1,440 matches
-
metodologice de colectare, pentru că în aval, în zonele cu apă permanentă s-au capturat și exemplare juvenile. Secțiunile cu oscilație de apă nu conțineau populații structurate în mod natural. Când apa scade, majoritatea exemplarelor de zglăvoacă migrează/se deplasează în aval. Aceste secțiuni au resurse de hrană mai săracă pentru pești, deoarece captarea apei afectează secțiunea tocmai vara (când zglăvoaca are perioada ei de creștere). Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale. Când însă scade nivelul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
afectează secțiunea tocmai vara (când zglăvoaca are perioada ei de creștere). Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale. Când însă scade nivelul apei, exemplarele de zglăvoacă se retrag în zonele cu ape mai adânci din aval. Scăderea nivelului de apă limitează mișcarea zglăvocii. Prin urmare, sectoarele cu flux temporar/cu oscilație sunt colonizate de către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai ridicate ale apei. Din experimentele din teren și cele din
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
însă scade nivelul apei, exemplarele de zglăvoacă se retrag în zonele cu ape mai adânci din aval. Scăderea nivelului de apă limitează mișcarea zglăvocii. Prin urmare, sectoarele cu flux temporar/cu oscilație sunt colonizate de către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai ridicate ale apei. Din experimentele din teren și cele din laborator (Bless, 1981, 1983) rezultă faptul că larvele de zglăvoacă arată în mod normal comportamentul de plutire în aval și tind să migreze/deplaseze în
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai ridicate ale apei. Din experimentele din teren și cele din laborator (Bless, 1981, 1983) rezultă faptul că larvele de zglăvoacă arată în mod normal comportamentul de plutire în aval și tind să migreze/deplaseze în amonte când capacitatea de înot permite mișcarea împotriva direcției fluxului. În orice caz, secțiunile de unde se extrage apa, cele cu oscilații însemnate sau care au niveluri extrem de scăzute de apă sunt doar habitate
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Specia Cottus transsilvaniae Cod EUNIS - 319287 2. Informații specifice speciei Specia este prezentă atât în râul Brătia cât și în râul Brătioara pe toată lungimea celor 2 râuri din aria protejată. Specia este prezentă atât în amonte cât și în aval de aria protejată, însă trebuie menționată prezența semnificativă a elementelor de fragmentare pe lungimea apelor curgătoare în cadrul ariei protejate, care pe termen lung cumulat cu alte presiuni și amenințări prezente va avea un impact negativ semnificativ asupra stării de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Habitatele favorabile sunt reprezentate de zonele umede, în special zonele de pe râul Brătia și confluența cu Râușor și Năvrap dar și pe pârâul Brătioara. Prezența vidrei a fost identificată de la altitudinea de aproximativ 500 m din sectorul din aval al sitului Natura 2000 până la altitudini de 800 – 900 m în amonte, atât pe valea Brătiei cât și pe valea Brătioarei. În urma evaluarilor din teren, s-a observat că semnele de prezență ale vidrei lipsesc din sectorul situat
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
partea superioară a sitului R0SCI0258, în amonte de loc. Cândești, pe ambele văi - Brătia și Brătioara. Într-unul dintre habitatele acvatice de pe Valea Brătiei, din porțiunea superioară, au fost numărate sute de exemplare. Specia nu a fost observată în aval de loc. Cândești. Tabel 28 - Alte specii relevante: Lacerta (Podarcis) muralis Nr. Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei 766 2. Denumirea științifică Lacerta (Podarcis) muralis 3. Denumirea populară șopârla de ziduri 4. Observații Au fost observate două populații (probabil interconectate), pe
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
aceste zone cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are un impact negativ asupra speciilor de pești specifici acestor zone. La fel, pragurile din beton și din lemn afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an, la an. Conform Directivei Cadru pentru Apă (2000/60/CE), care
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
La fel, pragurile din beton și din lemn afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an, la an. Conform Directivei Cadru pentru Apă (2000/60/CE), care urmărește protejarea și îmbunătățirea stării de conservare a ecosistemelor acvatice, a ecosistemelor terestre și a zonelor umede dependente de ecosistemele
