2,036 matches
-
vor hotărî dacă acceptă întâlnirea sau nu. În condiția din urmă, procentul celor care au selectat femei cu un înalt grad de atractivitate a fost mult mai mic și el a fost legat de nivelul de atractivitate autoestimat al bărbaților. Atractivitatea fizică este un factor important în selecțiile noastre de iubire și căsătorie, indiferent dacă la întrebarea altora sau la propria interogație recunoaștem sau nu acest lucru. Mecanisme psihosociologice de genul „strugurelui prea acru”, ale apărării eului în general conduc la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se percep (și sunt) valoroși, iar fiind valoroși, devin atractivi. 5.3.4. Similaritate și complementaritatetc "5.3.4. Similaritate și complementaritate" Am dezvăluit până acum importanța diferitelor genuri de similaritate și proximitate: etnică, religioasă, socioprofesională, de vârstă, rezidențială, de atractivitate fizică. Nu este foarte clar în ce măsură acești factori arată preferința pentru similaritate, deoarece ei ni se impun cumva. Mai aproape ne situăm de atractivitatea pentru cei ce seamănă cu noi atunci când ne referim la similaritatea în sistemele valorico-atitudinale și trăsăturile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
până acum importanța diferitelor genuri de similaritate și proximitate: etnică, religioasă, socioprofesională, de vârstă, rezidențială, de atractivitate fizică. Nu este foarte clar în ce măsură acești factori arată preferința pentru similaritate, deoarece ei ni se impun cumva. Mai aproape ne situăm de atractivitatea pentru cei ce seamănă cu noi atunci când ne referim la similaritatea în sistemele valorico-atitudinale și trăsăturile de personalitate. Investigațiile pe cupluri maritale au dovedit că există o corelație ridicată între similaritatea axiologică și de personalitate și fericirea în căsătorie. De
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
desfășoară în cadrul mai larg al schimbului social. Controlul schimbului asupra relațiilor dintre cei doi e mai prezent în prima parte a procesului și mai scăzut în perioada apropiată căsătoriei. În etapa „stimuli”, impresiile pe care partenerii și le fac în legătură cu atractivitatea fizică, reputația, statutul lor social sunt determinanții cei mai importanți în atracția reciprocă. Atunci când stimulii sunt similari sau în raport de schimb echitabil (de pildă, amândoi partenerii sunt frumoși, dar cu un statut social inferior, sau unul este foarte frumos
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
3. Factori explicativi specifici" Și în problematica divorțului, sunt răspândite teoriile de nivel microsocial care practică individualismul metodologic, pornesc adică de la interesele, informațiile și strategiile actorilor individuali. G. Levinger (1979) oferă un model explicativ al disrupției conjugale cu trei dimensiuni: atractivitatea maritală, alternativele existente și barierele ce împiedică disoluția. Indivizii iau decizii în funcție de recompensele și costurile percepute. Se includ factori de natură economică și îndeosebi psihosocială (constrângerile religioase, presiunea rudelor, satisfacții atitudinale și simbolice). Asumpția centrală a teoriei lui G. Becker
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
anchetă, este unul relevant pentru sociosexualitate, fapt confirmat și prin cele mai frecvente caracteristici atribuite „aventurii amoroase” de către subiecții înșiși: relație sexuală de scurtă durată, cu altcineva decât partenerul conjugal sau de dragoste, cu o persoană puțin sau deloc cunoscută, atractivitate și senzualitate fără sentimente, obligații, frivolități și altele de acest gen. Activitatea sexuală premaritală, sociosexualitatea, în general, este, după cum s-a mai sugerat, puternic marcată sociocultural. Schimbări majore, cum ar fi trecerea indivizilor dintr-o cultură în alta, afectează radical
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
imaginea idealizată se erodează, ajungând nu de puține ori până la aversiune. În principiu, cu cât idealizarea este mai pronunțată, cu atât dezamăgirea e mai mare. (Dar nu trebuie considerat totul numai în termeni de percepție. Bunăoară, de la o anumită vârstă, atractivitatea fizică, ce reprezintă un dat esențial în cristalizarea și întreținerea iubirii, scade la modul obiectiv.) Gelozia și infidelitatea reprezintă o cauză și un produs al neînțelegerilor din familie. Însă faptul că relațiile extraconjugale reflectă tensiuni și stresuri maritale nu trebuie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt rodul relatărilor și explicațiilor istorice, al celei orale, dar, din păcate, și al celei scrise, sub formă de manuale. Pe urmele inițiatorului teoriei, R. Zajonc (1968), există psihosociologi care susțin că simpla expunere la stimuli are un efect de atractivitate față de stimulul respectiv (mere exposure effect). O expunere repetată a creat o atitudine pozitivă inclusiv față de cuvinte artificiale care nu aveau nici un înțeles. Efectul se produce și în cazul subliminării. Simpla expunere nu trebuie confundată cu asocierea condiționată de tip
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
