1,522 matches
-
timpul profan în cel sacru, în locuri speciale de pasaj. Aplicația se face însă într-un plan exterior, fără subtextul metafizic al lui Eliade. Toate romanele lui S. au un timbru aparte. Ele interpretează într-un mod original una din axiomele favorite ale promoției sale: „Stăm pe o carte”. Funcția critică nu este, ca la ceilalți, disociată de cea fabulatorie, ci mai degrabă absorbită în ea. În romane determinismului mundan îi ia locul o cauzalitate livrescă. Din fuziunea celor două planuri
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
Marin Preda: „Primejdii nevăzute”, SLAST, 1985, 21; Mircea Iorgulescu, Prozatorul semnificativ, R, 1985, 7; Eugen Simion, Sfidarea retoricii, București, 1985, 303-335; Sorescu, Ușor cu pianul, 115-130; Mihai Ungheanu, Exactitatea admirației, București, 1985, 373-383; Ungureanu, Proza rom., I, 198-263; Ion Vartic, Axioma finală, TR, 1986, 45; Călinescu, Biblioteci, 262-270; Ion Cristoiu, Lumea literaturii, București, 1986, 159-181; Valentina Marin Curticeanu, Critica și modelul, București, 1986, 33-47, 89-118; Marin Preda, RRI, II, partea 2, 1130-1246; Mircea Popa, Marin Preda și noua literatură a satului
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
versuri în 1955, în paginile ziarului gălățean „Viața nouă”, iar primele articole de critică literară îi apar în revista „Ateneu” (1964). Colaborează la „Convorbiri literare”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Transilvania”, „Steaua”, „Tribuna”, „Familia”, „Contemporanul”, „Cronica”, „Adevărul literar și artistic”, „Axioma”, „Pagini literare”, „Porto-Franco”, „Sinteza” ș.a. Din 2000 conduce „Revista nouă”, periodic cultural și literar editat la Câmpina. T. se impune prin ampla monografie Paul Zarifopol (1981), cea dintâi exegeză dedicată prestigiosului critic și estetician. Confruntat permanent cu meandrele și atitudinile
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
Incursiune în Galaxia Bacovia, „Revista nouă”, 2001, 9; Christian Crăciun, Bacovia și ceilalți, „Pagini literare”, 2001, 9; Florin Mihăilescu, Bacovia cel mare și sfânt, VR, 2002, 8-9; Dan Mănucă, Caragialiene, CL, 2003, 3; Nicolae Dumitrescu, „Grigore Hagiu și generația sa”, „Axioma”, 2003, 11; Teodor Vârgolici, Fețele lui Caragiale, ALA, 2003, 664. T. V.
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
redacției”, asigurată de Mihu Dragomir, ulterior în „Gazeta literară” și în „România literară”, cu prezentări de Geo Dumitrescu. Tot acum începe o corespondență desfășurată peste două decenii cu autorul Libertății de a trage cu pușca. Mai scrie la „Tribuna”, „Steaua”, „Axioma”. Debutează editorial cu placheta Fiul rispitor (1994) și e inclus în culegeri literare editate la Ploiești. A mai semnat T.N. Vasile. Trei decenii despart debutul lui V. în presa literară de cel editorial. Întârzierea se explică în primul rând prin
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
explicarea manierei în care Pillat a reușit să concentreze ideea până la desenul unei singure imagini vizuale. Să muți pe cer o stea (2000) este una dintre cele mai rafinate cărți ale lui V., împărțirea în cicluri (Inscripții într-un vers, Axiome într-un vers, Ispite într-un vers și Aforisme într-un vers) având rolul de a delimita rostul versului ca mesaj ce conține potențial un adevăr absolut. Multe „inscripții” se dezvoltă în jurul unui motiv autohton, originalitatea provenind tocmai din capacitatea
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
străine la imagini culturale românești. Astfel, Mihail Sadoveanu apare „de dincolo de neguri, sub creanga lui de aur”, în timp ce Voronețul e figurat prin simplitatea arhitectonică, provocându-l pe cititor să vadă aievea „pereții ca și cerul de o singură credință”. Ciclul „axiomelor” cuprinde sentințe construite în jurul unor concepte, noțiuni abstracte și principii științifice, prin intermediul cărora omul poate să se autodefinească în raport cu propriul eu și cu lumea. „Ispitele” au ca punct de reper interioritatea, chintesența sufletească a poetului („tâlhar de visuri blonde-n
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
de putere din interiorul și dintre comunități, a practicilor de subzistență, a relațiilor sociale care formează țesutul social al comunităților-țintă sunt esențiale pentru practica dezvoltării participative. Antropologii se află prinși într-o dublă dilemă. Pe de o parte, una dintre axiomele cercetării antropologice - neintervenția în comunitățile studiate - este în contradicție directă cu practica proiectelor de dezvoltare, și anume integrarea comunităților locale în structuri politice (statul-națiune) și economice naționale și internaționale (piețe). O soluție intermediară este rolul de broker în numele comunității locale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
