871 matches
-
în general. S-a dovedit astfel că sinteza și eliberarea ACTH hipofizar depind de concentrația glucocorticoizilor din plasmă (corticosteron și mai ales cortizol). Reglarea secreției de ACTH de către produșii eliberați de o glandă periferică se realizează prin feedback lung, în timp ce autoreglarea asigurată de ACTH circulant este consecința relației de tip feedback scurt. Prima modalitate deține un loc mult mai important decât cea de a doua. În afara acestor informații umorale specifice, un rol deosebit revine factorilor nervoși nespecifici de origine extero- și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
succesiunea regulată a ciclurilor ovariene de la pubertate până la menopauză, dublate de modificări uterine corespunzătoare și întrerupte numai în caz de gestație. Aceste particularități fac necesară intervenția, mai ales la femeie, a unor mecanisme nervoase și umorale fine în procesul de autoreglare a secreției variabile de FSH, pe de o parte, și LH, pe de alta. Primul și cel mai important factor de reglare și control al secreției de gonadotrofine hipofizare este reprezentat de hormonii secretați de glandele sexuale. Lipsa lor din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aminoacizi al plasmei sunt însoțite de intensificarea atât a sintezei de glucoză și glicogen hepatic, cât și lipolizei și a oxidării acizilor grași în scop energetic. Concentrația plasmatică a hormonilor glucocorticoizi se menține în limite constante printr-un mecanism de autoreglare și control asigurat aproape integral de ACTH adenohipofizar. Acesta crește cu 10-15% producția de androgeni suprarenali și, într-o măsură mult mai mică, pe aceea de hormoni mineralocorticoizi. Din structura polipeptidică a ACTH, primii 24 de aminoacizi dețin întreaga activitate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asupra hipofizei anterioare, în vederea frânării secreției de ACTH (fig. 140). În afara feedback-ului lung realizat de cortizol asupra complexului hipotalamo-hipofizar, există și un feedback scurt între ACTH și CRF. Prin astfel de relații de feedback negativ sau pozitiv se asigură autoreglarea concentrației cortizolului plasmatic. Ori de câte ori concentrația acestuia este prea mare, feedback-u reduce automat secreția de ACTH și cortizol. Când cortizolul din plasmă este scăzut, lipsa feedback-ului negativ permite creșterea acestuia și revenirea la normal. Hormonii mineralocorticoizi și îndeosebi aldosteronul fiind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu intensificarea resorbției tubulare a ionilor de sodiu, aldosteronul determină reabsorbția unei cantități echivalente de apă. Aceasta însoțește ionii de sodiu datorită hidrofiliei lor și gradientului osmotic creat între tubii uriniferi și lichidele peritubulare. Asigurând aproximativ 95% din acțiunile mineralocorticoizilor, autoreglarea secreției lor privește îndeosebi aldosteronul. Reglarea secreției de aldosteron. Principala funcție a mineralocorticoizilor fiind asigurarea volumului lichidelor extracelulare prin conservarea sodiului în organism, secreția acestora este controlată și autoreglată de semnalele produse la nivel renal de modificarea echilibrului electrolitic și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt acetilcolina, ionii de potasiu, histamina, bioxidul de carbon și cataboliții acizi, în general. La rândul lor, catecolaminele circulante provoacă - prin intermediul zonelor reflexogene sino-carotidiană și endocardo-aortică - reacții cardiovasculare și metabolice compensatoare de tip depresor, în vederea restabilirii tonusului simpatico-adrenergic bazal. La autoreglarea neuro-reflexă se adaugă reglarea locală atât a biosintezei catecolaminelor hormonale, cât și a sensibilității receptorilor adrenergici, anterior menționate. În felul acesta, controlul funcției medulosuprarenale se realizează la două niveluri: al secreției de catecolamine și al receptorilor simpatico-adrenergici tisulari. II.7