arie cercetările sunt încă destul de parcelare, ocupându-se mai puțin de problema încrucișării criteriilor de similaritate: ce se întâmplă atunci când sursa este similară cu receptorul din anumite puncte de vedere și disimilară din altele? Similaritatea duce la o mai mare atractivitate a sursei pentru receptor. Reciprocitatea spune că atractivitatea crește și în cazul în care atribuim sursei o prețuire față de noi: ne plac cei despre care știm că le placem. S-a evidențiat, pe de altă parte, că, indiferent de similaritate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai puțin de problema încrucișării criteriilor de similaritate: ce se întâmplă atunci când sursa este similară cu receptorul din anumite puncte de vedere și disimilară din altele? Similaritatea duce la o mai mare atractivitate a sursei pentru receptor. Reciprocitatea spune că atractivitatea crește și în cazul în care atribuim sursei o prețuire față de noi: ne plac cei despre care știm că le placem. S-a evidențiat, pe de altă parte, că, indiferent de similaritate și reciprocitate, atractivitatea fizică în sine a comunicatorului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pentru receptor. Reciprocitatea spune că atractivitatea crește și în cazul în care atribuim sursei o prețuire față de noi: ne plac cei despre care știm că le placem. S-a evidențiat, pe de altă parte, că, indiferent de similaritate și reciprocitate, atractivitatea fizică în sine a comunicatorului (cât de prezentabil apare) mărește efectul persuasiunii. Indivizii sunt atenți însă nu numai la asemănările sursei cu persoana și statutul lor, ci și la asemănarea sau discrepanța dintre aceasta și grupul de referință, care poate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În acest caz deci, tăria și consistența logică a argumentării din partea sursei determină primordial schimbarea de atitudini. În ruta periferică, oamenii sunt mai mult influențați de aspecte exterioare conținutului mesajului, în primul rând de caracteristicile sursei (prestigiul ei, asemănarea și atractivitatea), dar și de forma mesajului (sunete și imagini) și de împrejurările în care ei primesc mesajul (singuri sau cu alții, prezența altor surse ce le distrag atenția etc.). Succesul persuasiunii va depinde în ruta periferică, prin urmare, de valoarea și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
apropiați genetic, indivizii se reproduc generațional pe ei înșiși. Dar cum se explică atunci, biologic, actele altruiste față depersoane care nu sunt rude și, uneori, față de persoane total necunoscute? R. Ruhston (1989) - pornind de la constatarea reală, dovedită și statistic, că atractivitatea, iubirea, căsătoria și actele de ajutorare se întemeiază în bună măsură pe similaritate- susține că similaritatea (fie ea chiar de trăsături exterioare) presupune și o asemănare genetică. Invocând studii pe gemeni, care sugerează că și atitudinile ar fi în parte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
problema a fost că, la patru săptămâni după lectura întâmplării respective, acestea și-au amintit mult mai puține detalii din scenariul violului, comparativ cu persoanele „senzitive”. În afara acestor principali factori ce influențează actele prosociale, au fost relevate și alte variabile. Atractivitatea fizică („cât de bine arată”) este una destul de importantă. S-a constatat, apoi, o simetrie între sexe cu privire la comportamentul prosocial: bărbații sunt înclinați să ajute mai mult femeile, în timp ce acestea se ajută mai mult între ele (Stephan și Stephan, 1985
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și încorporează caracteristicile lui (Hogg și Heins, 1996). Alți factori care influențează gradul de coeziune sunt: a) volumul efortului depus pentru a intra în grup: cu cât costurile de intrare sunt mai ridicate, cu atât, cel puțin în prima fază, atractivitatea față de grup e mai mare; b) amenințările externe și competițiile severe: în principiu, cu cât amenințările (și competițiile) din afară sunt mai puternice și directe, cu atât crește gradul de solidaritate (coeziune) intragrupală; c) Mărimea grupului: este, în general, invers
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cineva și să nu-l iubim și, invers, să fim îndrăgostiți „lulea”, fără ca persoanei respective să-i purtăm o simpatie și un respect deosebit? În termeni mai tehnici, chestiunea este următoarea: simpatia și dragostea se înscriu pe același continuum al atractivității - ce ar cuprinde grade diferite de intensitate, de la oarecare simpatie la simpatie puternică -, există deci o singură dimensiune, sau dragostea este o altă dimensiune a spațiului atractivității? Pentru a decide acest lucru, Z. Rubin (1970, 1973) a colectat mai întâi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tehnici, chestiunea este următoarea: simpatia și dragostea se înscriu pe același continuum al atractivității - ce ar cuprinde grade diferite de intensitate, de la oarecare simpatie la simpatie puternică -, există deci o singură dimensiune, sau dragostea este o altă dimensiune a spațiului atractivității? Pentru a decide acest lucru, Z. Rubin (1970, 1973) a colectat mai întâi din reflecțiile filosofice, producțiile literare și înțelepciunea populară propoziții ce descriu cele două stări sufletești, simpatia (prețuirea) și dragostea. Propozițiile astfel culese au fost organizate în itemi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
