631 matches
-
și o lună, ambele de aur. Deasupra cetății planează un braț drept înzăuat cu spadă, tot de argint. Cartierul al doilea, pe albastru, îl prezintă pe Sfanțul Gheorghe ecvestru, străpungând cu sulița anticristul reprezentat printr-o amfiptera, totul de argint. Aureola Sfanțului Gheorghe și solzii animalului sunt executate din aur. Al treilea cartier, pe aur, reprezintă un soldat român cu scutul lăsat, sprijinindu-se într-o sulița cu vârful în jos, totul de culoare albă, ce sugerează marmură. Scutul este timbrat
HOTĂRÂRE nr. 1.533 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Caransebes, judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147376_a_148705]
-
valuri Cobor mereu pe-același vad, Se pare cum că-i altă toamnă, Ci-n veci aceleași frunze cad.” (M. Eminescu, I, 204) iar când atributul se realizează prin adjectivul pronominal tot, substantivul e totdeauna articulat: „Toate turmele pământului au aureole sfinte / peste capetele lor.” (L. Blaga, 96) Când regentul este nearticulat sau articulat cu articol nehotărât (cu excepția situațiilor de mai sus), funcția se realizează ca atribut calificativ: „E-o noapte udă, grea, te-neci afară.” (G. Bacovia, 94) Dintre elementele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aprinde”, „rug”, „aură”, „ardoare”, „văpăi”, „cenușă”, „scânteie”, „foc”. Cuplul devine un dumnezeu pe pământ, supus focului pasiunii, erosului, dar care devine creator la rândul său: „iubirea țâșnește din țărnă și face pământului aură”, așa cum Marelui Orb: „țânțarii îi fac o aureolă peste cap”. Flacăra iubirii devine măsura a trecerii timpului: „flacăra (...)/oricărei făpturi pământene,/și drumul i-aține, și ceasul.” Antiteza dintre iubirea pământească și cea divina este evidențiată în versurile: „Dumnezeu singur arde suav (...)/ fără de-a mistui” „altfel noi
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ce frumos suna: r... și ce emoționată sunt! R... Acompaniază perfect tânguirile tale, o vioară și un fagot.” Femeia are o poziție rațională și logică prin dorința ei de stabilitate, însă bărbatul îi dă o palmă, atitudine prin care dispare aureola intelectualului inteligent. Naratorul îl trimite la moarte pe pisoiul Ahmed a cărui suferințe sunt prezentate artistic. Tristețea lui Sandu sună autentic: „Dacă aș fi trait în Franța, în secolul al 17-lea, aș fi rugat pe La Fontaine să scrie o
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
ale războiului Polonia -, pentru apărarea căreia Franța și Marea Britanie intraseră în război în septembrie 1939. Până în 1943, nimic nu a fost prevăzut foarte precis în problema frontierelor dintre Polonia și URSS. După victoria de la Stalingrad, care a dat sovieticilor o aureolă de putere militară, anglo-americanii s-au arătat mai puțin ostili cererilor sovietice și au început să insiste pe lângă guvernul polonez în exil pentru a-l determina să renunțe la provinciile orientale în favoarea URSS. În revanșă, sovieticii s-au arătat dispuși
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
zile după începerea ostilităților, el va abdica fără a-și putea imagina victoria viitoare anunțată prin această nenorocire de moment. Dintr-o singură lovitură, dinastia sa, cea a casei de Sa-voia, se îmbracă în ochii tuturor naționaliștilor italieni într-o aureolă glorioasă. Manin, un revluționar dintre aceia care au rezistat superb austriecilor la Veneția, va declara: "Eu, un republican, ridic primul drapelul unificării: Italia și regele sard" (Charles-Albert, rege al Piemontului și Sardiniei). Succesorul monarhului sard, Victor-Emmanuel II se va strădui
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se integreze într-un joc politic pluralist. În plus, tabloul căpătase o tentă și mai liniștitoare încă, în Cehoslovacia, unde se putea observa un fel de idilă între cehul protestant și dizidentul Vaclav Havel și slovacul Alexandru Dubcek, încununat cu aureola eroului comunist pocăit. Un pariu ar fi putut fi permis, la limită, chiar și în ceea ce privește situația României, în pofida antecedentelor îndoielnice ale președintelui Iliescu și ale premierului Petre Roman. Apoi, minoritatea maghiară 349 din Timișoara dăduse semnalul unei revolte la care
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
zâmbitoare care-i dă un humor venerabil ca unui indian de rasă, cum era Tagore. Acest calm superior al ochilor este semnul bărbatului de stat clasic". Portretul continuă în acest mod: "Măreția mareșalului Stalin e făcută din liniște, dintr-o aureolă imensă de iubire. Poporul rus trece azi prin acea fază ideală de libertate în care cetățeanul își dă seama că toate imperativele elementare ale patriei eterne sunt exprimate de căpetenia statului. Acesta conduce nu prin forță, ci prin prestigiu, într-
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