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asemenea, secreția de TSH și TRH, concomitent cu fenomenele de predominanță simpatică generalizată. Dispariția acestor reacții după secționarea tijei hipofizare demonstrează că atât frigul, cât și stările emoționale acționează asupra hipofizei prin intermediul releului hipotalamic. În afară de TRH, un rol important în autoreglarea secreției tiroidiene revine T3 și T4 din sângele circulant. Creșterea acestora în sânge sau LCR determină scăderea până la dispariție a secreției de TSH. Efectul inhibitor al hormonilor tiroidieni asupra TSH hipofizar se realizează prin reacții de feedback negativ exercitate atât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în cazurile de adenom tiroidian hipersecretor de T4 și T3, ca urmare a reacțiilor de feedback negativ produse asupra complexului hipotalamo-hipofizar. II.7.6. REGLAREA SECREȚIEI PARATIROIDIENE Hormonul paratiroidian (PTH) și calcitonina (CT) sunt cei doi hormoni paratiroidieni implicați în autoreglarea metabolismului fosfo-calcic. Ionii de calciu și fosfor fiind de importanță fundamentală la om, homeostazia lor este asigurată pe cale neuroendocrină cu participarea oaselor, tubului digestiv și rinichilor ca principale organe efectoare. Având sediu predominent extracelular (99%), concentrația plasmatică normală a calciului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hipercalcemiei. Adaosul sau sustragerea ionilor de calciu din lichidele extracelulare, determinând reacții compensatoare inverse ale secreției de PTH, sunt astfel rapid contracarate de efectele metabolice multiple ale acestuia, în vederea restabilirii homeostaziei calcice. La reacțiile de feedback negativ și pozitiv ale autoreglării secreției paratiroidiene de către variațiile ionilor de calciu din plasmă se adaugă modularea lor de către ionii de magneziu. Hipomagneziemia, de exemplu, reducând sinteza de PTH, inhibă secreția acestuia. Fenomenul nu pare să aibă însă o importanță fiziologică prea mare. Ionii fosfat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
direct, ci prin intermediul modificărilor produse în concentrația ionilor de calciu. Creșterea fosfaților din plasmă, însoțindu-se de scăderea calciului, determină activarea secreției de PTH și invers, cu consecințele respective asupra eliminării urinare a acestora. Un oarecare grad de participare la autoreglarea secreției paratiroidiene există și în cazul vitaminei D3. Metabolitul acesteia, l,25(OH)2D3, potențând resorbția osoasă și intestinală a ionilor de calciu, exercită efecte inhibitoare asupra secreției de PTH prin reacții de feedback negativ realizate de excesul de calciu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Din această cauză, reglarea de lungă durată a echilibrului fosfo-calcic este dominată de PTH. Calcitonina participă mai ales la limitarea efectelor osteolitice ale PTH și la refacerea cât mai rapidă a stocului osos de calciu. Acționând ca un sistem integrat, autoreglarea metabolismului fosfo-calcic este asigurată astfel pe cale umorală dublă, cu participarea PTH, pe de o parte, și a CT tiroidiene, pe de alta. Prin intermediul acestora, calcemia reglează calcemia, ca rezultat al propriei lor activități. II.7.7. REGLAREA PANCREASULUI ENDOCRIN În afara
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lizina posedă proprietăți insulinosecretoare. Acțiunea lor este mai puternică pe fondul hiperglicemiei și constă, de fapt, în potențarea efectelor stimulante ale glucozei. Hormonii gastro-intestinali (gastrina, secretina, colecistokinina și GIP) stimulează moderat secreția de insulină. Însăși insulinemia este un factor de autoreglare a insulinosecreției prin feedback negativ. Secreția zilnică variază în jurul a 40 U.I. Reglarea nervoasă este asigurată neuro-reflex de inervația simpatico-parasimpatică a pancreasului, dependentă de plexul solar. În timp ce stimularea nervilor vagi activează insulinosecreția, simpaticul acționează în sens inhibitor. La rândul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din sânge de 4-5 ori. Colecistokinina și gastrina cresc, iar secretina scade secreția de glucagon. Intervenția glucagonului apare mai evidentă la animalele cu diabet aloxanic, decât la cele pancreatectomizate, datorită persistenței celulelor alfa secretoare de hormon hiperglicemiant. Componenta umorală a autoreglării