celuilalt maximă, eventualele lui defecte sunt convertite în calități, febrilitatea emoțională e de nestăpânit, orice se justifică pentru a fi împreună, ultimul argument fiind chiar acela „pur și simplu nu mă pot opri, nu rezist”. Mixtura în dragostea pasională dintre atractivitatea sexuală, tendința de a fi mereu împreună, maxima activare psihoemoțională, preocuparea excesivă față de iubit(ă), nevoia intensă de a fi iubit așa cum și tu iubești, teama obsesivă, în același timp, ca nu cumva relația să se termine, conștiința lipsei de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atât de pe neașteptate și atât de pasional. S-au schițat și răspunsuri credibile, redate și de Baron et al. (1988) Astfel, pornind de la constatarea că, în ciuda diverselor forme de manifestare în funcție de contexte culturale și istorice diferite, subzistă unele constante fundamentale (atractivitate sexuală și preocuparea față de celălalt, de pildă) care fac ca dragostea să apară drept un fenomen universal, se prezumă valoarea ei bioevolutivă de reproducere. Raționamentul prezentat ar fi următorul: perechile bărbat - femeie, care, pe lângă simplele raporturi sexuale, au practicat și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
are trei componente, prezente în proporții variabile la diferite cupluri. Modelul triunghiular al dragostei propus de R. Sternberg (1988) cuprinde: intimitatea - sudura sufletească, preocuparea față de bunăstarea și fericirea partenerului, înțelegerea, respectul și valorizarea reciprocă; pasiunea, adică aspectele romanțate ale iubirii, atractivitatea fizică și intimitatea sexuală; componenta decizional-implicațională, centrată pe cognitiv, pe felul în care îți reprezinți relația în cauză, pe cât de mult te consideri implicat în ea (commitment) și pe decizia de a o menține. Cuplurile care au toate cele trei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai multă iarbă (și irosind), în curând sătenii nu vor mai avea pășune viabilă; dacă, într-o universitate, cadrele didactice se vor sustrage sistematic de la a-și face datoria și vor neglija studenții, în timp, universitatea își va pierde prestigiul, atractivitatea, fondurile, riscând să dispară. Indivizii sunt tentați să afecteze distructiv bunul colectiv nu intenționat, ci după logica raportării la celălalt: în zadar voi economisi eu apă sau voi raționaliza păscutul vitelor mele, întrucât ceilalți nu vor proceda așa; de ce m-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Ecaterina Pitiș, I.U. Soricu, precum și versurile unui consecvent colaborator, Constantin Budiu. Proza lipsește din sumar, cu excepția memoriilor reginei Maria scrise în perioada războiului, De la inima mea la inima lor. Articole de interes general semnează Ioan Petringenar și Constantin Budiu. Atractivitatea gazetei sporește prin inserarea sporadică a unor epigrame, proverbe sau anecdote. A.Gț.
LUMINA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287909_a_289238]
-
de Hess, subiecții trebuiau să privească fotografiile unor femei, fiecare fotografie fiind executată în două exemplare - un exemplar era lăsat așa cum era, iar în celălalt, pupilele erau retușate, părând mărite; subiecților li se cerea o estimare a fotografiilor din perspectiva atractivității, cercetătorul observând că persoana din fotografia retușată trecea ca fiind mai atrăgătoare decât perechea ei); și (4) indică natura relațiilor interpersonale (în 1972, Ellsworth et al. au efectuat un interesant studiu asupra unor șoferi care se opreau la o intersecție
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fie remarcat de superiorii săi și pentru aceasta le cere subordonaților un efort suplimentar, dar aceștia nu au nici o motivație pentru a-l întreprinde, avem de-a face cu un astfel de conflict; 9) conflictele fundamentate în înfățișarea fizică sau atractivitatea unei persoane și favorurile oferite ei de alți membri ai grupului datorită acelor calități; 10) conflictele atribuite stilului personal (stil de viață, stil de comunicare, stil de răspuns, stil de conducere și, în general, stil de a fi). Observăm că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cealaltă parte este responsabilă de escaladarea conflictului. Tehnica ingrațierii (flatarea oponentului). După Jones și Wortman (1973), ingrațierea reprezintă „o clasă de comportamente strategice ilicite desemnate a influența anumite aspecte bine definite în ceea ce-l privește pe adversar, aspecte privitoare la atractivitatea unor calități personale” (apud Rubin, Pruitt, Kim, 1994). Alex Mucchielli (2002) observă că orice compliment, orice laudă îl poziționează pe autorul lor în ipostaza implicită de a recunoaște valoarea celuilalt. Flatarea dă astfel naștere unei identități valoroase (a celui flatat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]