1,019 matches
-
susținere a motivației pe parcursul vieții individului. Problemele practice reclamă însă o teorie unificatoare a motivației care să îmbine aceste concepte într-o perspectivă nouă. O astfel de teorie este teoria integrativă a motivației aplicată în sport, bazată pe conceptul de autodeterminare. O altă teorie privind motivația în sport este teoria atribuirii. Un element cheie în teoria atribuirii este percepția. Atunci când sportivul este întrebat „Căror cauze atribui succesul tău?", ceea ce se evaluează de fapt sunt percepțiile sale. Accentul nu trebuie plasat pe
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
teza zisă a „folosirii revoluționare a votului”: de alegeri s-ar putea profita pentru a răspândi mai eficient ideile comuniste și a-i mobiliza pe cei ce muncesc; ele nu vor fi, bineînțeles, păstrate în stadiul construirii socialismului, în care „autodeterminarea muncitorilor asociați” se substituie progresiv „statului reprezentativ burghez”. Cu toate acestea, mișcarea muncitorească și socialistă este curând agasată de chestiunea democratică; acest fapt grăbește apariția fracturilor interne, evidențiind mai ales marea ruptură dintre social-democrați și comuniști. Chiar dacă primii, după exemplul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
al căilor fluviale de comunicații în același an și-ar fi găsit sprijinul în principiul legal al egalității, dacă limitele raționale profesate ar fi fost identice cu cele reale. Anexarea Austriei în 1938 ar fi fost ușor apărată prin principiul autodeterminării, și acesta fiind unul dintre obiectivele de război profesate de puterile aliate în primul război mondial. Ulterior, în același an, Germania revendica zonele populate predominant de etnicii germani din Cehoslovacia. Acordul de la München a recunoscut pretențiile Berlinului. Când Hitler declara
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
economică, se află într-o situație morală de nesusținut, asemănătoare cu cea în care s-au trezit puterile occidentale în 1938, când s-au confruntat cu pretențiile teritoriale ale Germaniei asupra unei porțiuni din Cehoslovacia, avansate în numele principiului moral al autodeterminării. Argumentul moral în favoarea egalizării standardului de viață la nivel mondial pare o aplicare particulară a argumentului general în favoarea ajutorului umanitar. Statele Unite au acceptat obligația în teorie și în practică. Cu toate acestea, situația ce necesită un astfel de ajutor diferă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mod tradițional, mai precis în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, balanța de putere a fost folosită ca armă politică atât de cei care voiau să mențină statu-quoul, cât și de promotorii imperialismului 11. În vremurile noastre, ideologiile autodeterminării și ale Națiunilor Unite au jucat un rol similar. De la începutul Războiului Rece, li s-au alăturat din ce în ce mai mult ideologiile păcii, relaxării tensiunilor și destinderii. Principiul autodeterminării naționale, așa cum era conceput de Woodrow Wilson, a justificat eliberarea naționalităților Europei Centrale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să mențină statu-quoul, cât și de promotorii imperialismului 11. În vremurile noastre, ideologiile autodeterminării și ale Națiunilor Unite au jucat un rol similar. De la începutul Războiului Rece, li s-au alăturat din ce în ce mai mult ideologiile păcii, relaxării tensiunilor și destinderii. Principiul autodeterminării naționale, așa cum era conceput de Woodrow Wilson, a justificat eliberarea naționalităților Europei Centrale și Răsăritene de sub dominația străină. Teoretic, acestea s-au opus nu numai statu-quoului imperial, ci și oricărui fel de imperialism al vechilor puteri imperiale - Germania, Austria și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de sub dominația străină. Teoretic, acestea s-au opus nu numai statu-quoului imperial, ci și oricărui fel de imperialism al vechilor puteri imperiale - Germania, Austria și Rusia - sau al noilor națiuni. Însă distrugerea vechii ordini a provocat un nou imperialism în numele autodeterminării. Cele ale Poloniei, Cehoslovaciei, României și Iugoslaviei erau remarcabile, dar și inevitabile, deoarece golul de putere trebuia umplut, iar noile state erau dispuse să facă acest lucru. Imediat ce au dobândit putere, ele au invocat același principiu al autodeterminării naționale în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
imperialism în numele autodeterminării. Cele ale Poloniei, Cehoslovaciei, României și Iugoslaviei erau remarcabile, dar și inevitabile, deoarece golul de putere trebuia umplut, iar noile state erau dispuse să facă acest lucru. Imediat ce au dobândit putere, ele au invocat același principiu al autodeterminării naționale în apărarea noului statu-quo. Aceasta a fost cea mai puternică armă ideologică de la sfârșitul primului război mondial până la încheierea celui de-al doilea. Printr-o lovitură genială de propagandă, Hitler a folosit principiul respectiv pentru a-și disimula și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de la sfârșitul primului război mondial până la încheierea celui de-al doilea. Printr-o lovitură genială de propagandă, Hitler a folosit principiul respectiv pentru a-și disimula și justifica politicile de expansiune teritorială. Minoritățile germane din Cehoslovacia și Polonia, sub stindardul autodeterminării, urmau să joace același rol în subminarea celor două state precum cel jucat de naționalitățile cehă, slovacă și poloneză care, cu argumente similare, l-au jucat în subminarea Imperiului austro-ungar. Fiind utilizat propriul principiu împotriva lor, beneficiarii statu-quoului de la Versailles