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Amenajările de diferite catogorii și mărimi sunt prezente peste tot în sit, mai ales în zona localităților sau a captărilor pentru păstrăvării. Am identificat aceste lucrări în zona captărilor, a podurilor și în aval de păstrăvării. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Este un impact al cărei efect se resimte pe un termen foarte lung. În timpul acestor lucrări apa râurilor
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
presiunilor speciilor sunt prezentate în Anexă. E.3 Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Am identificat mai multe păstrăvării în sit, însă deocamdată am identificat o specie alohtonă, care provine din Păstrăvăria Brătioara, doar în râul Brătioara în aval de păstrăvărie. Putem afirma că în aval de acea păstrăvărie specia e prezentă într-un număr destul de mare. Tot timpul există posibilitate ca din aceste bălți și păstrăvării să scape câteva exemplare din specii invazive/alohtone, care ulterior să aibă
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Am identificat mai multe păstrăvării în sit, însă deocamdată am identificat o specie alohtonă, care provine din Păstrăvăria Brătioara, doar în râul Brătioara în aval de păstrăvărie. Putem afirma că în aval de acea păstrăvărie specia e prezentă într-un număr destul de mare. Tot timpul există posibilitate ca din aceste bălți și păstrăvării să scape câteva exemplare din specii invazive/alohtone, care ulterior să aibă un efect negativ asupra speciei țintă (aceste
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
au o mobilitate așa de mare ca păstrăvul). O altă problemă constituie lucrările de întreținere ale acestora. Periodic, deznisipatorul trebuie golit și spălat, în aceste situații apa care iese din deznisipator este tulbure, cauzând tulburarea apei din sectorul aflat în avalul microhidrocentralei. Un exemplu din literatură: Uzunova și colab. (2017) au studiat populațiile de Cottus gobio în râul Iskar (Bulgaria) și 8 afluenți ai acestui râu. Colectările de date au fost făcute între 2011-2015. Schimbările artificiale în regimul hidrologic datorită creșterii
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
și colab. (2017) au studiat populațiile de Cottus gobio în râul Iskar (Bulgaria) și 8 afluenți ai acestui râu. Colectările de date au fost făcute între 2011-2015. Schimbările artificiale în regimul hidrologic datorită creșterii sau scăderii periodice ale apei în aval de centralele hidroelectrice scade în mod dramatic numărul de pești 0+ (juvenili). Existența a două MHC-uri, direct deasupra zonei locuite de zglăvoci în râul Levi Iskar, ar putea explica absența aproape completă de zglăvoci juvenili în acest râu. În
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
au o mobilitate așa de mare ca păstrăvul). O altă problemă constituie lucrările de întreținere ale acestora. Periodic, deznisipatorul trebuie golit și spălat, în aceste situații apa care iese din deznisipator este tulbure, cauzând tulburarea apei din sectorul aflat în avalul microhidrocentralei. Un exemplu din literatură: Uzunova și colab. (2017) au studiat populațiile de Cottus gobio în râul Iskar (Bulgaria) și 8 afluenți ai acestui râu. Colectările de date au fost făcute între 2011-2015. Schimbările artificiale în regimul hidrologic datorită creșterii
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
și colab. (2017) au studiat populațiile de Cottus gobio în râul Iskar (Bulgaria) și 8 afluenți ai acestui râu. Colectările de date au fost făcute între 2011-2015. Schimbările artificiale în regimul hidrologic datorită creșterii sau scăderii periodice ale apei în aval de centralele hidroelectrice scade în mod dramatic numărul de pești 0+ (juvenili). Literatura de specialitate (Fischer și Kummer, 2000; Uzunova și colab., 2017) arată că secțiunile de unde se extrage apa/cu oscilații însemnate/au niveluri extrem de scăzute de apă și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Clasa 5: 1000-5000 i Mărimea populației: minim 2162 ind. Specia a fost prezentă atât în râul Brătia cât și în râul Brătioara pe toată lungimea celor 2 râuri din aria protejată. Specia este prezentă atât în amonte cât și în aval de aria protejată, însă trebuie menționată prezența semnificativă a elementelor de fragmentare pe lungimea apelor curgătoare în cadrul ariei protejate, care pe termen lung cumulat cu alte presiuni și amenințări prezente va avea un impact negativ semnificativ asupra stării de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