partid, sociolog la Centrul de Științe Sociale de pe lângă Universitatea "Al. I. Cuza", își manifestă în continuare nemulțumirea că nu i s-a aprobat plecarea în Franța, dând amploare cazului său în mediile de contact, în scopul de a-și crea aureola de persecutat politic. În fapt, MIHAI DINU GHEORGHIU și soția sa PAULA, psiholog la Leagănul de copii, solicitaseră plecarea în Franța în luna august 1988, ca turiști, dar scopul real era folosirea unei burse de documentare oferite nominalizat, ca urmare
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de oi și de vite ca și bîlciurile de veche tradiție, atrag atenția turiștilor și În numeroase cazuri se constituie ca principale motivații ale unor călătorii. Satisfacțiile sunt imense pentru că În cadrul acestor manifestări tradiționale, totul este Îmbrăcat Într-o aureolă oarecum aparte, la care formațiile muzicale populare, mijloacele simple de agrement (bărci, leagăne etc.) ca și gama diversificată de servicii și de artizanat, contribuie la crearea unei ambianțe generale de excepție. Dintre numeroasele manifestări populare de acest gen, organizate În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Carpaților Meridionali, revin celor de ordin antropic, prin obiectivele create de mîna și inteligența oamenilor. Fie că avem În vedere volumul și structura lor, sau locul amplasării obiectivelor cu forță de atracție, toate la un loc, conferă spațiului montan o aureolă aparte. Înțelegem mai bine acest lucru, dacă avem În vedere faptul că, În structura factorilor antropici intră toate obiectivele de atracție turistică ce au rezultat În urma procesului de muncă umană, depusă de generațiile trecute, cât și de cea actuală (monumente
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de l'autre côté de l'océan. Elle peut être grande duchesse, princesse, mais aussi financière, actrice et même souvent cocotte" [apud Tetart-Vittu, p.94-95]. Parafrazând-o pe Simone de Beauvoir, vom spune că nu te naști Pariziana, ci devii. Aureola Parizienei nu le este acordată nici macar tuturor acelora care s-au născut la Paris. Observațiile de epocă sunt cât se poate de clare: femeile care lucreaza nu pot fi considerate Pariziene, ele doar locuiesc la Paris, ceea ce este cu totul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pas être des Parisiennes. Qui dit négoce dit province. (...) Vivre derrière un comptoir, c'est habiter la province" [Delord, p.2, 3]. Astfel, Pariziana reduce sociologia la un singur tip cel al femeii mondene. Se resimt unele rezerve în acordarea aureolei de Pariziana anumitor clase, cum ar fi negustoresele sau femeile care lucreaza 85. Parisul îi asimilează pe noii veniți și îi reduce la stereotipul sau. Capacitatea Parisului de a asimilă diferite tendințe este una pe care s-a construit identitatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ale Parizienei abordate tangențial în cercetările despre femeie ca personaj literar, dar nu atestam nici un studiu și nici un articol care ar avea-o ca subiect artistic coerent. Pariziana a incitat intelectual și artistic scriitorii timpului, afirmându-se ca entitate distinctă. Aureola femeii pariziene este o sursă de permanență inspirație în literatura franceză modernă. Contururile personajului au dimensiuni românești pregnante. Prin natura să, Pariziana este un subiect românesc și un român în sine. Formulă Parizienei la modă conține, alături de trăsături singulare, o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
inconsistenței și efemerului: „Nu e păcat / ca să se lepede / clipa cea repede / ce ni s-a dat ?” (Stelele-n cer). De aceea poetul caută fericirea comunicării totale, a „înțelegerii”, pentru a 20 încununa „furtuna lui de patimi” (Scrisoarea V) cu aureola duratei. Romanticul crede cu obstinație în posibilitatea spiritualizării iubirii, a înălțării ei la rang de cunoaștere purificată de balastul senzual; în locul dorinței carnale se instalează „dorul demonic” (Scrisoarea V). Este vorba de un act unilateral, de neînțeles pentru ea, dar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mor / Pleacă-te îngere / La trista-mi plângere / Plină de amor. // Nu e păcat / Ca să se lepede / Clipa cea repede / Ce ni s-a dat?”. 4. Ipostaze personalizate Există câteva situații în care iubita primește numele sau chiar ceva din aureola femeii sfinte a creștinismului: Maria. În balada Strigoii, Arald, regele avarilor, și Maria, regina de la Dunăre, se prind într-o stranie poveste de dragoste, ca oameni vii și apoi ca strigoi. Iubita lui Dionis din nuvela 2 Vezi ediția Dulcea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
