2,645 matches
-
W. Lackey, op. cit., p. 145.</ref>. În discuțiile avute cu decidenții germani, Regele Carol I a indicat Însă cât se poate de clar faptul că armata română nu putea conduce operațiuni ofensive independent și că avea nevoie de cooperarea trupelor austro-ungare pentru a putea aduce o contribuție reală la efortul comun de război. Opinia sa a fost Împărtășită de oficialii germani, dar cum von Beck a refuzat să modifice planurile operaționale, discuțiile deschise În ianuarie 1888 au rămas fără urmare practică
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
a armatei române În Crimeea, sprijinită de un corp expediționar italian de cel puțin 100.000 de soldați, s-a discutat pur academic tot În iarna lui 1887-1888 - fără implicarea părții române - atunci când premierul italian Francesco Crispi a propus guvernului austro-ungar expedierea unui corp de armată pe frontul de Est, În Galiția, În schimbul unei convenții militare navale (rezultatul concret al tratativelor angajate de partea italiană fiind În cele din urmă aderarea Italiei la tratatul austro-român, la 9 mai 1888, și dezorientarea
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
și cea austroungară În urma discuțiilor de la Sinaia, din iunie 1901. Ceea ce rezultă deocamdată din analizele dedicate planificării militare austro ungare este faptul că, Începând cu 1901, În planurile operaționale ale monarhiei dualiste a prevalat opțiunea ofensivei combinate a armatelor româno - austro-ungare ceea ce subînțelegea concentrarea trupelor române În zona Iași, pentru a putea opera joncțiunea cu aripa dreaptă a armatelor austro-ungare și avansul pe direcția est - nord-est (Moghilev) <ref id="26">26 Graydon A. Tunstall Jr., Planning for War against Russia and
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
ungare este faptul că, Începând cu 1901, În planurile operaționale ale monarhiei dualiste a prevalat opțiunea ofensivei combinate a armatelor româno - austro-ungare ceea ce subînțelegea concentrarea trupelor române În zona Iași, pentru a putea opera joncțiunea cu aripa dreaptă a armatelor austro-ungare și avansul pe direcția est - nord-est (Moghilev) <ref id="26">26 Graydon A. Tunstall Jr., Planning for War against Russia and Serbia. Austro-Hungarian and German Military Strategies, 1871-1914, East European Mongraphs, No. CCCLXXIV, Boulder Colorado, 1993, p. 51. </ref>. Cele
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
a V-a rusă (5½ divizii plus 1 rezervă) În Basarabia, pentru ca mai apoi, Învăluind, să angajeze Armata a IV-a rusă (ce opera În zona Kamenița - Proskurov), În flancul ei sudic și În spate, pentru a-i ajuta pe austro-ungari. O astfel de ipoteză a stat la baza discuțiilor Conrad - Averescu În 1908-1909 și Conrad - Crăiniceanu În 1910-1911. Nu este Însă mai puțin adevărat faptul că toate aceste planuri indică menținerea unor unități românești secundare (rezervă) pe linia Dunării, În
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Norman Stone, Moltke-Conrad: Relations between the Austro-Hungarian and German General Staffs, 1909-14, În The Historical Journal, IX, 2, 1966, p. 201-208, 209, 210-212; Rudolf Dinu, Studi italo-romeni..., p. 172-174.</ref>. Ipoteza „R” - a unui război cu Rusia din planificarea militară austro-ungară - a continuat să ia În calcul cooperarea armatelor române până În iarna lui 1912 <ref id="29">29 Cf. Lawrence Sondhaus, Franz Conrad von Hötzendorf: Architect of the Apocalypse, Boston - Leiden - Köln, 2000, p. 119-120. Cf. Franz Conrad von Hötzendorf, Aus
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
1996, p. 13, 61, 207. </ref>. Instrumentul de securitate creat În 1883 a fost departe de a fi unul perfect. Situația românilor din Ungaria, viciu originar al alianței, fără a fi fost de la Început o problemă critică În relațiile româno - austro-ungare a evoluat În timp spre un asemenea stadiu, Încât Înțelegerea dintre cele două state a ajuns În cele din urmă să depindă exclusiv de voința unui grup eteric de decidenți, aceiași ce hotărâseră perfectarea ei <ref id="30">30 Cf.