secreției de glucagon este întregită, ca și în cazul insulinei, de veriga nervoasă, reprezentată de inervația vegetativă simpatico-parasimpatică a pancreasului. Simpaticul este glucagonosecretor, iar vagul inhibă secreția alfa-insulară de glucagon. La rândul lor, cele două tipuri de fibre vegetative sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sa în concentrații normale este asigurată pe mai multe căi. Conținutul în glucoză al sângelui variază între 0,8 și 0,9 g/l dimineața pe nemâncate, pentru ca după mese să crească până la 1,20-1,40 g/l. Sistemele de autoreglare și control restabilesc echilibrul glicemic în aproximativ 2 ore de la absorbția hidrocarbonatelor prin reacțiile neuro-endocrino-metabolice, de feedback negativ, cu participarea insulinei ca principal hormon hipoglicemiant. Fenomene inverse se produc în cazurile de starvare, cu participarea funcției gluconeogenetice a ficatului în vederea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin gluconeogeneză în timpul perioadei interdigestive este folosită pentru metabolismul cerebral. În această perioadă, secreția de insulină scade, pentru a se evita consumul exagerat de glucoză la nivel periferic și a permite utilizarea ei de către creier. Nu mai puțin importantă este autoreglarea glicemiei în cazurile în care aceasta are tendință la creștere, din cel puțin trei considerente: a) glucoza crescând, presiunea osmotică a plasmei extracelulare peste valorile normale va cauza deshidratare celulară (diureză osmotică); b) glucoza fiind substanță cu prag renal de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hipotalamic. Astfel, testosteronul își limitează propria-i secreție prin relațiile sale de feedback cu complexul hipotalamo-hipofizar. Când concentrația testosteronului circulant este scăzută, lipsa inhibiției hipotalamice duce la revenirea secreției normale a acestuia. Prin intermediul releului umoral hipotalamic se realizează nu numai autoreglarea secreției exocrine și endocrine testiculare, ci și apariția și instalarea pubertății. II.7.8.5. Pubertatea Pubertatea pare odată cu activitatea secretorie a hipotalamusului de LHRH. După ce, în perioada copilăriei, hipotalamusul nu a secretat factori eliberatori de gonadotrofine hipofizare, acesta începe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
LOCALI PEPTIDICI Perfecționarea continuă a tehnicilor de purificare, identificare și caracterizare a peptidelor biologic active a contribuit substanțial la cunoștințele actuale despre hormonii locali de natură peptidică. O mare parte dintre aceștia au fost prezentați deja, ca principali factori de autoreglare locală și generală a circulației, digestiei, excreției etc. În cele ce urmează vor fi expuse principalele implicații funcționale privind sistemul renină-angiotensină, sistemul kininogenaze-kinine, hormonii gastro-intestinali, sistemul opiat endogen, substanța P, neurotensina și factorul natriuretic atrial. II.8.2.1. Sistemul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fost obținute și după administrarea centrală în circulația cerebrală sau intracerebro-ventricular; aria postrema bulbară, mezencefalul și hipotalamusul sunt considerate zone ale acțiunii presoare centrale determinate de peptid prin activarea unui mecanism adrenergic. În cadrul acțiunii vasoconstrictoare generalizate, angiotensina intervine și în autoreglarea fluxului sanguin renal și a filtrării glomerulare în limitele variației valorilor presiunii arteriale cuprinse între 80 și 200 mmHg. În cazul în care SRA circulant are o activitate exagerată, ca urmare a ischemiei cronice a parenchimului renal, este posibilă apariția
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stare de activitate (glande exocrine, inclusiv cele sudorale, musculatura scheletică, miocard etc.). Există o adevărată competiție între polipeptidele vasoactive dilatatoare de tipul bradikininei, pe de o parte, și cele constrictoare de tip angiotensinic, pe de alta, cu rol determinant în autoreglarea tonusului arteriolo-capilar (fig. 152). Competiția se realizează atât la nivel de substrat alfa2-globulinic, cât și la nivelul enzimei de conversie cu rol dublu de formare a angiotensinei II active și de inactivare a bradikininei, ca principală kinină plasmatică. Factorii activatori