pe cursul Brătioarei predomină fitocenozele specifice R4401 “Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa”. Pe cursurile superioare ale apelor arboretele de anini sunt incluse în fondul forestier național, în timp ce mare parte a acestora, în aval de localitatea Cândești reprezintă vegetație forestieră în afara fondului forestier, necuprinsă în amenajamentele silvice. Structura habitatelor este conservată „favorabil”, precum și exercitarea funcțiilor specifice, observându-se arborete de diferite vârste și o bună capacitate de regenerare a acestora. Tipul de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
24.979863 BD08 45.336583 24.980467 Specii de pești invazive / alohtone Prezență/ absență Abundență Absență 0 Au fost identificate mai multe păstrăvării în sit, însă deocamdată s-a identificat o specie alohtonă, care provine din Păstrăvăria Brătioara, doar în râul Brătioara în aval de păstrăvărie. Putem afirma că în aval de acea păstrăvărie specia e prezentă într-un număr destul de mare. Tot timpul există posibilitate ca din aceste bălți și păstrăvării să scape câteva exemplare din specii invazive/alohtone, care ulterior să aibă
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
invazive / alohtone Prezență/ absență Abundență Absență 0 Au fost identificate mai multe păstrăvării în sit, însă deocamdată s-a identificat o specie alohtonă, care provine din Păstrăvăria Brătioara, doar în râul Brătioara în aval de păstrăvărie. Putem afirma că în aval de acea păstrăvărie specia e prezentă într-un număr destul de mare. Tot timpul există posibilitate ca din aceste bălți și păstrăvării să scape câteva exemplare din specii invazive/alohtone, care ulterior să aibă un efect negativ asupra speciei țintă (aceste
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
pe secțiunile unde au fost defrișate și nu s-au regenerat pe cale naturală. Valoarea actuală trebuie documentată în termen de 1 an. Elemente de fragmentare longitudinală Numărul elementelor de fragmentare (atât în interiorul sitului cât și în amonte și aval cu minim 30 km de limitele sitului) 0 În amonte de confluența pe râul Brătia există un prag de fund (45.324575 - 24.958754) înalt de cca. 3 m peste care specia nu poate să treacă. Există o captare în amonte de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
puncte de colectare Cel puțin 2 Cel puțin 10 Specia a fost prezentă atât în râul Brătia cât și în râul Brătioara pe toată lungimea celor 2 râuri din aria protejată. Specia este prezentă atât în amonte cât și în aval de aria protejată, însă trebuie menționată prezența semnificativă a elementelor de fragmentare pe lungimea apelor curgătoare în cadrul ariei protejate, care pe termen lung cumulat cu alte presiuni și amenințări prezente va avea un impact negativ semnificativ asupra stării de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
de conservare a speciei. Specii de pești invazive / alohtone Prezență/ absență Abundență Absență 0 Au fost identificate mai multe păstrăvării în sit, însă deocamdată s-a identificat o specie alohtonă, care provine din Păstrăvăria Brătioara, doar în râul Brătioara în aval de păstrăvărie. Putem afirma că în aval de acea păstrăvărie specia e prezentă într-un număr destul de mare. Tot timpul există posibilitate ca din aceste bălți și păstrăvării să scape câteva exemplare din specii invazive/alohtone, care ulterior să aibă
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
invazive / alohtone Prezență/ absență Abundență Absență 0 Au fost identificate mai multe păstrăvării în sit, însă deocamdată s-a identificat o specie alohtonă, care provine din Păstrăvăria Brătioara, doar în râul Brătioara în aval de păstrăvărie. Putem afirma că în aval de acea păstrăvărie specia e prezentă într-un număr destul de mare. Tot timpul există posibilitate ca din aceste bălți și păstrăvării să scape câteva exemplare din specii invazive/alohtone, care ulterior să aibă un efect negativ asupra speciei țintă (aceste
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
unde au fost făcute defrișări și nu a avut loc regenerarea pe cale naturală. Valoarea actuală trebuie documentată în termen de 1 an. Elemente de fragmentare longitudinală Numărul elementelor de fragmentare (atât în interiorul sitului cât și în amonte și aval cu minim 30 km de limitele sitului) 0 In amonte de confluența pe râul Brătia există un prag de fund (45.324575 - 24.958754) înalt de cca. 3 m peste care specia nu poate să treacă. Există o captare în amonte de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]