10,518 matches
-
ei sunt Miși Farkaș, Vasile Dolga, Bujor Hariga, Erlend Krauser, Ilie Stepan, Dixie Krauser, Nicu Covaci, Ladislau Herdina, Doru Apreotesei. Lista este incompletă, putând fi continuată cu mulți alții. Impactul realizat de mișcarea timișoreană muzicală din acea perioadă asupra scenei autohtone este de netăgăduit. Doru Apreotesei a revenit în țară după 11 ani de absență de pe vreo scenă, într-un concediu în care a fost „racolat“ de vechii săi prieteni timișoreni pentru o cântare în amintirea vremurilor de demult. „E un
Agenda2004-28-04-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/282638_a_283967]
-
care, chiar dacă din punct de vedere muzical nu semăna cu ceea ce făcusem până atunci, era la un nivel de profesionalism indiscutabil. În toamna aceluiași an am plecat cu bagaje cu tot la Sfinx“. Povestea uneia dintre cele mai cunoscute formații autohtone, Sfinx, a început în vara anului 1963, când trei tineri entuziaști se întâlneau într-o cofetărie pentru a discuta despre muzică. Ajungerea lui Doru la trupă a survenit în momentul în care Dan Andrei Aldea a părăsit trupa, cerând azil
Agenda2004-28-04-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/282638_a_283967]
-
însă în stadiul de pionierat. Atelierul e condus de Bono, membru MC Trust România. Prețul unui astfel de vehicul ajunge la 100 000 de euro. Desigur, asemenea tranzacții au loc în străinătate, cea mai scumpă motocicletă care circulă pe străzi autohtone fiind un chopper de circa 35 000 de euro. Pentru că întreaga construcție ține de dorința și buzunarul clientului, firmele s-au specializat pe executarea de componente, și nu a motocicletei întregi. „Cei care pun cap la cap toate elementele, cele
Agenda2004-30-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282677_a_284006]
-
modern l Utilizat în reconstrucții și restaurări dentare indirecte În urmă cu câțiva ani, în Timișoara funcționau deja peste 100 de cabinete stomatologice private, fapt ce a determinat o diversificare în ceea ce privește serviciile oferite, dar mai ales materialele întrebuințate, pe piața autohtonă pătrunzând și noutățile de ultimă oră în domeniu. Una dintre aceste noutăți o reprezintă și sistemul Belle Glass, de curând aplicat și pe plan local, în cadrul unui laborator de profil. Belle Glass este o polisticlă foto-termo-baro-polimerizabilă ce conferă o rezistență
Agenda2004-48-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283100_a_284429]
-
și Dan Lăzărică sunt trei tineri plini de voie bună și îndrăgostiți de folclorul românesc. Succesul lor se datorează ritmului modern pe care îl imprimă pieselor pe care le interpretează și pe care îl susțin cu o coregrafie de inspirație autohtonă. Melodiile asupra cărora s-au oprit în cadrul spectacolului au fost: „Dragu-mi-i la veselie“, „Nu mă lăsa“ și „Tot trecând la mândra dealu'“. Partizanii... în acțiune Artanu, Vali Neamțu, Dan Mușetescu, Vasile Malic, Cristi Sandu și Răzvan Moldovan sau pe scurt
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
1997 cu Oficiul Național, în urma unei legi adoptate de Parlamentul României - nu ne puteam aștepta să-și asume răspunderea celor opt-nouă și în curînd zece ani pierduți, de cand se putea iniția doar o "reforma" standard, ci o refondare a cinematografiei autohtone. Nici chiar răsunătoarea catastrofă în materie, ultima premieră locală, Triunghiul morții, nu e înregistrată că simptom al numitului faliment în singurul săptămînal cultural postbelic care poate afișa, sub titlul adăugit Contemporanul - ideea europeană, continuitatea rubricii de film. Titularul de patru
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
1941, Călinescu (firește în Istoria literaturii...) observa, referindu-se la Miorița, ca "proporțiile mîțului au crescut în vremea din urmă pînă într-atîta, încît s-au făcut comparații cu Divină Comedie și mulți îl socotesc că momentul inițial al oricărei culturi autohtone. Aici e simbolizata existența pastorala a poporului român și chiar unitatea lui în mijlocul real al țării reprezentat de lanțul carpatin". Așadar, Călinescu, încă din 1941, socotea că raiul mioritic luase neașteptate proporții și că el trebuie reașezat în dimensiunile corecte
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
substanță și să iasă în sfîrșit din atitudinea de noncooperare cu istoria, si sa apuce pe calea evoluției, ca să umple cu gînduri și forme proprii cadrele satului". Dar, la începuturi, atunci cînd s-a format, etnogenetic poporul românesc și psihologia autohton specifică, hotărîtor a fost acest sentiment al necooperării, deci, cel al boicotării istoriei, adică a realului. Asta ca o consecință, firește, a mîțului mioritic al resemnării în fața vrăjmășiei istoriei. Întrebarea este dacă acest mit fondator al fatalismului este singurul drept
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
