95,569 matches
-
castaniu, lung, revărsat pe spate, și care pe vremea aceea ținea la mine, - un înger ialomițean. Oprindu-se și trăgându-și sufletul, exclamase bucuros: Nene Țoiule, ce bine că te văd!...Azi dimineață, la Mogoșoaia, Preda mi-a zis: Ai auzit ce-a pățit Țoiu?... Aoleo!, am făcut, credeam că te-a călcat mașina... Și a zis: l-a luat apa succesului! (Vorbea Moromete)
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]
-
tratatul lui Eco. Iată o mică parte din rezultatele cercetării mele asupra implicațiilor semnalizării sonore în viața cotidiană. 1. La semafor. întotdeauna prima mașină din șirul oprit la stop dă impresia că e prea înceată. Din a doua mașină se aude un țîrr-țîrr, scurt, de atenționare, cu mult înainte înainte de culoarea verde. Șoferul din prima mașină tresare, se uită la stop, pune mîna pe schimbătorul de viteze, nu înțelege de ce se intensifică claxoanele. întrebarea rămîne deschisă. 2. Dialogul șofer-cunoscuți. Acest dialog
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
capul, șoferul insistă pînă cînd se întorc absolut toți pietonii: își dă seama că e vorba de o confuzie, dar cît de mult semănau cei doi, mai ales priviți din spate! Altă variantă: "Venim să vă luăm cu mașina. Cînd auziți claxonul, coborîți". Altă variantă: soția a intrat în magazin, după cumpărături. Soțul, impacient, o cheamă afară printr-un cod familial auzit de toți profanii, dar înțeles doar de cuplul de inițiați. 3. Ambuteiaj. Șirul de mașini e atît de lung
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
de mult semănau cei doi, mai ales priviți din spate! Altă variantă: "Venim să vă luăm cu mașina. Cînd auziți claxonul, coborîți". Altă variantă: soția a intrat în magazin, după cumpărături. Soțul, impacient, o cheamă afară printr-un cod familial auzit de toți profanii, dar înțeles doar de cuplul de inițiați. 3. Ambuteiaj. Șirul de mașini e atît de lung, încît nu i se mai vede capătul. La început, automobiliștii profită de ocazie să-și rezolve mici treburi interne: un telefon
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
la coș. Nimic nu-l oprește pe dl Borbély să parieze pe critica multiculturală de tip american. Ea are deja reprezentanți notorii și la noi. Și e departe de a-și fi epuizat resursele. Problema este dacă dl Borbély a auzit ce i-a spus, la simpozion, în alți termeni, dna Cordoș: nu poți pretinde multiculturalism unei cronici literare. Ar fi o prostie. S-ar muta greutatea aprecierii de pe estetic pe ideologic, cultural, filosofic, pe feminism ori pe political correctness. Multiculturaliștii
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
ori de cîte ori găsise prilejul își reînnoise cererea, invocînd tot felul de motive. Însă primise veșnic același răspuns. Astfel încît de data aceasta rămase în hamac, condamnat să putrezească de viu în bîrlogul acela încins de pirați. Cînd a auzit aplauzele de sfîrșit, și-a ridicat capul și pe deasupra țărușilor gardului a văzut reversul farsei; stîlpii clădirilor, scheletele copacilor, iluzioniștii ascunși care împingeau transatlanticul. Își revărsă mînia. - Merde - spuse -, c'est le Blacaman de la politique. După discurs, ca de obicei
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
dispus și mereu găsea o cale de a-i liniști pe toți fără să le promită favoruri greu de îndeplinit. O femeie cocoțată pe acoperișul unei case, cu cei șase copii mici pe care-i avea, izbuti să se facă auzită peste larma și tunetele iscate. - Eu nu cer mare lucru, domnule santor - spuse -, doar un măgar ca s-aduc apă de la Puțul Spînzuratului. Senatorul se uită la cei șase copii sfrijiți. - Ce s-a întîmplat cu bărbatul tău? - întrebă. - S-
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
se păru cenușiu și abătut, dar îl salută fără căldură. - Ce mai faceți? Nelson Farina se răsuci în hamac și-l cufundă în chihlimbarul trist al privirii sale: - Moi, vous savez - zise. Fata lui ieși în curte cînd i-a auzit vorbind. Purta o rochie țărănească ordinară și ponosită și avea părul împodobit cu panglici colorate și fața unsă împotriva soarelui, dar chiar și în starea aceea neglijentă se putea presupune că nu exista alta mai frumoasă pe lume. Senatorului i
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
