921 matches
-
registru cu privire la cheltuieli imaginare, printre care și cumpărarea unor materiale de construcție. Pentru moș Costache banul reprezintă un scop în sine. În fața banilor, și dragostea față de Otilia dispare. El nu este în stare să-și depășească limitele, să-și domine automatismele. Când, în urma unui atac cerebral, Felix și Stănică îl apucară de spate și de picioare ca să-l ducă în pat, îi căzu de sub braț o cutie de tinichea cu bani. A doua zi, cei din clanul Tulea îl găsiră pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
funcția de a prefigura un caracter. Amănuntele fizionomice sunt prezentate printr-o tehnică a acumulării, încât portretul trimite la o dominantă de caracter (avariția). Prezența Otiliei înseninează existența lui Costache Giurgiuveanu. Ea îi "cenzurează" actele de zgârcenie care au devenit automatisme comportamentale, determinându-l să-i dea bani lui Felix; "introduce o viziune umanizantă asupra avarului". Manifestările cotidiene ale protagonistului sunt subordonate instinctelor, în primul rând instinctului de posesiune. Caracterizarea Otiliei Mărculescu Otilia impresionează prin complexiatea sufletului, prin imprevizibil, farmec și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din grupul "românilor verzi. Aceste instantanee de viață pot fi dramatizate, sunt construite în chip esențial pe dialog (Art. 214, Căldură mare, Petițiune, Amici, Justiție, Five o' clock, C.F.R. etc.). Unele momente și schițe au frânturi de limbaj plin de automatisme și stereotipii aparținând unor categorii sociale. În Amici, două personaje, Lache și Mache, deși prieteni, se vorbesc de rău. Interesant este și schimbul de telegrame pe marginea unor aspecte banale, sau variațiile de limbaj din ziarele vremii despre sinucidere și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele... esențiale!" Agamemnon Dandanache este un personaj interesant "mai prost decât Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu". Acesta este caricaturizat până la grotesc, vorbește "peltic și sâsâit", este ramolit, are automatisme și ticuri verbale, o memorie în derivă; perfid și josnic, se folosește de șantaj, tot o scrisoare compromițătoare, pe care n-o mai înapoiază persoanei în cauză. Ghiță Pristanda, polițaiul orașului, ascultă și execută, însoțind mișcările de ticuri verbale ("curat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
contrucția comediei, termenii de real și fictiv sunt relativi; întreaga construcție are la bază un nivel superior care este realitatea comună a pactului dintre autorul omniscient și omnipotent, în universul operei sale, și cititorul informat la maximum. 2.3. Moartea - automatism de limbaj sau dimensiune existențială? După descrierea făcută magistral a lui Jupân Dumitrache, prezentarea personajelor este condusă cu mare artă de dramaturg. Fiecare personaj care intră după aceea în scenă aduce o noutate. O singură scenă face excepție, de altfel
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
mor și să nu ți-o fac!), cât și al Vetei (Mai bine ar fi să mor.), cât și în cel al Ziței (Zău! Țățico, parol! Să mă-ngropi!). Se poate vorbi despre o anumită lejeritate, dacă nu chiar un automatism de limbaj; un fel de a zice. Numai că această teorie nu poate fi aplicată și în cazul lui Chiriac, care chiar se repede și ia spanga de la pușcă. Există două variante de interpretare ale acestui important episod: amantul Vetei
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
impulsului anarhist din vremurile eroice îi luase locul o ortodoxie școlară"; mai tarziu îi recunoaște prelungirea în existențialism. Sábato spune despre mișcarea suprarealista că Biblia să a fost dezordinea, arma să imaginația, teritoriul său visul și imaginea absurdă, tehnica să automatismul, păcatul lui ortodoxia, disperarea să promisiunea neîndeplinita a sistemului, decadenta să pretinsa alianță cu marxismul. Altă deziluzie pentru tânărul Sábato, însă, așa cum spune el însuși, "că să scrii ceva important, trebuie să te urci pe culmile disperării și să observi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
calomniatori ai inteligenței animalelor". Mă întreb cum ar fi posibil ca, fără gândire, fără conștiința trecutului, animalul să facă din neplăcerile trăite cândva un întreg sistem de precauții, care se schimbă adesea în funcție de circumstanțe" (Charles-Georges Leroy, Inteligența animalelor. Contraargument la automatismul animalelor propus de către domnul de Buffon). Și, drept dovadă, citează exemplul vulpii care, prinsă în capcană, își taie cu dinții piciorul strâns în menghina de oțel, pentru a-și recâștiga libertatea. După care evită, în mod sistematic, toate capcanele pe
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de ajuns să " analizezi faptele " pentru a înțelege că animalele au noțiunea timpului, " pentru că îi prevăd ciclicitățile și iau notă de ele "". Analiza faptelor îi permite domnului Leroy să spulbere în câteva rânduri teza conform căreia animalele ar acționa după automatisme: Mi se pare că din toate cele spuse mai sus, avem dreptul de a conchide că animalele simt, de vreme ce dau semne evidente de durere și de plăcere; că ele au amintiri, de vreme ce evită ceea ce le-a făcut rău și caută
