2,578 matches
-
au înarmat până-n dinți năvălesc în pădurile, câmpurile și Delta Românească unde împușcă absolut tot ce mișcă, fără nici o reținere ori ezitare ! Oare, dragostea lor nețărmurită pentru animale le este impusă de propriile legi numai în cuprinsul propriului teritoriu ? Dar austriecii sau nemții care își divinizează pădurile și se prosternează în fața lor mândrindu-se cu peisajele mirifice pe care le oferă, cu ce suflet încheie contracte extrem de discutabile legal și moral cu tot felul de speculanți din România și pe baza
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
un vector important pentru dinamică socială. Germanii și evreii erau concentrați în Severin.Primii într-un cartier aparte denumit”Cartierul nemțesc’’ s-au stabilit pe meleagurile noastre după Războiul Crimeei, cănd Oltenia a fost stăpânita și administrată o perioadă de austrieci. Cand austriecii s-au retras au lăsat în urmă adevărate enclave precum cea de la Severin, care a patronat Societatea de Navigație pe Dunăre, a înființat Șantierul Naval, Fabrica de Bere, se ocupau cu prelucrarea cărnii, ș.a. Evreii s-au stabilit
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371996_a_373325]
-
important pentru dinamică socială. Germanii și evreii erau concentrați în Severin.Primii într-un cartier aparte denumit”Cartierul nemțesc’’ s-au stabilit pe meleagurile noastre după Războiul Crimeei, cănd Oltenia a fost stăpânita și administrată o perioadă de austrieci. Cand austriecii s-au retras au lăsat în urmă adevărate enclave precum cea de la Severin, care a patronat Societatea de Navigație pe Dunăre, a înființat Șantierul Naval, Fabrica de Bere, se ocupau cu prelucrarea cărnii, ș.a. Evreii s-au stabilit în Severin
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371996_a_373325]
-
veselia, exuberanța... Adia un vânt cald pe colina Tivoli și bătrânii codri-și șopteau cine-știe-ce tainice gânduri sau dureri din zbuciumata lor existență seculară... Au ajuns la locul unde bietul Șerban-Vodă al nostru își întinsese tabăra să-i ajute pe austrieci împotriva turcului care-și întinsese imperiul cu poftele lui nesățioase până la porțile Vienei. Asediul orașului fusese crunt și pentru valahii care și-au dat sufletul aici. Domnitorul ridicase în cinstea lor o capelă mică, în semn de pioasă amintire și
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
ce magazine poți cumpăra produse mai bune și mai ieftine, care restaurant îți poate oferi într-adevăr un meniu gustos și... multe, multe altele. Pe lângă clienții ocazionali, în fiecare sezon, Lashante are clienți speciali. Ei se numără printre pensionarii nemți, austrieci, elvețieni sau englezi, ce își petrec aici în fiecare an lunile de iarnă. Un telefon venit de la una din aceste persoane îl face pe Lashante să își lase iubită în mijlocul ringului de dans și nu numai. Prima ieșire alături de Lashante
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
de comunitatea internațioanală...". Pentru că trebuie să fim îndoctrinați cu ideea Holocaustului, istoricii români trebuie opriți a spune adevărul, prin amenințarea cu închisoarea. Iată ce se publica în anul 2001 pentru publicul român de către editura Hasefer, editură subvenționată de către statul român: "Austriecii au fost mai răi decât germanii. Rolul pe care l-au jucat în Holocaust a depășit orice proporții raportat la numărul populației... Românii, cu deosebire militarii ajunși dincolo de Prut și Nistru, nu s-au dovedit mai buni decât austriecii; chiar
DOSARELE SECRETE AL ISTORIEI ROMANIEI CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348258_a_349587]
-
român: "Austriecii au fost mai răi decât germanii. Rolul pe care l-au jucat în Holocaust a depășit orice proporții raportat la numărul populației... Românii, cu deosebire militarii ajunși dincolo de Prut și Nistru, nu s-au dovedit mai buni decât austriecii; chiar mai răi în anumite privințe... Au avut loc pogromuri... Românii au jucat un rol major în invadarea Rusiei care, pentru ei, era deasemenea un război împotriva evreilor. În Basarabia și Ucraina au omorât 200.000 evrei. Evreii erau îngrămădiți
DOSARELE SECRETE AL ISTORIEI ROMANIEI CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348258_a_349587]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Dezrobirea ca urmare a intervenției a armatei austriece Eliberarea romilor s-a produs ca urmare a schingiurii unui țigan de către
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
din viitoarea mea carte "Rom sau Țigan" Contact naayram@gmail.com. Facebook ID> Baro Rom (Ulise) Bibliografie 1-Theodor Codrescu, Uricariul Tomul al 10-lea, pag. 86 Iassi, 1888 Tipo-litografia Buciumului Roman. Referință Bibliografică: Eliberarea țiganilor din robie se datorează generalului austriac Paar- schingiuirea țiganului Lupu / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2005, Anul VI, 27 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
