1,498 matches
-
de la centru și nu le evaluează ori comentează), retoric (naratorul vede situațiile și evenimentele de la periferie, dar este intruziv) și subiectiv (situațiile și evenimentele sînt văzute de la centru). În sfîrșit, Lintvelt propune o clasificare cu cinci termeni: (1) TIP NARATIV AUCTORIAL heterodiegetic (punctul de vedere este acela al naratorului heterodiegetic: Tess D'Urberville, Tom Jones); (2) TIP NARATIV ACTORIAL heterodiegetic (naratorul este heterodiegetic, dar punctul de vedere aparține unui personaj: Ambasadorii); (3) TIP NARATIV NEUTRU heterodiegetic (similar cu modul dramatic al
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
al naratorului heterodiegetic: Tess D'Urberville, Tom Jones); (2) TIP NARATIV ACTORIAL heterodiegetic (naratorul este heterodiegetic, dar punctul de vedere aparține unui personaj: Ambasadorii); (3) TIP NARATIV NEUTRU heterodiegetic (similar cu modul dramatic al lui Friedman: Ucigașii); (4) tip narativ auctorial homodiegetic (punctul de vedere aparține naratorului homodiegetic în postură de narator: Moby Dick); (5) tip narativ actorial homodiegetic (punctul de vedere aparține naratorului homodiegetic în postură de personaj: Foamea). ¶Bal 1977, 1983, 1985; Brooks, Warren 1959; Chatman 1978; Cohn 1981
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
NARATOR EXPUS sau scenic, prin prisma unui personaj-REZONER? PUNCTUL DE VEDERE e localizat în PROTAGONISTUL povestirii sau în centrul său de acțiune, sau e plasat în afara povestirii sau a centrului ei de acțiune?) El a identificat trei situații narative fundamentale: AUCTORIALĂ (auktoriale Erzählsituation), în care domină perspectiva exterioară; FIGURALĂ sau PERSONALĂ (personale Erzählsituation), în care domină modul rezonerului; și PERSOANA ÎNTÎI (ich Erzählsituation), în care domină un narator homodiegetic. Într-o discuție mai recentă în care definește situația narativă în raport cu persoana
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
s-ar putea caracteriza mult mai multe narațiuni dacă se iau în calcul categorii precum DISTANȚA, sau relația temporală a NARAȚIEI cu naratul. ¶Cohn 1981; Genette 1983; Lintvelt 1981 [1984]; Stanzel 1964, 1971, 1984. Vezi și CENTRUL NARAȚIEI. situație narativă auctorială [authorial narrative situation/auktoriale Erzählsituation]. O SITUAȚIE NARATIVĂ caracterizată de omnisciența unui NARATOR care nu participă la situațiile și evenimentele povestite (Tom Jones, Povestea a două orașe, Bîlciul deșertăciunilor, Eugénie Grandet). Împreună cu SITUAȚIILE NARATIVE LA PERSOANA ÎNTÎI și FIGURALĂ, situația
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narrative situation/auktoriale Erzählsituation]. O SITUAȚIE NARATIVĂ caracterizată de omnisciența unui NARATOR care nu participă la situațiile și evenimentele povestite (Tom Jones, Povestea a două orașe, Bîlciul deșertăciunilor, Eugénie Grandet). Împreună cu SITUAȚIILE NARATIVE LA PERSOANA ÎNTÎI și FIGURALĂ, situația narativă auctorială (auktoriale Erzählsituation) este unul din cele trei tipuri de bază din clasificarea lui Stanzel. ¶Stanzel 1964, 1971, 1984.Vezi și DISCURS AUCTORIAL, NARATOR OMNISCIENT, VIZIUNE, FOCALIZARE ZERO. situație narativă figurală [figural narrative situation/ personale Erzählsituation]. În viziunea lui Stanzel, unul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Povestea a două orașe, Bîlciul deșertăciunilor, Eugénie Grandet). Împreună cu SITUAȚIILE NARATIVE LA PERSOANA ÎNTÎI și FIGURALĂ, situația narativă auctorială (auktoriale Erzählsituation) este unul din cele trei tipuri de bază din clasificarea lui Stanzel. ¶Stanzel 1964, 1971, 1984.Vezi și DISCURS AUCTORIAL, NARATOR OMNISCIENT, VIZIUNE, FOCALIZARE ZERO. situație narativă figurală [figural narrative situation/ personale Erzählsituation]. În viziunea lui Stanzel, unul din cele trei tipuri de bază ale SITUAȚIEI NARATIVE, împreună cu SITUAȚIA NARATIVĂ AUCTORIALĂ (auktoriale Erzählsituation) și SITUAȚIA NARATIVĂ LA PERSOANA ÎNTÎI (Ich