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
humaines", 2005. FONTENAY, Élisabeth de, Le Silence des bêtes, Paris, Fayard, 1998. LE BRAS-CHOPARD, Armelle, Le Zoo des philosophes. De la bestialisation à l'exclusion, Paris, Plon, 2000. LEROY, Charles-Georges, L'Intelligence des animaux. Réfutation de Monsieur de Buffon sur l'automatisme des bêtes, Paris, Ibis Press, 2006. LÉVI-STRAUSS, Claude, Race et histoire, Unesco, 1952. Și... Natura (marea carte a Naturii) Mulțumiri, pentru ajutorul lor prețios, Belindei Cannone, lui Christian Miquel, Henri Carrassoumet, Jean Labarère, Etty Gattoni, Michel Didier, François Archangeli, Sauveur
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
în sectorul cercetării-dezvoltării-inovării, recunoașterea diplomelor și rolul universităților. Recunoașterea diplomelor în statele membre ale Uniunii Europene este legată de recunoașterea unei anumite calități a învățământului care precedă obținerea unei anumite calificări, respectiv a învățământului acreditat. Funcționează în acest sens principiul automatismului. Contribuția Uniunii Europene la creșterea calității învățământului constă în promovarea cooperării între statele membre în acest domeniu. O problemă ce se impune a fi discutată o reprezintă situația în care, dacă la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene funcționează principiul
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
cele ale Hortensiei Papadat-Bengescu (mai ales în tratatarea temei erosului și a bolii, cu specificarea faptului că orgoliul personajului lui Blecher este suprimat, boala nu este o stare de excepție, ca la Hortensia Papadat-Bengescu, ci o întâmplare care te sustrage automatismului cotidian), dar și cu ale lui George Bacovia. Perspectiva naratorului-personaj din Întâmplări în irealitatea imediată îl apropie pe Blecher, în mod vizibil, de George Bacovia. Performanța lui Blecher este însă evidentă. În Vizuina luminată, sensibilitatea exacerbată a naratorului transpare din
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
pentru Eliade, autentică pentru că în ea se regăsește o anumită sete ontologică. "Jurnalul, însemnările intime, notele foarte importante, conțin atâta sete de veșnicie"112. Eliade, spre deosebire de alții, refuză deznădejdea și angoasa, pe care el însuși le consideră ca fiind inutile automatisme ale egoismului. Cea mai radicală experiență a autenticității, Eliade o descoperă în spațiul indian, mai exact în filosofia yoga, care îi demonstrează tendințele către concret, către experiența reală, imediată. A fi autentic înseamnă a fi însetat de absolut. Spre deosebire de Camil
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
experimentale, empirice. Nici o afirmație asupra lumii nu este astfel validă, dacă nu se bazează pe "experiențe," adică pe "probe," pe "documente." Autenticitatea tinde întotdeauna să exprime concretul, ea devenind astfel o tehnică a realului, o reacție împotriva schemelor abstracte, împotriva automatismelor psihologice. Ea se definește ca un moment în marea mișcare către concret ce caracterizează viața culturală a ultimului sfert de veac, neputând fi integrată mentalității secolului al XIX-lea deoarece nu confundă realul cu posibilul, acordând o mare importanță documentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
marea mișcare către concret ce caracterizează viața culturală a ultimului sfert de veac, neputând fi integrată mentalității secolului al XIX-lea deoarece nu confundă realul cu posibilul, acordând o mare importanță documentelor, experiențelor, acestea participând la real și evitând astfel automatismele, schemele formale și iluziile. Autenticitatea este cea care în final exprimă mai mult decât orice ,,o puternică sete ontologică de cunoaștere a realului". De altfel, Eliade avea convingerea că este necesar să trăiască un singur om în roman pentru ca epicul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
încercat provocarea reacțiilor experimentale și măsurarea lor sub aspect statistic cu ajutorul testelor. S-a ajuns totuși curînd la următoarea constatare: comportamentul nu este determinat doar de funcțiile conștiente, ci și de o instanță preconștientă, ale cărei funcții sînt: acțiunea reflexă, automatismul, instinctele. Predominante la animale, reacțiile acestea preconștiente constituie temelia acțiunii umane. S-a încercat deci fondarea psihologiei umane pe baza studierii experimentale a comportamentului inconștient al animalelor. Studiul experimental asupra reacțiilor animalelor poate fără îndoială da nu în mai mică
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
un mic număr de subiecți, sub forma intuiției sau a inspirației și care seamănă în sine unui fel de mutații perfecționante și adaptabile analoge celei care s-a presupus că se află la originea evoluției anumitor specii... Reflecția comunică cu automatismul, care se slujește de ea, dînd naștere unui elan care depășește însăși reflecția. Consecința este apoi transmisă spiritului anterior raționamentului care o sprijină logic, relația imaginată înaintea percepției care o justifică și o face să fie legitimă, iar rezultatul reprezentat
