1,813 matches
-
conducere a breslei pictorilor, chiar și după vernisarea unei expoziții de prapuri neobizantini în curtea Goliei, văzînd, așadar, că tăcerea îi acoperă ca o cenușă neagră numele, îmi trînti într-o dimineață de perete ușa atelierului gest de maximă amenințare axiologică și-mi strigă din prag: "O să vedeți voi cînd... o să ajung deputat!" Aș fi vrut, în timp ce-mi întorcea indignat spatele, să-l întreb intervenție retorică, evident din partea cărui partid, dar aducîndu-mi aminte că toată viața nu pictase decît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trăitor în Iași, cum fu desemnat secretar de partid peste breaslă, făcu repede ședință și grăi celor de față: "De azi înainte nu se mai pictează în unghiuri!" Și nu încercă să mai dea explicații, considerînd că sensul ucazului său axiologic fusese înțeles și că urma să se treacă imediat la treabă. E adevărat, știa el ce știa!, existau în urbe cîțiva care trăgeau cu ochiul la albumele Skira, cele atît de occidental parfumate, și că își însușiseră binișor binefacerile cubismului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Grișa Vieru și Liuba Lari... Să lăsăm însă ambientul și să reținem, cît ne-a îngăduit fotogenica Găbița, violon d'Ingres-ul poetului național. Așa cum arată pictura lui nea Mărinică, zglobie ca o zi de talcioc, îi bănuim, în subteranele-i axiologice, și o subtilă manevră a Cotroceniului (unde poetul-pictor mănîncă fără să plătească), manevră menită a-l propulsa încă o dată pe șugubățul poet, acum și cu ajutorul culorilor, decisiv, în orbita Nobelului. Ajunse, de aici, de la Casa Armatei (sau piața Matache, sau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
propagandei. Recurgerea la soluțiile abstracte sau doar cvasiabstracte nu e numai o formă obligatorie de sincronism la curentele mondiale, e și vicleșugul prin care arta, fără a ceda concesiilor, se face primită pe simeze și devine, astfel, model și reper axiologic. 1989 distruge această schemă tridimensională și, în loc să optimizeze statutul artelor, să-l facă, după atîtea speranțe nutrite brusc, de urmat, îl atomizează, îl face fără cap și fără coadă, aproape imposibil de cuprins într-o sinteză, fie ea și aproximativă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și comodității de a memora minimumul necesar. Necesar cui? Necesar superficialității noastre din ce în ce mai endemice. Care preferă într-o șuetă mai mult sau mai puțin avizată doar jaloanele importante, lipsindu-se de celelalte, onorabilele, deși redundantele jaloane. Înainte de a numi nebuloasa axiologică în care ne mișcăm noi, cei de azi, să mai zăbovim, o clipă, în apropiatul trecut ce ni se pare perfect clarificat. Ar trebui să fim cel puțin circumspecți atunci cînd avem în vedere mișcarea personalităților timpului modern ca părîndu-ni-se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că da. Cu atît mai mult atunci cînd gustul îndoielnic nu mai poate fi compensat nici măcar de artificiile unei inteligențe briante. Ca a lui Alain. Cunosc un distins critic de artă, adeptul unui program auster, de o anume reconfortantă cruzime axiologică, angajat în destinul artei, care, în anii începutului său catedratic, anii anonimatului, desena candid, alături de studentul ce eram, într-o bancă de seminar, gingașe profiluri de camee... Era Dan Hăulică. 3 august L. intră, exaltat, în atelier să mă anunțe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
formarea atitudinii parcurge drumul de la nedeterminare la cristalizare în ceea ce privește toate cele componente ale sale. Astfel, în plan cognitiv, ideile și cunoștințele dobândesc grade de întemeiere, de la aproximare al apodicticitate; în plan afectiv, trăirile trec de la emoție la sentimente și preferințe axiologice; sub aspect comportamental, intențiile subiectului trec de la nehotărâre la decizie, indiferent dacă obiectul atitudinii este o realitate concretă sau o abstracție. Corelația și interdependența dintre cele trei componente structurale ale atitudinii este subliniată și de N. Mărgineanu atunci când arată că
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
mediul, cu lumea În structura personalității raportul dintre valoare și atitudine este foarte important Mediul obiectiv socio-cultural în care se naște și trăiește individul include, pe lângă alte elemente, și un sistem de valori sociale și modalități atitudinale care reprezintă universul axiologic specific unei comunități umane cu rol de orientare a procesului socializării și formării personalității. În calitatea lor de principii și criterii evaluative despre ceea ce important și de prețuit în viață, valorile, în măsura în care sunt interiorizate și integrate în structura personalității, devin
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
lor constatăm anumite „echivalențe enunțiale” (P. Iluță, fapt care ilustrează apropierea dintre atitudini și valori, în ceea ce privește conținutul și structura lor. Atitudinile și valorile (interiorizateă alcătuiesc împreună un sistem valoare-atitudine (Linton, 1968ă care ține de nucleul personalității determinând constituirea unor structuri axiologice cu rol orientativ direcțional și motivațional-acțional. Linton arată că o valoare este „orice element comun unei serii de situații, care este capabil să provoace un răspuns implicit al individului”, iar o atitudine este „răspunsul implicit determinat de un asemenea element