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
legii și ordinii pentru a-l apăra. Austria și Cehoslovacia au fost abandonate, iar Polonia - expusă unui pericol vital. După ce acordul de la München a recunoscut pretențiile germane în ceea ce privește Cehoslovacia, Times, preluând ideologia germană, declara: „Principiul profesat de Tratatul de la Versailles, autodeterminarea, a fost invocat de Herr Hitler împotriva textului scris și apelul său a fost admis”12. Rar a oferit istoria modernă, dacă a făcut-o vreodată, un exemplu mai șocant al importanței ideologiilor în politica internațională și al efectului de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
scris și apelul său a fost admis”12. Rar a oferit istoria modernă, dacă a făcut-o vreodată, un exemplu mai șocant al importanței ideologiilor în politica internațională și al efectului de confuzie al unei concepții ambigue bine utilizate. Ideologia autodeterminării joacă, de asemenea, un rol crucial în conflictul dintre Israel și statele arabe. Pretențiile arabe la autodeterminare, pentru a fi corect evaluate, trebuie studiate în contextul politic din care au provenit și în care se presupune că operează. Cererile de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
vreodată, un exemplu mai șocant al importanței ideologiilor în politica internațională și al efectului de confuzie al unei concepții ambigue bine utilizate. Ideologia autodeterminării joacă, de asemenea, un rol crucial în conflictul dintre Israel și statele arabe. Pretențiile arabe la autodeterminare, pentru a fi corect evaluate, trebuie studiate în contextul politic din care au provenit și în care se presupune că operează. Cererile de autodeterminare ale palestinienilor trebuie văzute în contextul opoziției continue a majorității arabilor, nu numai față de existența statului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
joacă, de asemenea, un rol crucial în conflictul dintre Israel și statele arabe. Pretențiile arabe la autodeterminare, pentru a fi corect evaluate, trebuie studiate în contextul politic din care au provenit și în care se presupune că operează. Cererile de autodeterminare ale palestinienilor trebuie văzute în contextul opoziției continue a majorității arabilor, nu numai față de existența statului Israel, ci și față de prezența așezărilor evreiești din Palestina. Cu alte cuvinte, recunoașterea Israelului ca stat este incompatibilă cu autodeterminarea palestinienilor. Solicitările lor nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că operează. Cererile de autodeterminare ale palestinienilor trebuie văzute în contextul opoziției continue a majorității arabilor, nu numai față de existența statului Israel, ci și față de prezența așezărilor evreiești din Palestina. Cu alte cuvinte, recunoașterea Israelului ca stat este incompatibilă cu autodeterminarea palestinienilor. Solicitările lor nu se referă doar la Cisiordania, ci la întregul teritoriu pe care a fost construit statul Israel, după cum arată numeroasele declarații ale Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP). Astfel, principiul autodeterminării se dezvăluie ca fiind masca ideologică pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
recunoașterea Israelului ca stat este incompatibilă cu autodeterminarea palestinienilor. Solicitările lor nu se referă doar la Cisiordania, ci la întregul teritoriu pe care a fost construit statul Israel, după cum arată numeroasele declarații ale Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP). Astfel, principiul autodeterminării se dezvăluie ca fiind masca ideologică pentru aspirația invariabilă a arabilor de a distruge statul Israel și de a înființa unul arab în locul său. Când Francisc I a fost întrebat de ce se află tot timpul în război împotriva lui Carol
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care a fost un amestec de principii creștine, monarhice și europene. Concertul European în ultima jumătate a secolului al XIX-lea și Liga Națiunilor după primul război mondial au adăugat acestei moșteniri ideea statului-națiune. Ideea a devenit, ca principiu de autodeterminare națională, una dintre pietrele de hotar pe care generații succesive, de la revoluțiile liberale din 1848 până la izbucnirea celui de-al doilea război mondial, au încercat să construiască o structură politică stabilă. Afirmația pe care ministrul de Externe francez De la Valette
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