contribui la lărgirea orizontului ultimilor și la creșterea bunăstării lor” <ref id="96"> 96 Basarabia, nr. 44, 25 octombrie 1906. </ref>. Societatea considera că studiile primare În limba maternă reprezintă pentru fiecare om o „necesitate incontestabilă”, considerându-le drept „o axiomă politică”. Autoritățile au admis, În toamna lui 1906, studierea limbii române doar În Școala Eparhială de fete și În Seminarul Teologic din Chișinău <ref id="97"> 97 ANRM, fond 88, inventar 2, dosar 34, f. 121.</ref>. Cam acestea au
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
nu trebuie puse necontenit sub oblăduirea zeilor. Sebou horkon („respectarea jurământului”) stabilește ierarhia riguroasă a instanțelor de cult din tradiția orfică și pitagoreică: (I) zeii, (II) eroii, (III) daimonii, (IV) părinții. Iată aceste „porunci fundamentale”, care au și valoarea unor axiome curriculare: „Pe zeii nemuritori cinstește-i mai întâi cum e rânduit de lege (nómw w”" diakeitai)/ Și respectă jurământul (sebou oJrkon). Apoi cinstește eroii străluciți;/ venerează daimonii pământului, săvârșind întocmai rituri legitime;/ părinții tăi cinstește-i și rudele apropiate” (traducere
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai gravă a fost punerea în discuție a raporturilor dintre „adevărat” și „demonstrabil” în matematică. Au fost scoase la iveală câteva „imposibilități” ale matematicii: „imposibilitatea unei demonstrații de necontradicție absolută”; „incompletitudinea oricărei formalizări necontradictorii”; „imposibilitatea dezvoltării unui singur sistem de axiome pentru întreaga matematică” ș.a. Apoi, numeroase teorii prestigioase ale matematicii au fost „deconspirate” ca fiind vinovate teorii nedecidabile: „axiomatica aritmeticii” realizată de Peano; „sistemul Z”, propus de Hilbert și Bernais (pentru formalizarea aritmeticii numerelor întregi); „calculul predicatelor de ordinul unu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
conotativ din lingvistică și naratologie. Orice realitate poate fi considerată, prin analogie, un text (scris sau vorbit) - prin urmare, poate fi supusă unei abordări hermeneutice. Ideea că orice proces, fenomen sau lucru poate fi interpretat în multiple moduri constituie o axiomă a gândirii postmoderne. 232. Hlynka, Yeaman, op. cit., pp. 1-2. 233. C.P. Snow, The Two Cultures and the Scientific Revolution, Cambridge University Press, New York, 1969. Cartea a fost precedată de câteva articole în care marele fizician „deconspira” această taină a culturii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de clase de integritate (CI) și de relații ordonate între aceste clase. Ea poate fi definită astfel: (CI, <=, LUB, GLB). Așa cum Bell-LaPadula operează cu niveluri diferite de sensibilitate, modelul Biba clasifică obiectele în diferite niveluri de integritate. Modelul enunță trei axiome ale integrității: 1. axioma integrității simple. Ea stabilește că unui subiect aflat pe un anumit nivel de integritate nu-i este permis să observe (citească) un obiect de o integritate mai joasă (No Read Down, Nu citi dedesubt). 2. axioma
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
CI) și de relații ordonate între aceste clase. Ea poate fi definită astfel: (CI, <=, LUB, GLB). Așa cum Bell-LaPadula operează cu niveluri diferite de sensibilitate, modelul Biba clasifică obiectele în diferite niveluri de integritate. Modelul enunță trei axiome ale integrității: 1. axioma integrității simple. Ea stabilește că unui subiect aflat pe un anumit nivel de integritate nu-i este permis să observe (citească) un obiect de o integritate mai joasă (No Read Down, Nu citi dedesubt). 2. axioma integrității * (se citește stea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
axiome ale integrității: 1. axioma integrității simple. Ea stabilește că unui subiect aflat pe un anumit nivel de integritate nu-i este permis să observe (citească) un obiect de o integritate mai joasă (No Read Down, Nu citi dedesubt). 2. axioma integrității * (se citește stea) stabilește că unui obiect situat pe un anumit nivel de integritate nu-i este permis să modifice (scrie) alt obiect situat pe un nivel mai înalt de integritate (No Write Up, Nu scrie deasupra); 3. un
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
să modifice (scrie) alt obiect situat pe un nivel mai înalt de integritate (No Write Up, Nu scrie deasupra); 3. un subiect de pe un anumit nivel de integritate nu poate solicita un subiect situat pe un nivel de integritate superior. Axiomele și modelul Biba sunt redate în figura 4.3. Figura 4.3.Modelul Biba, cu axiomele lui În practică au fost implementate mai multe tipuri de sisteme de securitate multinivel, cum sunt SCOMP, Blocker, MLS Unixe, CMWs, NRL Pump, MLS