oneroase, dezavantajoase intereselor poporului român. În vara anului 2004, parlamentul României a adoptat HG 1090/2004, privind aprobarea de privatizare a societății PETROM. De fapt, nu a fost o privatizare, ci un TRANSFER de proprietate de la statul român la cel austriac, care înființase în acest scop firma OMV. Guvernul a cedat Austriei prin acest contract de „privatizare”, dreptul de explorare și exploatarea zăcămintelor de țiței și gaze naturale, aparținând poporului român, pentru o „redevență” de numai 10 dol/baril și 15
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
lega Țara Românească de Transilvania, la nordul strategic de la Gura Lotrului, se află seculara așezare de moșneni - Brezoiul” Autorul ne amintește că Brezoiul și împrejurimile au fost „martore ale multor fapte și evenimente de mare importanță (lupte între turci și austrieci, turci și ruși, Eteria, războaiele mondiale etc)”. Apoi ne vorbește despre ocupațiile de zi cu zi ale localnicilor: „...activitatea de bază a locuitorilor este exploatarea lemnului și prelucrarea lui iar auxiliar prelucrarea micii și feldspatului prin sectorul minier și creșterea
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
o energie molipsitoare, muzicienii, precum și spectatorii, rezonează sub bagheta sa. Vioara la care cântă a fost fabricată în anul 1697 de către Carlo Giuseppe Testore, aceasta fiind „sora mai mică” a celebrei viole a lui Wolfgang Amadeus Mozart. În fiecare an, austriecii se întorc cu entuziasm, afirmând că ar putea aduna într-un roman peripețiile prin care au trecut în turneele românești. De la simple anecdote, la inedita reprezentație din 2010, când autocarul cu recuzită a rămas blocat pe drumurile înzăpezite, iar muzicienii
REGII VALSULUI, JOHANN STRAUSS ENSEMBLE, REVIN ÎN ROMÂNIA PENTRU AL 11-LEA AN CONSECUTIV! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373290_a_374619]
-
toți banii pe care-i pusese acolo, precum și ceasul de la mână, marca Tellus, cu cadranul de aur, iar mamei sale îi luaseră cerceii din urechi și colierul de aur de la gât, un lanț pe care erau înșirați nouă galbeni mari, austrieci. Acasă la părinți avusese un trai pe măsură, îmbelșugat, chiar dacă autoritățile, în pregătirile de război, le rechiziționaseră o parte din mărfuri și bunuri. Nu simțise niciodată răul de foame. În Iași avea multe prietene evreice și românce. Între băieți, prietenul
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
chiar și în prezent de o firmă austriacă. In fapt, după ce și-au construit mai multe combinate imense pentru prelucrarea lemnului iar ultimul este în curs de finalizare, indiferenți la zbuciumul Țării și amenințările autorităților care își tot încordează mușchii austriecii au început ca să exporte masiv lemn de cea mai bună calitate folosind în acest scop propriile TIR-uri dotate și cu remorci de aceeași capacitate iar astfel, organizați în coloane de câte 20 sau 25 de TIR-uri cu remorci
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
un interviu prin care au expus concluziile lor rezultate și anume că, infracțiunea a fost posibilă datorită faptului că în România circulă mita ca la ea acasă și nici o autoritate nu a făcut absolut nimic pentru a o stârpi așa că, austriecii își văd în continuare de furtul de lemn. Mai mult, tot în acea perioadă când unul dintre acționarii firmei austriece a fost intervievat de un jurnalist acela a răspuns indiferent că, ”în Austria nu s-ar fi putut petrece așa ceva
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
în Ungaria. Istoria moldo-valahă se înscrie, în secolul al XVII-lea, în mișcarea de retragere a Imperiului otoman. Eșecul asediului Vienei, din 1683, îndepărtează, amenințarea otomană a Europei. În 1683-1684, este înființată o coaliție a principalilor adversari ai Imperiului otoman. Austriecii, rușii și polonezii, cărora li se alătură papa, apoi Veneția, se aliază. După semnarea păcii de la Karlowitz în 1699 cu austriecii, polonezii și venețienii (rușii o vor semna în iulie 1700), rezultatul este copleșitor pentru otomani. Atunci aproape întreaga Ungarie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din 1683, îndepărtează, amenințarea otomană a Europei. În 1683-1684, este înființată o coaliție a principalilor adversari ai Imperiului otoman. Austriecii, rușii și polonezii, cărora li se alătură papa, apoi Veneția, se aliază. După semnarea păcii de la Karlowitz în 1699 cu austriecii, polonezii și venețienii (rușii o vor semna în iulie 1700), rezultatul este copleșitor pentru otomani. Atunci aproape întreaga Ungarie și Transilvania care intră la austrieci sînt pierdute de Constantinopol. Rușii obțin Azovul în Crimeea, o parte