideea de superioritate ierarhică: All"h este acela care, prin desăvârșirea atributelor sale, întrece toate fiintele; uneori se accentuează ideea de atotputernicie, ori aceea de transcendență (Hatt"b). Ghaz"l propune o explicație originală: kabr ar exprimă perfecțiunea ființei (kam"l al-wumód) că eternitate și ca principiu a tot ce exista. Semnificații de bază: superior, desăvârșit, transcendent. 2.1.5.7
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
r (3) și (al)-Ghafór (2), de (al-)′amd (3), sau de al-Wahh"b (1). Rădăcina ‘ZZ conține în toate limbile semitice ideea de „forță”, „tărie”. Unii comentatori, precum Tăbărî și Baghd"d, înțeleg acest nume în sensul de atotputernicie divină, căreia nu i se poate împotrivi nimeni (un echivalent al lui Q"hir) și care se exercită mai ales in pedepsirea celor neascultători 102. Dacă luăm seama însă la numele de care e însoțit în majoritatea cazurilor, aceasta tărie
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ho epouránios (Ps 69/68,15), ho theòs to¤ ourano¤i (Ps 91/90,1) (LXX); „Deus Omnipotens” (Vg); „El Shaddaï” (BJ); „God Almighty”206 (RSV). Toate numele și atributele divine din acest câmp semantic nu se referă la o atotputernicie abstractă, ci la forța creatoare, sau mântuitoare, sau pedepsitoare a lui Dumnezeu, văzute că foarte concrete. 3.1.8. Stăpân 3.1.8.1. ’AdÄn: „Domnul” (SC, Blaj, G-R, BS); „Domnul”, „Stăpânul” (BVA, C); kýrios (LXX); „Dominus” (Vg); „le Seigneur
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
al spiritului în care viața și moartea, realul și imaginarul, trecutul și prezentul, comunicabilul și incomunicabilul, ceea ce este sus și ceea ce este jos încetează să mai fie percepute contradictoriu.” Sunt puse în discuție condiția creatorului și existența poeziei, se proclamă atotputernicia visului, virtuțile automatismului psihic pur, supremația hazardului obiectiv și libertatea absolută a eului. Modul de cunoaștere a sinelui - în serviciul căruia scrierea de texte poetice echivalează cu un fel de terapie - evocă „metoda paranoic-critică” a lui Salvador Dalí. Literatura este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]