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lui Stanzel. ¶Stanzel 1964, 1971, 1984.Vezi și DISCURS AUCTORIAL, NARATOR OMNISCIENT, VIZIUNE, FOCALIZARE ZERO. situație narativă figurală [figural narrative situation/ personale Erzählsituation]. În viziunea lui Stanzel, unul din cele trei tipuri de bază ale SITUAȚIEI NARATIVE, împreună cu SITUAȚIA NARATIVĂ AUCTORIALĂ (auktoriale Erzählsituation) și SITUAȚIA NARATIVĂ LA PERSOANA ÎNTÎI (Ich Erzählsituation). SITUAȚIA NARATIVĂ figurală (sau personală) (personale Erzählsituation) e caracterizată de FOCALIZARE INTERNĂ (și de un NARATOR care nu-i participant la situațiile și evenimentele povestite: Ambasadorii). ¶Stanzel 1964, 1971, 1984
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nu-i participant la situațiile și evenimentele povestite: Ambasadorii). ¶Stanzel 1964, 1971, 1984. situație narativă la persoana întîi [first-person narrative situation/Ich Erzählsituation]. În viziunea lui Stanzel, unul din cele trei tipuri de bază ale SITUAȚIEI NARATIVE, împreună cu SITUAȚIA NARATIVĂ AUCTORIALĂ (auktoriale erzählsituation) și SITUAȚIA NARATIVĂ FIGURALĂ (personale erzählsituation). Situația narativă la persoana întîi (Ich erzählsituation) e caracterizată de un narator care participă la situațiile și evenimentele povestite ( Marile speranțe, Moll Flanders). ¶Stanzel 1964, 1971, 1984. Vezi și NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ. situație
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o anume calitate, atitudine sau rol (zgîrcitul, lăudărosul, femeia fatală, ipohondrul etc.). ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Scholes, Kellogg 1966. tip narativ actorial [actorial narrative type]. Clasă de NARAȚIUNI HOMODIEGETICE, sau HETERODIEGETICE caracterizată de FOCALIZARE INTERNĂ (Foamea, Ambasadorii). Împreună cu TIPURILE NARATIVE AUCTORIAL și NEUTRU, e una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și PUNCT DE VEDERE. tip narativ auctorial [auctorial narrative type]. Clasa de NARAȚIUNI HOMODIEGETICE sau HETERODIEGETICE caracterizate de FOCALIZAREA ZERO
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
NARAȚIUNI HOMODIEGETICE, sau HETERODIEGETICE caracterizată de FOCALIZARE INTERNĂ (Foamea, Ambasadorii). Împreună cu TIPURILE NARATIVE AUCTORIAL și NEUTRU, e una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și PUNCT DE VEDERE. tip narativ auctorial [auctorial narrative type]. Clasa de NARAȚIUNI HOMODIEGETICE sau HETERODIEGETICE caracterizate de FOCALIZAREA ZERO (Moby Dick, Bella, Eugénie Grandet, Tom Jones). Împreună cu TIPURILE NARATIVE ACTORIAL ȘI NEUTRU, este una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
HOMODIEGETICE, sau HETERODIEGETICE caracterizată de FOCALIZARE INTERNĂ (Foamea, Ambasadorii). Împreună cu TIPURILE NARATIVE AUCTORIAL și NEUTRU, e una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și PUNCT DE VEDERE. tip narativ auctorial [auctorial narrative type]. Clasa de NARAȚIUNI HOMODIEGETICE sau HETERODIEGETICE caracterizate de FOCALIZAREA ZERO (Moby Dick, Bella, Eugénie Grandet, Tom Jones). Împreună cu TIPURILE NARATIVE ACTORIAL ȘI NEUTRU, este una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ȘI NEUTRU, este una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și PUNCT DE VEDERE. tip narativ neutru [neutral narrative type]. Un tip de narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ. Împreună cu TIPURILE-NARATIVE AUCTORIAL și ACTORIAL, tipul narativ neutru (Ucigașii) este una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ, MOD DRAMATIC, PUNCT DE VEDERE. tipologia intrigii [plot typology]. Determinarea sistematică a tipurilor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la psihanalist aplică freudismul în analiza personajului literar, fiind, până astăzi, cea mai subtilă abordare psihanalitică din cultura noastră, comparabilă cu studiile lui Freud însuși în explicarea unui text literar; Naratologie cu Camil Petrescu pune în evidență implicațiile constituirii narațiunii auctoriale pe temeiul studiilor lui Camil Petrescu însuși, așezat într-o serie comparativă întinsă de la Stendhal la Wolfgang Kaiser; Stilul matein, aplicare strălucită a studiilor lui Leo Spitzer - din Linguistics and Literary History -, vorbește de rolul codificării, al derivației sinonimice și