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în limbaj conceptual, cel puțin în ceea ce privește conținutul său intim și trăit direct. Explicația nu poate fi aici decît descriptivă, adică funcționarea inconștientă este inaccesibilă controlului conștient. (De altfel, dacă ar fi accesibil, controlul nu ar putea decît să-i deranjeze automatismul reglat.) SUBCONȘTIENTUL este o funcție imaginativă și simbolică. Raporturile sale cu supraconștientul și el o funcție simbolizantă impun o evoluție detaliată în scopul ajungerii la înțelegerea naturii funcționării supraconștientului. Funcționarea subconștientului exprimă dorințele contrarii realității (dat fiind faptul că sînt
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și în întreg cartierul. Deprinderile formate îl vor face să se poată orienta independent și îi vor da o anumită siguranță de sine. Acest areal trebuie să fie supravegheat spre a nu i se aduce modificări peste noapte, altfel tocmai automatismele deprinderilor vor fi cele care îi pot aduce necazuri. Funcționarul din administrația locală nu va avea sarcini de serviciu în domeniu, însă va colabora din bun-simț, fiindcă, de regulă, așa cum s-a arătat la "punctele tari", față de nevăzători există, din
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
clasei, axate pe conținuturi de învățare precise. • exersarea proiectului didactic nu se reduce numai la memorizarea lui mecanică, ci exersarea trebuie să devină pentru profesor un «antrenament» metodic, care să ducă la formarea unor deprinderi și obișnuințe și la crearea «automatismelor didactice» care caracterizează personalitatea profesională a celor mai buni și renumiți profesori. 6. PROIECTE DIDACTICE AGRONOMICE Vom prezenta în paginile următoare câteva proiecte didactice spre exemplificarea celor discutate anterior. Ele pot fi înțelese și ca posibile modele. Acestea nu pot
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
sugarului, cu mamă fumătoare. Acești doi factori exercită un efect nociv asupra unor mecanisme de control din creierul fetal, care rămân susceptibile pentru a fi dereglate de anumiŃi factori în perioada imediat postnatală. Astfel, acești sugari prezintă o labilitate a automatismului centrului respirator, o disfuncŃie a mecanismelor de răspuns la hipoxie și reducerea reacŃiei fiziologice la stres a aparatului cardiovascular, sporind vulnerabilitatea sugarului pentru sindromul morŃii subite. S-a observat necroptic că sugarii care prezintă acest sindrom asociază semne de imaturitate
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
ei parfum./ Poamele ce-n pomi azi stau, gustul cărnii tale-l au/ Și cad toate (mâine) putrede pe drum". Predestinate morții par a fi și personajele de fundal din opera poetică a lui Cezar Ivănescu. Impresia este cauzată de automatismul, stereotipia gestuală care le dezumanizează, facilitându-le, în schimb, desenul simbolic. Personajele frecvent descărnate, dezumanizate sau pierdute în negura uitării (Bătrâna Ezo, cele trei femei din "orașul acela bolnav", descrise în Rimaya, Nenumita pierdută în Copilăria lui Ario Paradis, acel
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
identificîndu-se drept nefamiliar. Morbiditatea povestirilor lui Poe nu reprezintă altceva, măcar în plan strict psihic, decît această "răsturnare" axiologică, proiectînd în grotesc ceea ce, în faza inițială a percepției, era frumos și acceptabil, probabil chiar sublim. Angoasele general umane, incomprehensiunile, rutinele, automatismele și derutele noastre sînt cuprinse în prozele lui Poe într-o manieră sintetică (sublimată), și, categoric, parabolică. Diotima modernă sugerată în maladiva și mortuara Morella, omul care își ucide conștiința, codificat de bizarul William Wilson, ultra-senzitivul Roderick Usher (depersonalizat ultimativ
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Nouă. Legătura de sînge dintre soți (ascunsă cu cerbicie în Statele Unite) nu îi împiedică pe protagoniști, într-o fază inițială, să dea naștere unor copii sănătoși, Milton și Zoë (a doua generație de greci americani). Milton se căsătorește, în linia automatismului ancestral maladiv, cu vara sa primară, Theodora, (Tessie), concepînd cea de-a treia serie de Stephanides în America, formată dintr-un băiat și o fată (devenită, mai apoi, băiat). Ace(a)sta din urmă, Calliope (mai tîrziu, Cal), naratoarea/naratorul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și evoluînd către complexitatea unei psihologii (ca și în cazul lui Isaac, însă, Parviz nu se modifică suficient, pentru a părăsi epicul de stare și a intra în bildungsroman). Farnaz în căutarea disperată a lui Isaac se reconstruiește psihologic, depășind automatismele de soprană ratată (și alcoolică), în care începuse să se piardă. Shirin (desigur, un alter ego al Daliei Sofer) trăiește drama inocenței distruse de o lume fundamental coruptă. Sperînd că va salva viețile unor oameni urmăriți de noul regim (aidoma
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]