că de vei fi tu sau va fi oricare altul, veți muri în scurtă vreme, și că puțin mai apoi nu va rămîne din voi nici măcar numele." Așteptă să-i treacă înfiorarea. - Spune-mi ceva, o rugă atunci. Ce-ai auzit zicîndu-se de mine. - Adevăru-adevărat? - Adevăru-adevărat. - Ei bine - se încumetă Laura Farina -, se zice că sunteți mai rău ca ceilalți, pentru că sunteți altfel. Senatorul nu-și pierdu cumpătul. Tăcu îndelung, cu ochii închiși, și cînd îi deschise iar părea că se
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
Vezi că e pe-aci! - m-a apărat bunicul când și-a dat seama că Îmi luasem inima În dinți și voiam să mă Întorc, dar nu găseam cuțitul. Porcul se zbătea și țipa ca prins În menghină. Nu mai auzeam nimic. - Hai, du-l! Du-l tu, că ești bărbat, ce Dumnezeu! - m-a Îndemnat Elena În timp ce mia pus În mână ditamai hangerul. Câteva clipe mai târziu, bietul animal mai grohăia Înfundat. Ghici Îi Înfipsese cuțitul În inimă, Îi tăiase beregata
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
din timpurile noastre, semn al Încreștinării?” - am vrut să Întreb, Însă m-am abținut. Nu cred că cineva din cei prezenți ar fi putut să-mi răspundă ca la carte, iar de păreri, de vorbe de-aiurea, nu aveam chef. - Auzi, de ce trebuie oamenii să taie porcii, acum, de Crăciun? - am Întrebat-o, totuși, pe Elena. - Cum, de ce? Pentru că vin sărbătorile și pentru că... trebuie să mâncăm șorici. Îți place? Îți place, că știu eu!... Și pentru că vin colindătorii... Hai, mergem și
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
Bani?! Prin sat, noaptea, pe timpurile astea?! - Da! Nu asta am făcut an de an? Voi, băieții! Dar mă luați și pe mine... Hai, mă! Așa e că mergem? - Pui mic, de data asta, nu! E periculos. Tu n-ai auzit cum trag și pe-aici unii cu puștile? - Ba da! Dar zic și eu că aș vrea. Și tăticuțul meu e Îngrijorat! Mi-a spus să nu ies din curte. A auzit el, că s-ar duce cu furci și
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
data asta, nu! E periculos. Tu n-ai auzit cum trag și pe-aici unii cu puștile? - Ba da! Dar zic și eu că aș vrea. Și tăticuțul meu e Îngrijorat! Mi-a spus să nu ies din curte. A auzit el, că s-ar duce cu furci și topoare, acolo, la Sfatul Popular, mâine, să-i schimbe pe unii. Dumnezeu știe! Nu e treaba mea, că sunt copil. Tu ce crezi? - Eu știu?! Cert este că ceva se-ntâmplă! Simt
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
crescut Împreună! Și Împreună să fiți, ca frații, oriunde ați fi!, m-a scos din Încurcătură bătrânul. Elena s-a uitat mai Întâi spre bani, apoi, la mine. Nu știa ce să facă. - Lasă, că Îți dau eu! N-ai auzit? Să-i Împărțim ca frații! Și-o să-i Împărțim noi, nu?!... Am rămas nemișcat. Uneori, gesturile ei de fâță, În marele acvariu, sau vrăbiuță care, acum, ți-ar fi ciugulit din palmă, și tot acum, zbâc! - mă Înduioșau. O simțeam
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
și prost! Însă vezi dumneata, fiecare vede lumea de pe locul său! Eu, de la anii mei, copiii, de la vârsta lor! Și, de-acolo, fiecare cu dreptatea lui! Dar, lasă asta, văd că nu ne Înțelegem. Cu politica aia, cu ce se-aude, ce zici? Moș Gogu a privit o clipă, parcă dincolo de noi. A făcut ochii roată și a oftat. - Gata! Cu cei de-acum s-a sfârșit! Ceaușescu, cât a fost el de Ceaușescu, s-a urcat În elicopter și... Mă
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
e revoluție! Poporul face revoluție! - i-a zis Elena - Dumneata n-ai văzut? Că ne-am uitat Împreună la televizor! - Poporul face ce i se spune!- mânca-o-ar moșu`! - Mă, tată, mai bine hai să schimbăm vorba, ne mai aude careva și..! - l-a rugat Gheorghe. - Poporul, de când e lumea, a făcut ce i s-a spus! - a continuat Moș Gogu. Poate să audă, tată! Mie, oricum, nu mai au ce-mi face! Și nici vouă! Gata! - Uite, eu nu
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
se spune!- mânca-o-ar moșu`! - Mă, tată, mai bine hai să schimbăm vorba, ne mai aude careva și..! - l-a rugat Gheorghe. - Poporul, de când e lumea, a făcut ce i s-a spus! - a continuat Moș Gogu. Poate să audă, tată! Mie, oricum, nu mai au ce-mi face! Și nici vouă! Gata! - Uite, eu nu cred! - s-a opus Ghici. Acum, depinde cine-i spune, și ce-i spune... Că nu face așa, orbește, chiar tot! - Ba face! Ce
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