din Ucraina pînă la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se alătură papa, apoi Veneția, se aliază. După semnarea păcii de la Karlowitz în 1699 cu austriecii, polonezii și venețienii (rușii o vor semna în iulie 1700), rezultatul este copleșitor pentru otomani. Atunci aproape întreaga Ungarie și Transilvania care intră la austrieci sînt pierdute de Constantinopol. Rușii obțin Azovul în Crimeea, o parte din Ucraina pînă la Nistru, putînd astfel să se întindă pînă la Kuban... Moldova și Țara Românească se află, deci, în centrul unei mișcări geopolitice pe care domnitorii o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pînă la Kuban... Moldova și Țara Românească se află, deci, în centrul unei mișcări geopolitice pe care domnitorii o folosesc în funcție de politicile mai ample în care se înscriu. Ce puteau românii să facă între polonezi, unguri și otomani, apoi între austrieci, ruși și otomani? Să reziste, uneori, alteori să negocieze. Cultura politică națională se leagă de rezistență și tratează perioadele de supunere și de compromis ca pe niște timpuri ale decadenței. În ceea ce privește folosirea de către domnitori a dublei sau triplei lor vasalități
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1848, aceasta nu a mai avut mijloacele pentru a se exprima: Realpolitika învinge elanurile transnaționale. Michelet, care povestește aventurile pașoptistei doamne Rosetti, reamintește: "lat-o născută, această revoluție strălucitoare și pură! Dar cîte pericole! Dușmanul din toate părțile. [...] Turcii, rușii, austriecii, nu se vor abate ei asupra acestei țări nenorocite, fără apărare naturală, fără fortărețe, de atîtea ori deschisă dușmanului! Unde este Franța? Ah, Franța e foarte departe. După înspăimîntătoarele zile din iunie, ea însăși se caută și nu mai poate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cuvinte: "Eu sînt căpitanul vostru". Și cînd un țăran vine strigînd "Trăiască împăratul!", eroul răspunde: "Trăiască împăratul! Și eu îl proclam și cu aceeași credință ca voi. Îl ajut împotriva ungurilor cum pot". Neînțelegerea vine mai tîrziu. Cînd locotenentul generalului austriac Puchner îi cere să-și dezarmeze trupele țărănești, lancu se revoltă. Istoricii anilor 1965-1975, ani de afirmare națională sub semnul lui Ceaușescu, Constantin Daicoviciu, Silviu Dragomir, Liviu Maior, Ștefan Pascu, redescoperă epopeea lui Avram lancu. Silviu Dragomir subliniază caracterul romantic
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acest moment dificil. Aflat în vacanță în România, el se întoarce apoi în Transilvania, acceptînd să fie încorporat. De ce? "Am făcut rapid următorul raționament: puteam să rămîn în România unde eram în siguranță. Nimic nu mă îndemna să lupt cu austriecii, contra României eventual. Războiul însuși îmi părea o monstruozitate. Totuși, calea pe care trebuia s-o urmez mi se impunea cu toată limpezimea. Printre toate sentimentele ce mă copleșeau, unul domina: sentimentul datoriei. Rațiunea nu mai avea loc să vorbească
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
romană, formată din zece soldați; 2. (la romani) conducere formată din zece persoane (n. trad.). * Sangeac steag turcesc de culoare verde; diviziune teritorială în Imperiul otoman, subîmpărțire a unui pașalîc. (n. trad.) * "Văzui acești țărani în anul 1914 fugind de-austrieci și părăsindu-și ogoarele pe greabănele boilor, însămînțînd cu trupul lor bătrîna brazdă, fugeau de moarte să ajungă-n moarte, ținea atît de mult războiul, un naufragiu nesfîrșit. iar oamenii umblau puhoi pe drumuri și măsurau cu ponderea lor vidul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
planurile mari, îngăduiți limba statului cu toate consecințele ei stricte și sânt convins că nu va trece mult timp și vom zice: Nu Austria Superioară sau Inferioară, nu Tirolul, Triesta, Dalmația și Boemia, Moravia, Silezia, Galiția și Bucovina sânt patria austriacului, ci Austria întreagă. Contele Richard Clam-Martinitz răspunse cu condiția puterii unui stat e îndeplinirea dorințelor națiunilor sale, mai cu seamă pe terenul școalei. Nu poate sta rău un stat în care emulațiunea popoarelor se mișcă pe teren intelectual. Dacă la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din partea Rusiei o pretenție exact asemănătoare. Austro-Ungaria nu e țărmureană între Porțile de Fier și Galați; de ce s-ar bucura de-un privilegiu refuzat Rusiei, care asemenea nu e țărmureană, dar al cărei teritoriu se apropie mai mult decât cel austriac de cursul fluviului în sus de Galați? Austria își întemeiază, pretențiile pe suveranitatea ce-o are asupra Porților de Fier, care i-a fost atribuită în mai multe rânduri de cătră, Congresul de la Berlin; dar Rusia poate invoca posesiunea uneia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]