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a bradikininei. La rândul său, bradikinina provoacă prin intermediul receptorilor de tip B1 dilatația vaselor și contracția musculaturii netede a tubului digestiv prin receptorii B2. La nivel vascular, există o adevărată competiție între sistemul renină-angiotensină și bradikinină, cu rol determinant în autoreglarea tonusului vascular local. II.8.3. Hormonii gastrointestinali În peretele tubului digestiv, începând de la esofag și până la colon, inclusiv în pancreas, au fost identificate până în prezent 35 de peptide cu activitate biologică având rol de hormoni sau candidați de hormoni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
că PP produce scăderea secreției bazale și stimularea de suc pancreatic și a ratei de enzime și bicarbonat, precum și reducerea conținutului în bilirubină al sucului duodenal și creșterea motilității intestinale. În acest mod, PP intervine ca un factor modulator în autoreglarea secreției pancreatico-biliare în condițiile ingestiei de alimente, moderând debitul și cantitatea de suc pancreatic și bilă ajunsă în intestin. II.8.4. ALTE PEPTIDE ACTIVE PREZENTE ÎN TRACTUL GASTRO-INTESTINAL La nivelul tubului digestiv au mai fost găsite și alte substanțe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
adipozitate genetică (Kline și colab., 1997). Ulterior, gena secretoare de leptină a fost identificată în alte țesuturi și organe (ficat, mușchi, hipotalamus) nu numai la rozătoare, ci și la om. Pe plan funcțional, s-a stabilit că leptina participă la autoreglarea centrală a sațietății, ca factor hormonal reglator al sațietății și al balanței energetice a organismului. S-a constatat că leptina plasmatică scade în condițiile deficitului alimentar energetic și crește semnificativ după ingestia exagerată de alimente printr-un mecanism compensator în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
umiditate variabile, acestea îndeplinesc rolul unui veritabil sistem cvasifiziologic de protecție contra variațiilor termice ale mediului ambiant. Tripleta - om, mediu, îmbrăcăminte - devine esențială în astfel de cazuri pentru menținerea stării de sănătate. Rolul principal revine mecanismelor nervoase și umorale, de autoreglare și control al temperaturii corporale. Aceste mecanisme asigură atât temperatura corporală normală în condiții termice bazale, cât și lupta contra frigului sau căldurii în situații extreme de scăderi ale temperaturii ambiante până la - 60°C sau de creșteri până la + 50°C
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
între cele două categorii de neuroni termosensibili. Temperatura corpului este reglată în limitele set-pointului, menținut de către complexul preoptic/hipotalamus anterior și hipotalamusul posterior cu participare somatică și neuroendocrină multiplă. Ca mecanisme efectoare de menținere a termoreglării în limite normale, participă autoreglarea reflexă simpatico-parasimpatică și reacțiile comportamentale, întregite de veriga neuroendocrină centrală și periferică. Componenta vegetativă reflexă predomină la nivelul hipotalamusului posterior în cazul neuronilor simpatici și în partea anterioară a acestuia în cazul neuronilor parasimpatici. Orice factor exogen sau endogen care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
adrenalina intensifică termogeneza și diminuează termoliza, hormonii glucocorticoizi activează reacțiile chimice de gluconeogeneză necesare producerii de căldură. Astfel, efectele prompte ale reglării nervoase sunt potențate și prelungite, în timp, de componenta hormonală, în funcție de necesitățile reglării termice. Eficiența mecanismelor centrale de autoreglare și control a producerii și pierderii de căldură depinde de gradul de participare a organelor efectoare implicate în realizarea reacțiilor termoreglatoare periferice. Prin variațiile fluxului sanguin de la nivelul suprafeței corporale, acestea predomină în timpul reacțiilor termolitice realizate prin iradiere, convecție și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]