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
astfel ca instrumentale față de valori. Plasate mai în centrul sistemului motivațional, valorile determină și asigură direct procesele de apărare și manifestare a eului, stima de sine. Conținutul atitudinilor este legat de aceste mecanisme doar mijlocit. Am putea considera că profilul axiologic (al indivizilor, are o structură ierarhică: situate în centru și deasupra, valorile, ca principii generale despre dezirabil se transcriu în norme și atitudini, iar atitudinile se exprimă în opinii. De remarcat că acest model are un corespondent la nivel socio-
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
transcriu în norme și atitudini, iar atitudinile se exprimă în opinii. De remarcat că acest model are un corespondent la nivel socio- cultural: în fiecare societate și cultură -cu deosebire în societățile moderne și complexe - funcționează un ethos, un nucleu axiologic fundamental (valori de bazăă, o mentalitate (un sistem de norme, crezuri, atitudiniă clădită pe acest nucleu, și o opinie publică (reacții mai mult sau mai puțin consensuale la diferite evenimente, situațiiă. Orientarea atitudinal-valorică dă sens existenței și devenirii umane. Obiectele
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
comporta conform solicitărilor acesteiaă și dorințelor individului (ca expresie a libertății saleă. Majoritatea teoriilor și concepțiilor referitoare la personalitate, la structura și dinamica ei, consideră că valorile reprezintă formațiunile psihice cele mai consistente și mai influente, deoarece ele determină orientarea axiologică a persoanei, exprimată în atitudini și comportamente. Atitudinile sunt expresia orientării omului în relațiile sale cu realitatea; ele sunt „luări de poziții”, fundamentate rațional și afectiv motivațional, față de diverse „obiecte” ale realității, care au fost supuse unei evaluări în conformitate
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ale personalității acestuia, determinând caracterul său. Caracterul - arată P. Popescu-Neveanu trebuie înțeles ca „un sistem de atitudini proprii subiectului, exprimate de el constant în comportament, având o relevantă semnificație social umană și definindul individual pe subiect din punct de vedere axiologic”. Sistemul de valori care determină orientarea atitudinal-axiologică a personalității unui individ sau grup, include trei tipuri de valori: a. valori profesionale constituite prin raportarea individului sau grupului la activitatea desfășurată, la profesiile îndeplinite; b. valori psihosociale - rezultate din raportarea individului
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
individului la ceilalți membri ai colectivității; c. valori morale - constituite prin raportarea individului sau a grupului la dezirabilul social, la ceea ce este important, la binele individual și colectiv. Într-o exprimare sintetică, am putea menționa: - la nivelul unei societăți structurile axiologice includ valorile și normele sociale cu rol prospectiv ( ceea ce trebuie să faci, ceea ce este bineă, precum și modalitățile atitudinale constituite sub forma unor modele acționale și comportamentale care reprezintă dezirabilul social (ceea ce este prețuit, acceptat și împărtășit de majoritatea membrilor comunitățiiă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de vedere lingvistic nu derivă din DISCURSUL DIRECT sau DISCURSUL-INDIRECT INCIDENT ("normal") conține amestecat în el semnale ale celor două tipuri de evenimente din discurs (ale naratorului și ale personajului), două stiluri, două limbi, două voci, două sisteme semantice și axiologice. Totuși, unii teoreticieni (de ex., Banfield) argumentează împotriva acestei IPOTEZE A DUBLEI VOCI că el ar trebui considerat ca fiind o reprezentare fără vorbitor (fără narator) a subiectivității sau a sinelui. Există un număr de trăsături gramaticale sau indici care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cele ontologice și epistemologice sînt valabile în toate domeniile narative, se spune că narațiunea este omogenă din punct de vedere ontologic și epistemologic. Cu alte cuvinte, o narațiune s-ar putea să fie ontologic-omogenă dar fragmentată din punct de vedere axiologic, sau epistemologic-omogenă dar fragmentată din punct de vedere axiologic ș.a.m.d. ¶Pavel 1980 [1992], 1985. Vezi și MODALITATE. donator [donor]. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale pe care și le poate asuma un personaj (într-un basm), după Propp