acestea. Firește, nu e de neglijat nici aproape-consumatul incest între congeneri, dinspre finalul romanului. Cum sîntem un popor (și mai ales o cultură) cu "înalte convingeri morale", cuvîntul pornografie e la o aruncătură de băț. Autoarea acestei recenzii l-a auzit deja pronunțat cu referire la această carte, mult mai repede decît ar fi fost de așteptat - vorbim totuși despre literatură, care e departe de a mai avea publicul și celebritatea de odinioară. Se pare că pe la noi nu se cunoaște
O carte despre lucruri interzise by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15081_a_16406]
-
pentru că n-am cum să-mi mut casa pe o stradă arondată altor prestatori de servicii de cablare. În cazul în care nu l-ați descoperit încă, vă semnalez că postul în chestiune difuzează "folclor" - adică ceea ce se vede și aude ore în șir sub un ulcior cu ștergar care, dacă nu e din plastic, imită plasticul la perfecție - precum și ceva muzică de cafenea, romanțe, muzică a altor grupuri etnice din România și etno-pop (ultimul fiind de departe mai viu și
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
articolelor din revistele culturale, să tăcem sau să nu ne facem auziți până când se retrag ei, pe urmă n-avem decât să trăncănim și să scriem tot ce ne trece prin cap că nu mai contează și oricum nu ne aude nimeni. Care este reprezentarea pe care o construiește muzica de pe canalul Etno TV? Aceeași care poate fi reperată și în spectacolele de folclor "clasice", mai vechi sau mai noi, de tip Tezaur folcloric: românul (el sau ea), țăran sau cu
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
să promoveze aceleași tipuri de gogomănii. Ce părere are Consiliul Național al Audiovizualului? Mă gândesc că ar fi de datoria sa să aibă o părere, pe care să ne-o comunice și nouă, că până acum nu i-am prea auzit glasul pe marginea acestui subiect. (De fapt, eu cred că nu i-am prea auzit glasul deloc, motiv pentru care ignor poziția sa în legătură cu politica culturală a mediilor.) Ce părere au intelectualii responsabili, implicați sau nu în structurile societății civile
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
că ar fi de datoria sa să aibă o părere, pe care să ne-o comunice și nouă, că până acum nu i-am prea auzit glasul pe marginea acestui subiect. (De fapt, eu cred că nu i-am prea auzit glasul deloc, motiv pentru care ignor poziția sa în legătură cu politica culturală a mediilor.) Ce părere au intelectualii responsabili, implicați sau nu în structurile societății civile? De ce n-au reacționat atunci când Horia Bernea i-a incitat să se pronunțe, printr-o
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
o doar părelnică renunțare la nostalgicul imbold: "totul este atît de posibil, atît/ de firesc încît vei uita că în sufletul tău stă ghemuită/ spaima sărăciei de-acasă, baloții de gheață/ gata să cadă din mînia lămpașelor pe care le auzi urlînd" (Hurrah New-York!). Persistînd în miraj, autorul îl ațîță prin însăși dualitatea simțămîntului său, scindat între beția prezentului și regretul trecutului, ipostaze de-o complementaritate melancolică, întrucît nici un factor nu-l poate suprima pe celălalt. De unde o oscilație care (deoarece
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
pacoste/ într-un suflet secătuit cu disperarea lăsată liberă/ prin Manhattan privind prin vitrina magazinului Panasonic/ din Lexington sau nepăsarea prostituatei din Central Park/ cînd în spatele ei cei de la N.Y.P.D. își pregătesc brățările/ de inox, liber, liber, liber aud încă prin aer vocile/ celor de la Metropolitan Opera atingînd ferestrele Gemenilor,/ șiroind pe Wall Street, mai departe pe Broadway, venin de/ viperă roșie în auzul de peste ocean, din South Ferry/ pînă în St. George din Staten Island, pot, desigur, pot
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
a picat în plasa vînătorilor de corupți după ce a primit mită de la un client, iar o profesoară de germană a fost dovedită că cerea cîte o sută de mii de lei pentru fiecare notă de zece. Era să uit: se aude că Sorin Ovidiu Vîntu se pregătește să fugă din țară. Trăsătura comună a tuturor întîmplărilor de mai sus e că par neadevărate. Un al doilea element care le unește e potențialul lor umoristic involuntar. Un umor bătînd în negru, sau
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]