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
alta deconstrucționistă (interesată mai curând de construirea textului și de contradicțiile semiozei). Studiul lui C.-P. sugerează căi de depășire a acestei fracturi reducționiste și frustrante, prin integrarea interpretării de text într-un context socio-cultural și ideologic cuprinzător, angajând strategii auctoriale și de lectură diverse. Astfel redefinită, hermeneutica devine echivalentul unei experiențe complexe de rescriere. În topografia critică actuală, C.-P. identifică patru dintre direcțiile sale fertile: critica orientată spre activarea cititorului (reader-reponse criticism); deconstrucția de inspirație galică, patentată metodologic peste
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
operei lui Țepeneag, încorporând un material „anex” foarte divers: teorie și istorie literară (onirism, teoria Noului Roman, textualism, optzecism), cenzură, biografie, istoria receptării etc. Toate acestea gravitează în jurul comentariului critic propriu-zis, focalizat asupra semnificantului - teme, motive, personaje, scene, figurile „bestiarului auctorial”, miturile esențiale (mitul cristic și mitul mioritic), simbolismul (arhetipal, dar și literar, livresc) - și asupra semnificatului - structura complexă a textului, modul „muzical” de articulare, reluarea și dezvoltarea temelor și motivelor, în cadrul aceluiași roman și la nivelul întregii opere, „autospecularitatea”. „Variațiunile
BARNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
lectură alegorică) de sinteza cristalului pur, incoruptibil, din masa lâncedă, putridă, pieritoare, în fabrica de zahăr - teatru neașteptat al clocotului morții și renașterii. Gulică Unanian, personajul din Cimitirul Buna-Vestire, are o situație aparte, propria sa viziune ironico-grotescă subordonându-se celei auctoriale. Batjocorit de semeni pentru neîndemânarea (datorată curăției sale) cu care ratează în sfera relațiilor sociale, Gulică descoperă sistematic în „marea evidență” a prezentului istoric un tumult de forme caricate, degradări ale noimelor și rosturilor firii. Pare un bufon, dar deține
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
a timpului narativ, B. exersează acum un realism dur, obiectiv, deprins de la Rebreanu, și un realism psihologic, introspectiv, asimilat din lectura lui Proust. Replică la romanele panoramice, suprapopulate de eroi și supraîncărcate de situații, Zbor frânt emancipează cu succes timpul auctorial. Rememorările lui Isai, eroul principal, întoarse spre război și spre atmosfera de suspiciune din perioada postbelică, durează atât cât el trece Nistrul pe sub apă de la un mal la altul. Imaginea copilului amenințat de pericolul războiului și a omului matur suspectat
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
în continuarea eseurilor din volumul Negru și alb”. După Eseuri critice, C. pare să se orienteze spre roman, publicând două romane-unicat ori romane-demonstrație. Primul, Un Burgtheater provincial (1984), este, în întregime, un colaj - în aparență - fără abateri și fără text-cadru auctorial (doar cu un Cuvânt înainte), o reunire de texte reale preexistente, neliterare (de la scrisori ori însemnări private până la citate consistente din scrieri de diferite facturi: vechi cronici turcești, alte documente medievale, Cronica Banatului scrisă de Nicolae Stoica de Hațeg ș.a.