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
apărute În relația cu Austro-Ungaria au fost variate și s-au activat succesiv pe măsură ce imaginea de ansamblu s-a conturat În mentalul decidenților români. Pe termen scurt, răspunsul guvernului de la București la căderea liberă În care se angajaseră relațiile româno - austro-ungare a Însemnat deturnarea atenției opiniei publice informate către un program național alternativ - salvarea identității naționale a românilor balcanici - ce urma a fi promovat printr-o acțiune de politică externă viguroasă și, pe cât posibil, de succes. Remediile pe termen lung au
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
puțin În parte, a eforturilor de reconciliere depuse de guvernul român, după 1895, pornind de la considerente mai sus enunțate, a fost aceea că, spre sfârșitul secolului XIX, problema transilvăneană a dispărut pentru câțiva ani din agenda oficială a relațiilor româno - austro-ungare. Condițiile structurale, ce generaseră problema românilor transilvăneni, au rămas totuși neschimbate. Ele au fost numai pentru un anumit timp acoperite de alte probleme. „Aversiunea Împotriva maghiarilor era Însă adânc Înrădăcinată” În rândurile elitei românești, iar „evoluția viitoare a raporturilor interne
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
din Austro-Ungaria nu putea fi calculată” <ref id="38"> 38 Ibidem, S 19(42)/DCCCLIX, Memoriu secret asupra promovării mai ample și a importanței relațiilor germano române (predat... la 4 mai 1898). </ref>, Întrevăzută cu certitudine. Sarcina principală a diplomației austro-ungare la București părea să se rezume În mod real la un unic obiectiv: să preîntâmpine o modificare de percepție ce ar făcut ca ura față de maghiari a românilor să devină mai puternică decât frica lor de Rusia! Or, În această
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
din nou România <ref id="41">41 Ibidem, S 19(40)/DCCCLIX, Ministrul României la Berlin, Alexandru Beldiman, către Președintele Consiliului și Ministru al Afacerilor Externe, D. A. Sturdza, SP, Berlin, 1/13 [mai] 1898. </ref>. Vizavi de soarta relațiilor româno - austro-ungare aliatul german, deși a evaluat corect gravitatea chestiunii transilvane În dinamica de ansamblu a Triplei Alianțe, a fost Înclinat - În ciuda intervențiilor formale la Viena și Budapesta - să lase lucrurile „să curgă”, „afacerea fiind delicată” și dificil de manevrat <ref id
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
pentru a mai putea compensa În vreun fel „vocația pentru Paris” a societății românești . Introducerea chestiunii aromâne ca obiectiv prioritar În politica externă a României a fost, așa cum am menționat, răspunsul imediat al cabinetului de la București la derapajul relațiilor româno - austro-ungare. Originea intelectuală a acestei acțiuni de recalibrare a politicii externe românești după 1894-1895 este dezbătută În istoriografia de specialitate. Unele lucrări creditează diplomația austro-ungară pentru această voltafaccia a politicii externe românești, considerând-o un Aehrenthal dictum (ceea ce pare să confirme
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
României a fost, așa cum am menționat, răspunsul imediat al cabinetului de la București la derapajul relațiilor româno - austro-ungare. Originea intelectuală a acestei acțiuni de recalibrare a politicii externe românești după 1894-1895 este dezbătută În istoriografia de specialitate. Unele lucrări creditează diplomația austro-ungară pentru această voltafaccia a politicii externe românești, considerând-o un Aehrenthal dictum (ceea ce pare să confirme nimic altceva decât ideea că românii continuau să audieze benevol verbum-ul ce venea de la Viena). Noul plenipotențiar imperial și regal la București, Alois Lexa
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
și cu bătrânul Carol I ținând strâns frâiele politicii externe românești, cu greu putea fi altfel. Lipsa de preocupare și credința În loialitatea neștirbită a României au fost cât se poate de evidente pe parcursul Crizei Bosniace (1908-09). Ministrul de Externe austro-ungar, contele Aehrenthal, a fost sincer dispus să ia În considerare interesele tuturor puterilor afectate de anexare, ale Rusiei, Imperiului Otoman, Italiei, chiar și pe acelea ale Serbiei, - mai puțin pe acelea ale României, căreia nu i s-a dat atenție
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Archivio Storico Diplomatico del Ministro degli Affari Esteri, Roma, Telegrammi di Gabinetto in arrivo, registro 368, T 16, Fasciotti către San Giuliano, București, 22 februarie 1913, ora 2,50. </ref>. „Dacă nu obținem Silistra - i-a declarat Ionel Brătianu ministrului austro-ungar, În februarie 1913, oferind o mostră din politica de bandwagoning pe care o va practica cu atâta succes după august 1914 - Înseamnă că Tripla Înțelegere e mai puternică decât Tripla Alianță și noi ne vom orienta către cei mai puternici
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
puternică decât Tripla Alianță și noi ne vom orienta către cei mai puternici!” <ref id="63"> 63 35 anni, p. 537, nr. 481, Fasciotti către San Giuliano, București, (R 372/102) 22 februarie 1913.</ref> Guvernul român a cerut aliatului austro-ungar sprijin total și necondiționat În diferendul cu Bulgaria, un sprijin pe care Îl subînțelegea ca fiind În mod natural impus de acordul de alianță. Cu toate astea, guvernul de la Viena a perseverat În politica sa filo-bulgară și a sfârșit prin
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