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narative, se spune că narațiunea este omogenă din punct de vedere ontologic și epistemologic. Cu alte cuvinte, o narațiune s-ar putea să fie ontologic-omogenă dar fragmentată din punct de vedere axiologic, sau epistemologic-omogenă dar fragmentată din punct de vedere axiologic ș.a.m.d. ¶Pavel 1980 [1992], 1985. Vezi și MODALITATE. donator [donor]. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale pe care și le poate asuma un personaj (într-un basm), după Propp. Donatorul, analog cu ADJUVANTUL lui Greimas și LUNA lui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unui set de aserțiuni de un operator modal (cf. "Ion era bolnav" și "Ion nu știa că-i bolnav"). Operatorul, de exemplu, poate fi aletic (exprimă modalitățile de posibilitate, imposibilitate și necesitate), deontic (exprimă modalitățile de permisiune, prohibiție și obligație), axiologic (exprimă modalitățile de bunătate, răutate și indiferență), sau epistemic (exprimă modalitățile de cunoaștere, ignoranță și încredere). ¶Diverse constrîngeri modale guvernează DOMENIILE NARATIVE și, în termeni mai generali, determină "ce se întîmplă" într-o narațiune, stabilind despre ce este sau ar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
MOTIVE guvernate de omogenitate modală: toate formulele modale dintr-o povestire atomică sînt construite cu operatori aparținînd numai unei modalități. Povestirile atomice pot fi aletice (guvernate de operatorii posibilității, imposibilității și necesității), deontice (guvernate de operatorii permisiunii, prohibiției și obligației), axiologice (guvernate de operatorii bunătății, răutății și indiferenței) și epistemice (guvernate de operatorii cunoașterii, ignoranței și încrederii). Dat fiind un șir de motive divizabile, bunăoară, prin Lipsă (a unei valori)-Lichidarea Lipsei, șirul ar constitui o povestire atomică axiologică. Vezi și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și obligației), axiologice (guvernate de operatorii bunătății, răutății și indiferenței) și epistemice (guvernate de operatorii cunoașterii, ignoranței și încrederii). Dat fiind un șir de motive divizabile, bunăoară, prin Lipsă (a unei valori)-Lichidarea Lipsei, șirul ar constitui o povestire atomică axiologică. Vezi și POVESTIRE COMPUSĂ, MODALITATE, POVESTIRE MOLECULARĂ. povestire complexă [complex story]. O povestire care combină două sau mai multe NARAȚIUNI sau POVESTIRI (MINIMALE) prin CUPLAJ, INSERȚIE, sau ALTERNANȚĂ. "Ion era bogat, și Maria era săracă; apoi Maria a cîștigat la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
voința unei autorități morale, nici instrucțiuni pentru atingerea scopurilor morale. Specificul normelor morale nu constă în faptul că formează un grup aparte autonom, ci dimpotrivă în faptul că au importante afinități logice cu celelalte tipuri de norme și cu noțiunile axiologice de bine și rău. "A descoperi natura normelor morale nu înseamnă a descoperi în ele o anumită trăsătură unică", afirmă Wright, "ci a dezvălui relațiile complexe pe care le au cu un număr de alte lucruri"10. Normele morale sunt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
introdus în premise. Prin urmare, dacă trebuie apare în concluzia unui argument, dar nu și în premise, inferența nu este validă"25. Această interpretare a relației dintre este și trebuie este argumentată de T. Cătineanu din trei perspective: Din perspectivă axiologică, de domeniul lui trebuie sunt normele ideale. Normele sunt universale și abstracte, pe când indivizii sunt indivizi concreți. Caracterul constrângător al normelor limitează sau chiar anulează libertatea indivizilor ori dreptul lor la libertate. Acest argument poate fi întâlnit în concepția lui
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a fost și va rămâne aceeași, din eternitate în eternitate. Această linie virtuală de interpretare, arată T. Cătineanu, îmbracă diverse variante în istoria eticii și este în majoritatea cazurilor sceptică și subiectivă sub raport teoretic și totdeauna pesimistă sub raport axiologic 26. Alți filosofi, cum ar fi R. M. Hare, au încercat să explice motivul pentru care nu-l putem deduce pe trebuie din este cu ajutorul non-cognitivismului. Hare afirmă că "actualmente este în general acceptat ca adevărat prin definiție faptul că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
copii, cu ,,opere literare" ca ,,La cireșe", ,,Pupăza din tei", ,,La scăldat" etc. 311 În literatura de specialitate sunt prezentate diferite tipuri de criterii valorificate în selectarea textelor literare pentru copii: pe de o parte, criterii obligatorii (criteriul artistic, valoric/axiologic și criteriul accesibilității) și, pe de altă parte, criterii facultative (,,criteriul valorii educative/caracterul didactic moralizator și criteriul apartenenței tematice/exploatarea universului infantil" Gherghina e.a. 2005: 156). Pentru exemple de texte literare valorificate/valorificabile în etapa preșcolarității, vezi Secrieru 2006
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și alerga prin piață strigând neîncetat: Îl caut pe Dumnezeu! Îl caut pe Dumnezeu!""252 "Filosoful nou" al lui Nietzsche ar putea fi gândit ca elită socială, după cum sugerează unele interpretări. Dar semnificația primară a sa este aceea de "elită axiologică": el impune valorile și normele; el este însuși legiuitorul. Actul său se consumă în orizontul culturii. Într-un fel, "vocația" lui C. Rădulescu-Motru își desfășoară rolul tot într-un orizont cultural. Numai că autorul personalismului energetic lucrează cu un alt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]