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
de considerații de imagologie, de istorie a mentalităților etc. Această pluritate intrinsecă a personalității, C. o descoperă și o observă în primul rând în propriul sine, și ea este semnificată ostentativ, histrionic, în Trei într-o galeră (1998), unde eul auctorial e divizat în trei „personaje” distincte: Bibulie (hipocoristicul plăsmuit spontan, cândva, de copilul Livius, ca urmare a deficienței ortofonice proprii vârstei foarte fragede, prin deformarea, probabil, a vocativului „Liviule”, e utilizat cu umor pentru a desemna eul „real”, cel cotidian
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
eul „social”, imaginea publică) și Maestrul (eul „adevărat”, profund, al scriitorului, însă magnificat de critica literară și, de aceea, privit cu suspiciune și oarecare agasare de celelalte două alter egouri ale lui C., dar și, din modestie autentică, de instanța auctorială efectivă, care le reunește - totodată mânuindu-le - pe toate cele trei „personaje”). Cartea De la Sancho Panza la Cavalerul Tristei Figuri (2001) a fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor, iar & comp. (2003) reia procedeele și tematica din Un Burgtheater provincial. Descripția
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
Ulise / 259 6.4.3. Thomas Mann, Muntele vrăjit / 266 6.4.4. Situația narativă din Tristan de Thomas Mann din perspectiva lingvisticii textuale și a naratologiei / 268 7. Cercul tipologic: schemă și funcție / 275 7.1. De la situația narativă auctorială la cea personală: continuum-ul auctorial-personal / 277 7.1.1. Retragerea naratorului auctorial / 277 7.1.2. Regizarea auctorială a dialogului / 278 7.1.3. De la nume la pro-nume / 280 7.1.4. Stilul indirect liber ca tranziție de la situația
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Situația narativă din Tristan de Thomas Mann din perspectiva lingvisticii textuale și a naratologiei / 268 7. Cercul tipologic: schemă și funcție / 275 7.1. De la situația narativă auctorială la cea personală: continuum-ul auctorial-personal / 277 7.1.1. Retragerea naratorului auctorial / 277 7.1.2. Regizarea auctorială a dialogului / 278 7.1.3. De la nume la pro-nume / 280 7.1.4. Stilul indirect liber ca tranziție de la situația narativă auctorială la cea personală / 282 7.1.5. "Contaminarea" vorbirii naratorului de către
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Mann din perspectiva lingvisticii textuale și a naratologiei / 268 7. Cercul tipologic: schemă și funcție / 275 7.1. De la situația narativă auctorială la cea personală: continuum-ul auctorial-personal / 277 7.1.1. Retragerea naratorului auctorial / 277 7.1.2. Regizarea auctorială a dialogului / 278 7.1.3. De la nume la pro-nume / 280 7.1.4. Stilul indirect liber ca tranziție de la situația narativă auctorială la cea personală / 282 7.1.5. "Contaminarea" vorbirii naratorului de către vorbirea personajelor / 284 7.1.6
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cea personală: continuum-ul auctorial-personal / 277 7.1.1. Retragerea naratorului auctorial / 277 7.1.2. Regizarea auctorială a dialogului / 278 7.1.3. De la nume la pro-nume / 280 7.1.4. Stilul indirect liber ca tranziție de la situația narativă auctorială la cea personală / 282 7.1.5. "Contaminarea" vorbirii naratorului de către vorbirea personajelor / 284 7.1.6. Diferențierea vorbirii naratorului de cea a personajelor / 286 7.1.7. Colocvializarea vorbirii naratorului / 287 7.1.8. Probleme ale demarcației auctorial-personal / 289
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
7. Colocvializarea vorbirii naratorului / 287 7.1.8. Probleme ale demarcației auctorial-personal / 289 7.1.9. De la stilul indirect liber la situația narativă personală / 291 7.1.10. Continuum-ul auctorial-personal și reflectorizarea personajului-narator / 292 7.2. De la situația narativă auctorială la cea la persoana întîi / 295 7.2.1. Naratorul auctorial în Pumpernickel / 297 7.2.2. Naratorul la persoana întîi periferic / 302 7.2.3. De la narațiunea la persoana întîi cvasiautobiografică la monologul interior / 307 7.2.4. Relația
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]