înțelegerile” dintre americanii ridicoli și englezii ipocriți, dar ar fi o prostie să crezi că este mult loc în lume, așa cum este ea de fapt, pentru asemenea lucruri ca Liga Națiunilor sau să crezi că există vreun sens în principiul autodeterminării, cu excepția unei formule ingenioase de rearanjare a balanței de putere conform intereselor cuiva 15. Această fragmentare a unei societăți internaționale odinioară unitare într-o multitudine de comunități naționale autosuficiente din punct de vedere moral, care au încetat să acționeze într-
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a acestui principiu. S-a sperat până târziu, inclusiv după primul război mondial, că, odată ce aspirațiile tuturor națiunilor de a avea un stat-națiune propriu vor fi satisfăcute, o societate de națiuni mulțumite va găsi în principiile morale și legale ale autodeterminării mijloacele pentru propria sa conservare. A denumi în același fel mișcarea care a inspirat în secolul al XIX-lea națiunile oprimate și aflate în luptă și cea care determină la sfârșitul secolului XX superputerile să se angajeze într-o competiție
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește manifestarea cea mai matură a revoluției coloniale, revoluția din Asia. Contestarea morală de origine asiatică este în esența sa un triumf al ideilor morale occidentale. Această contestare are ca fundament două principii morale: autodeterminarea națională și dreptatea socială. Ele reprezintă idealurile care, pentru mai bine de un secol, au ghidat în Vest politicile, interne sau internaționale, sau au părut uneori că justifică acțiunea politică. În urma cuceririlor sale, Vestul a adus în Asia nu numai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
au arătat, prin propriul exemplu, popoarelor asiatice că dezvoltarea deplină a facultăților unui individ depinde în primul rând de capacitatea statului căruia îi aparține acesta de a-și decide prin propria voință destinul politic și cultural și că pentru această autodeterminare națională merită luptat. Iar popoarele asiatice au învățat lecția. Vestul a arătat popoarelor asiatice că sărăcia și suferința nu sunt blesteme de natură divină pe care omul trebuie să le accepte pasiv, ci sunt în mare măsură rezultatul acțiunii umane
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să le accepte pasiv, ci sunt în mare măsură rezultatul acțiunii umane și pot fi remediate tot de către om. Iar majoritatea popoarelor asiatice au învățat și această lecție. Astăzi, Asia se aruncă în lupta cu Occidentul invocând aceste principii ale autodeterminării naționale și dreptății sociale, condamnând și revoltându-se împotriva măsurilor economice și politice vestice realizate în numele standardelor morale proprii Vestului. Declinul Occidentuluitc "Declinul Occidentului" Preocuparea actuală în legătură cu declinul Occidentului este cauzată și de declinul evident al puterii americane. Înfrângerea suferită
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
moral. Una dintre marile ironii ale istoriei contemporane este că declinul moral și material al Occidentului s-a datorat în mare măsură tocmai victoriilor morale și materiale occidentale. Lumea a Treia s-a eliberat de sub robia occidentală invocând principiile de autodeterminare și dreptate socială pe care Occidentul le proclamase și le pusese în practică. Era de așteptat ca, în acest proces, principiul autodeterminării naționale să devină ideologia noilor tipuri de imperialism, iar dreptatea socială să devină masca ideologică a unor noi
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
tocmai victoriilor morale și materiale occidentale. Lumea a Treia s-a eliberat de sub robia occidentală invocând principiile de autodeterminare și dreptate socială pe care Occidentul le proclamase și le pusese în practică. Era de așteptat ca, în acest proces, principiul autodeterminării naționale să devină ideologia noilor tipuri de imperialism, iar dreptatea socială să devină masca ideologică a unor noi și vechi tipuri de aserviri. Ceea ce denotă cel mai elocvent epuizarea morală a Occidentului este incapacitatea sa de a stipula principii morale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Liga, în calitate de organizație funcțională a guvernului internațional, să judece și să acționeze inevitabil ca apărătoare a statu-quoului. Două principii au stat la baza creării statu-quoului din 1919: incapacitatea de lungă durată a Germaniei de a mai purta războaie și principiul autodeterminării naționale. Totuși, chiar de la început, cele două națiuni responsabile în cel mai mare grad de politicile Ligii, Marea Britanie și Franța, au interpretat aceste două principii în moduri foarte diferite și au încercat să modeleze politicile Ligii potrivit acestor interpretări. În
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Liga Națiunilor în primul rând ca pe o casă de compensație, unde oamenii de stat din lume se întâlnesc pentru a-și discuta problemele comune și caută să stabilească acorduri pe calea compromisului. În cele din urmă, Franța folosea principiul autodeterminării naționale ca pe o armă politică cu ajutorul căreia urmărea să-și întărească aliații din estul Europei împotriva Germaniei. Marea Britanie vedea în el un principiu cu aplicabilitate universală, cel puțin pe continentul european, care putea fi folosit pentru întărirea aliaților Germaniei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]