momentan Îmbătate” de ideea „România farà da se” <ref id="65"> 65 1918 la Români. Desăvârșirea unității național statale a poporului român. Documente externe, 1879-1916, vol. I, București, 1983, p. 383 sqq., nr. 69, memoriul contelui Haymerle, consilier pe lângă Legația austro-ungară la București, 16 decembrie 1913.</ref>. Însă, așa cum observa și atașatul militar austro-ungar, Hranilovič, În toamna lui 1913, iredentismul românesc nu prezenta un pericol militar atâta vreme cât guvernul român nu susținea și nu Încuraja agitația din Transilvania <ref id="66"> 66
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
la Români. Desăvârșirea unității național statale a poporului român. Documente externe, 1879-1916, vol. I, București, 1983, p. 383 sqq., nr. 69, memoriul contelui Haymerle, consilier pe lângă Legația austro-ungară la București, 16 decembrie 1913.</ref>. Însă, așa cum observa și atașatul militar austro-ungar, Hranilovič, În toamna lui 1913, iredentismul românesc nu prezenta un pericol militar atâta vreme cât guvernul român nu susținea și nu Încuraja agitația din Transilvania <ref id="66"> 66 Paul W. Schroeder, Romania and the Great Powers before 1914, În Revue Roumaine
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
271, Des Michels către Decazes, Bucarest, le 25 Novembre 1875. </ref>. Alarmat de aceste informații, Domnitorul considera necesar a sonda poziția Austro-Ungariei, statul cel mai interesat În a stopa tendințele expansioniste rusești În Peninsula Balcanică. Într-o convorbire cu reprezentantul austro-ungar la București, Carol I evidenția dificultățile Întâmpinate În relațiile cu Poarta și necesitatea asigurării unei situații „conformă cu interesele și cu demnitatea țării”. Interlocutorul său, dând de Înțeles că aprecia justețea unor astfel de năzuințe, socotea pripit orice demers În
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
a da ordin trupelor române; <ref> ANIC, fond familial Brătianu, dosar nr. 591/1878, f. 12. </ref> </footnote>, nedorind să intre În acțiune fără a obține eventuale garanții În privința recunoașterii statului de cobeligerant. Pe de altă parte, ministrul de Externe austro-ungar, ce se erijase În consilierul cercurilor conducătoare de la București, Îi lăsa de Înțeles agentului nostru diplomatic de la Viena că monarhia dualistă nu ar putea Împiedica pe români să acorde ajutor rușilor, Însă avertiza, totodată, că „În ziua când ați vrea
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
participarea noastră <ref id="116"> 116 Ibidem, f. 83. </ref>. Atitudinea lui Carol I și a Guvernului princiar de respingere a Tratatului de la San-Stefano apărea În opinia diplomației vieneze drept „admirabilă”, fiind singura cale de urmat. Oricum, ministrul de Externe austro-ungar afirma că România poate conta pe amiciția și sprijinul diplomației de la Viena În timp de pace și pe alianța sa În eventualitatea unui nou război În Orient <ref id="117"> 117 Ibidem, f. 5 9. </ref>. O astfel de poziție
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
de a evita orice provocare la adresa Rusiei, dar și pentru a nu bulversa opinia publică internă, fără Îndoială ostilă unei alianțe cu Monarhia dualistă ce supunea românii transilvăneni la un tratament discriminatoriu. Regele Carol I a intervenit, adeseori, pe lângă oficialitățile austro-ungare În sensul ameliorării situației ardelenilor, Încercând să-și atragă de partea sa și sprijinul Berlinului. Suveranul avea să-i mărturisească lui Bülow, abia numit În 1888 ministru plenipotențiar la București, că menținerea bunelor raporturi ale României cu Triplicea sunt posibile
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
binecunoscut faptul că problema unității naționale a reprezentat un factor de primă importanță În raporturile României cu Puterile Centrale. Carol I, În repetate rânduri, a căutat să atragă atenția ministrului plenipotențiar german la București, Bülow, asupra dificultăților create de diplomația austro-ungară În stabilirea unor raporturi normale. Deși ambele state Încheiaseră o alianță, relațiile Între București și Viena continuau să fie Încordate, mărul discordiei constituindu-l, firește, tratamentul la care erau supuși românii de pe cuprinsul Imperiului dualist <ref id="166"> 166 T.
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Chiar dacă discuțiile cu prim-ministrul ungar nu s-au Încheiat Într-un sens pozitiv, Regele României a insistat asupra aceleiași probleme și Într-o convorbire confidențială cu Franz-Iosef. Din păcate, eforturile lui Carol I s-au izbit de neputința Împăratului austro-ungar de a influența politica Guvernului de la Budapesta <ref id="168"> 168 Ibidem, doc. CI, p. 258-261; doc. CVIII, p. 270-271. </ref>. În cele din urmă, reînnoirea alianței s-a făcut sub forma unui nou tratat, aproape identic cu cel anterior
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
iunie 1914), care nu a reprezentat un simplu act de curtoazie <ref id="188">188 Ibidem. </ref>. După izbucnirea Primului Război Mondial, Regele Carol I, deși de la Berlin și Viena i s-a solicitat intervenția În virtutea alianței existente, Îl avertiza pe reprezentantul austro-ungar la București, Czernin, despre imposibilitatea acordării unui sprijin militar din partea României, care se va declara neutră <ref id="189"> 189 Vezi Al. Tzigara-Samurcaș, Din viața Regelui Carol I. Mărturii contemporane și documente inedite culese de..., București, 1939; vezi și N.
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]