înmulțim exemplele, dar în timp ce majoritatea presei de tot felul de la noi se ocupă de o dicutabilă epidemie de meningita cu efecte minore, problema repetatelor inundații pare a trece pe seama celui de sus. * De Sfîntă Maria cam toată lumea bună a politicienilor autohtoni au folosit momentul atît pentru a-și dovedi aplombul religios cît și pentru a mai aruncă niscai mesaje politice. Nu intrăm în detalii pentru a nu fi acuzați că luăm în deșert sărbătorile, dar nici nu ne lăsăm convinși de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
care nu Pavarotti însuși e de vină. El își păstoresre vocea, azi, cu mult mai mare grijă că înainte, dar asta nu îl face să redevină marele tenor de odinioară. Trebuie să recunosc că pentru mine Pavarotti, victima tunurilor publicitare autohtone, nu va mai fi niciodată un artist care să mai poată da o lovitură de unul singur. Iertat să fiu, dar el a avut momentul lui decembrie '89, acela al ieșirii din joc, în împrejurări în care s-ar fi
Eclipsa, Pavarotti si Ceausescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17705_a_19030]
-
rolul pe care îl aveau pentru apărarea lor, au apărut interese și mai sacre, ca să zic așa, producătoare de aripi, dizidente și disponibilități politice de tot felul. Atunci cînd se va găsi cineva să scrie o istorie credibilă a politicianismului autohton, cu tot cu perioada comunistă, în care abandonarea interesului național are varii forme, de la internaționalismul anilor '50 pînă la neaoșismul ceaușist, vom avea un manual de întrebuințare și pentru actualele crize politice din România. Pînă atunci, cîteva observații pe această temă. Votul
Consolări pentru o criză cît un cutremur by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17688_a_19013]
-
În ultimele zile, tema eclipsei a focalizat energiile retorice ale jurnaliștilor și - într-o măsură mai redusă - ale autorilor de mesaje publicitare. Cel puțin în faza premergătoare evenimentului, tonul a fost totuși relativ sobru, tendințele ludice și ironice ale jurnalismului autohton manifestîndu-se cu moderație. Discursul de tip științific (descrierea astronomica) și cel de tip politic (insatisfacția față de rezultatele propagandei turistice) și-au limitat inventivitatea la variația perifrazelor, a formulelor de desemnare - dintre care unele sînt extrem de lungi și de complicate: "extraordinar
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
fine, merita atenție și avertismentele medicale din presă, individualizate prin tonul lor deloc eufemistic, ba chiar plin de certitudini pesimiste: "Absența durerii va încuraja nechibzuința" ("Libertatea", 2740, 1999, 8). Discursul medical se adaptează publicistic, combinîndu-se cu umorul negru caracteristic jurnalismului autohton de senzație, sărind de pildă de la descrierea simptomelor la anunțarea consecințelor asupra unuia dintre cei care anunța că nu-și vor lua măsuri de protecție: După cîteva minute, pe rețină poate apărea o pată albă, apoi una neagră, care poate
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
în plină maturitate: I Parnasion: Simbolist. Visări păgâne (1912). Eternități de o clipă (1914). Amăgiri (1916). Grădină între ziduri (1919). ÎI Tradiționalist: Bătrânii (1918-1922). Pe Argeș în sus (1922). Satul meu (1925). Biserică de altădată (1925). Limpezimi (1928). III Neoclasic autohton: Caietul verde (1932). Scutul Minervei (1933). Țărm pierdut (1937). IV Poezie pură: Poeme într-un vers, (1935-1936). Nu fuseseră, bineînțeles, atunci incluse: Umbră timpului (1939). Împlinire (1940). Cumpănă dreapta (1941-1944), scrise după 1937. Din punct de vedere autobiografic însă Cîntecele
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
vina" (Iubiri postume) Aceste influențe țin, într-un fel, tot de exuberanta lui Cristian Bădilită, care, în treacăt, parodiază, ca și cum ar îmbrățișa tandru, diferite ipostaze ale poeziei românești. La un moment dat el parodiază însăși parodierea de către optzeciști a liricii autohtone din secolul nouăsprezece: "Sibiel născut din gândul unui om fără pereche/ Dormi între livezi și smârcuri (fii mai incisiv, poete!)/ Cu troițe la răspântii (am văzut vreo cinci sau șase)/ și cu semnul sfânt al crucii pus că sfraghisul pe
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
Ion Manolescu Nuvelele de război ale lui Liviu Rebreanu (cu precădere Catastrofă și Itic Ștrul, dezertor) configurează unul din spațiile epice autohtone cele mai potrivite pentru o analiză a dezarticulării corporale. Ea poate servi nu numai ca mod de a înțelege relațiile dintre construcție și dezagregare organică și implicațiile lor logice, psihologice, biotehnologice și narative, dar și ca explicație tehno-culturală a unui
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