îngrijorătoare pentru atmosfera intelectuală din România de azi. Oare cât servește memoriei culturale specularea biografiei marelui scriitor în linia tradiționalei înclinații „mioritice” spre bocetul auto victimizant? Cu cât este mai bine percepută valoarea operei dacă i se compune autorului o aureolă de martir? Variațiile pe tema senzaționalului biografic au drept consecință (una dintre ele) deturnarea atenției de la imperativul firesc al citirii și recitirii operei, ceea ce confirmă predicția despre propria posteritate: „Toate micile mizerii unui suflet chinuit/ Mult mai mult îi vor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
inconsistenței și efemerului: „Nu e păcat / ca să se lepede / clipa cea repede / ce ni s-a dat ?” (Stelele-n cer). De aceea poetul caută fericirea comunicării totale, a „înțelegerii”, pentru a 20 încununa „furtuna lui de patimi” (Scrisoarea V) cu aureola duratei. Romanticul crede cu obstinație în posibilitatea spiritualizării iubirii, a înălțării ei la rang de cunoaștere purificată de balastul senzual; în locul dorinței carnale se instalează „dorul demonic” (Scrisoarea V). Este vorba de un act unilateral, de neînțeles pentru ea, dar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mor / Pleacă-te îngere / La trista-mi plângere / Plină de amor. // Nu e păcat / Ca să se lepede / Clipa cea repede / Ce ni s-a dat?”. 4. Ipostaze personalizate Există câteva situații în care iubita primește numele sau chiar ceva din aureola femeii sfinte a creștinismului: Maria. În balada Strigoii, Arald, regele avarilor, și Maria, regina de la Dunăre, se prind într-o stranie poveste de dragoste, ca oameni vii și apoi ca strigoi. Iubita lui Dionis din nuvela 2 Vezi ediția Dulcea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
îngrijorătoare pentru atmosfera intelectuală din România de azi. Oare cât servește memoriei culturale specularea biografiei marelui scriitor în linia tradiționalei înclinații „mioritice” spre bocetul auto victimizant? Cu cât este mai bine percepută valoarea operei dacă i se compune autorului o aureolă de martir? Variațiile pe tema senzaționalului biografic au drept consecință (una dintre ele) deturnarea atenției de la imperativul firesc al citirii și recitirii operei, ceea ce confirmă predicția despre propria posteritate: „Toate micile mizerii unui suflet chinuit/ Mult mai mult îi vor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
geografică a tuberculozei la vectorul hidric al febrei tifoide pe care îl descoperă. Toate, dar absolut toate abordările sale sunt impregnate de spiritul său riguros științific, ceea ce l-a făcut pe Dr. Besancon să spună; „Istoria va reuni sub aceeași aureolă pe inițiatorul medianei științifice Claude Bernard și pe Lancereaux, primul medic al epocii, principalul truditor al medicinei științifice”. I se pot atribui marelui Lancereaux cel puțin patruzeci de priorități absolute în domeniul cercetării medicale. Dar cea mai frumoasă descoperire, care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
albastru oțelit, își roti privirea, trase aer în piept și porni încet spre măr. Îl privi de sus în jos de parcă îl vedea pentru întâia oară: înfrunzise peste tot, o mireasmă proaspătă și caldă răspândea în jurul lui. Era ca o aureolă luminoasă nevăzută, dar așteptată. Copacul fremăta din toate frunzele la adierea vântului de primăvară. Neliniștea lui adâncă îi aminti de nesiguranța ei de altădată, de umbra și răcoarea din verile petrecute sub coroana sa rotundă; nesiguranța și nerăbdarea celor singuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
și-a făcut meteorica apariție la catedră, cu un an în urmă, ca și Mihai Beniuc (nu știam atunci că sunt poeți), mi se părea foarte frumos. Înalt, foarte zvelt, clătinându-se parcă de lung ce era, asemenea personajelor cu aureolă sau cu blazon ale lui El Greco, elegant, dar degajat în costumația ce mie mi se părea colorată (n-aș putea spune cum, dar eu îl vedeam verde ca iarba sau violet sau mov: poate halucinam), cu gesticulația de retor însoțind
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lemn (1935), fiindcă, vorbind și el de „organizarea disciplinată, autoritară, antidemocratică a mișcării naționale“, agresivitatea lui politică atinge pragul sângeros al crimei. Fiul cucernicului preot ortodox din Orăștie, pe care nu numai eu l-am văzut pe atunci cum purta aureolă de sfânt deasupra capului, a tras cu mâna lui gloanțe într-un „trădător“, la începutul anilor ’20, și a fost cel care l-a îndemnat pe Codreanu să înarmeze legionarii. Mentalitatea lui se poate deduce din împrejurarea că el a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cea din desenele alea animate unde apare și-un canar. E o bătrânică mereu uimită de faptul că micul canar reușește să scape de motan. Am fost ca vrăjită. Maria avea o inimă atât de bună, încât o lumina o aureolă. Ne-am îmbrățișat, ne-am sărutat, m-au poftit la masă și a început perioada mea cea bună în Italia. Încrederea în mine a sosit odată cu zâmbetul Mariei, într-o seară de aprilie. Scrisoarea 97 Am primit o ofertă de
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]