e prețul ieșirii din climatul de seră al literaturii din România, dar nu numai al celei din România. Pe atunci veneau în țară diverși misiți doritori să poată prelua drepturi de autor ale scriitorilor români contemporani. Impresia foarte multor autori autohtoni a fost ca gheața se spărsese și că, în sfîrșit, România ieșea din izolare, prin intermediul operelor lor. Treptat, s-a cam ales praful de această impresie, deoarece Estul literar nu era nici pe departe atît de spectaculos și de exotic
România la sat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17722_a_19047]
-
literatura universală a fost ridicat și cînd scriitorul român s-a văzut concurat de un val uriaș de traduceri din autori străini, si de mînă întîi, dar și de consum, la costuri mici, el a fost unul dintre primii producători autohtoni care au descoperit inconvenientul concurenței străine. Și dacă vor reciti plîngerile pe această temă ale scriitorilor, vom avea un foarte expresiv tablou al nemulțumirilor, acuzelor și pamfletelor că există o conspirație împotriva României, apărute mai tîrziu. Într-un anume fel
România la sat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17722_a_19047]
-
care izbucnește, din cînd în cînd, cîte un text mai răsărit. * Ceea ce se poate observa, în ansamblu, e ca editorialul de tip analitic, lipsit de înflorituri literare, care stă în exclusivitate pe exactitatea analizei, nu e deocamdată prizat de cititorul autohton de ziare. * Dar nu e mai puțin adevărat că atît ziariștii cît și sociologii care au studiat fenomenul dorinței cititorului de ziare din România sînt de acord că ar mai fi loc, la noi, de un ziar. Un ziar căruia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
Operele lui Gală Galaction (te tog și pe tine, interesează-te, căci eu nu pot lucra liniștit fără a avea la dispoziție cărțile: după cum știi, eu lucrez necronologic și după cum ma taie capul)". Că și (e înscrisă aci o preferință autohtonă): "Pentru seminar, m-am decis să ne ocupăm de poeți români (după mine mai buni români că francezi), Tristian Tzara și B. Fundoianu: am telefonat lui Doinaș să-mi trimită urgent poeziile lor românești, apărute la noi în țară în
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
concluzia că inițiativa lirica saizecistă a fost una pur repetitivă și inutilă, că s-a bătut, cum se zice, pasul pe loc? După opinia mea, fatalmente parțială, consecințele în planul limbii poetice românești, ca și în acela al imaginației plastice autohtone, au fost importante, incontestabile și nu neapărat negative. Urmele lor ar putea fi descoperite, prin grația unui interpret binevoitor, chiar în poezia optzecista. Nu sînt singurele obiecții pe care le-aș putea aduce tezei lui Mircea Cărtărescu. Cele mai multe vizează în
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
pînă nu demult considerate "underground" ies la lumină, si nu oricum, ci gata de competiția internațională. Antologia Romanian Poets of the ^80s and ^90s nu este o tentativă singulară de a prezenta scriitori români unui public mai larg decît cel autohton. Cu aceleasi bune intenții au mai apărut Romanian Fiction of the ^80s and ^90s sau Experiment în Post-War Romanian Literature (Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter și Gheorghe Crăciun). Înainte de a trece la prezentarea și ilustrarea (cu fotografie și text) a
O antologie internatională by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17745_a_19070]
-
Rodica Zafiu Vocabularul rubricilor de "fapt divers" e - în mod fatal - destul de limitat. Cuvinte stilistic neutre alternează cu cîteva elemente de terminologie juridică și adesea chiar cu termeni de medicină legală. Imaginația jurnalismului autohton nu se mulțumește însă cu atît: formați într-o cultură a hibridului și într-un cult al pitorescului, ziariștii recurg adesea la inventarele literaturizante de arhaisme și expresii populare. Un caz în care variația stilistica produce rezultate destul de stranii mi
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
cronică infracțională: szmeiit "și-a bătut joc de ele pînă cînd le-a omorît" (Texte dialectale - Muntenia, I). Actualizarea poveștilor (în care, cum se știe, apar azi telefoane, restaurante, avioane etc.) și narativizarea folclorica a faptului divers sînt două tendințe autohtone destul de puternice. Evident, lexicul tematic ar putea fi urmărit mai în detaliu; un procedeu al jurnalismului de senzație cu tentă ironică pe care l-am mai remarcat și altă dată constă în producerea de derivate care tind să transforme fapte
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
-o, așa că descopăr pe fiecare pagină din Caietul-program câte o mustrare (tăcută) care-mi induce și multe regrete. Pe traseul de la Casa Armatei (acolo este singura sală găzduind concerte, pentru că ceea ce visăm noi să fie, pe puterile noastre, un Salzburg autohton, a început să se împiedice de la acest prim pilon care nu-i!), la Biserică Sf. Nicolae unde am auzit și eu, "Florilegiul bizantin" compus de Marin Constantin (pe muzici de mai vechi și mai apropiați - în timp - maeștri români), pentru
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]