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Nu scrie deasupra); 3. un subiect de pe un anumit nivel de integritate nu poate solicita un subiect situat pe un nivel de integritate superior. Axiomele și modelul Biba sunt redate în figura 4.3. Figura 4.3.Modelul Biba, cu axiomele lui În practică au fost implementate mai multe tipuri de sisteme de securitate multinivel, cum sunt SCOMP, Blocker, MLS Unixe, CMWs, NRL Pump, MLS Logistics, Purple Penelope ș.a. 4.1.2. Modele ale securității multilateraletc "4.1.2. Modele ale
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Pe măsură ce le descoperă, el le transmite, le explică și le comentează pentru publicul care se cere convins. În al doilea moment al interpretării sale, P. urmărește cum cade Slavici, treptat, în capcana propriului profesionalism: lumea devine un simplu exemplu pentru axiomele deja statornicite de romancier. Ia naștere astfel un repertoriu de prefabricate și de stereotipii, inventariate minuțios și cu finețe. Într-un orizont de referință mai amplu, obiectul de interes al studiului este moralistul Slavici, fixat într-o atitudine didactică. În
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
ceva existent, ea are un sens strict obiectiv: este o condiție obiectiv necesară funcționării sistemului. Cerința funcțională este, în consecință, definibilă într-un mod absolut independent de conștiința persoanelor angrenate în activitatea respectivului sistem. Putem formula în acest punct două axiome ale analizei funcționale: Axioma orientării finaliste: o tendință funcțională tinde să dezvolte în respectivul sistem o presiune spre satisfacerea sa; ea orientează sistemul spre căutarea și adoptarea acelor activități care duc la satisfacerea sa. Axioma funcționalității universale: întreaga activitate a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un sens strict obiectiv: este o condiție obiectiv necesară funcționării sistemului. Cerința funcțională este, în consecință, definibilă într-un mod absolut independent de conștiința persoanelor angrenate în activitatea respectivului sistem. Putem formula în acest punct două axiome ale analizei funcționale: Axioma orientării finaliste: o tendință funcțională tinde să dezvolte în respectivul sistem o presiune spre satisfacerea sa; ea orientează sistemul spre căutarea și adoptarea acelor activități care duc la satisfacerea sa. Axioma funcționalității universale: întreaga activitate a unui sistem este orientată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
formula în acest punct două axiome ale analizei funcționale: Axioma orientării finaliste: o tendință funcțională tinde să dezvolte în respectivul sistem o presiune spre satisfacerea sa; ea orientează sistemul spre căutarea și adoptarea acelor activități care duc la satisfacerea sa. Axioma funcționalității universale: întreaga activitate a unui sistem este orientată spre satisfacerea cerințelor sale funcționale (finalist), nu există activități gratuite, lipsite de finalitate. În teoriile care au dezvoltată schema funcțională există o dispută latentă între două tipuri distincte de abordare a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de alți factori. Cerințe funcționale manifeste și latente. Am văzut că în schema funcțională este inclusă, ca una dintre presupozițiile fundamentale, afirmația că o cerință funcțională exercită în cadrul sistemului respectiv o presiune pentru declanșarea unei activități orientative spre satisfacerea ei (axioma orientării finaliste). Cu alte cuvinte, ea este manifestă. Sunt însă situații în care o cerință funcțională nu exercită vreo presiune în sensul satisfacerii sale: este latentă. Pot fi formulate două asemenea tipuri de situații care fac ca o cerință funcțională
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
spre istoria literaturii. O ilustrează studiile consacrate lui Antim Ivireanul sau tehnicilor narative în scrierile unor cronicari moldoveni importanți - Grigore Ureche și Miron Costin. Dar, privind ceva mai de aproape, nimic nu demonstrează mai bine decât aceste două lucrări validitatea axiomei conform căreia doar unghiul de vedere creează obiectul. Sub scalpelul analistului, autorul Didahiilor devine cap de serie în mânuirea unor strategii retorice subtile, cu carieră în istoria ulterioară a fenomenelor autohtone. Dincolo de deschiderea enciclopedică a elocinței lui Antim, în spatele dezinvolturii
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
putea fi tentați să includă propria lor națiune în orice studiu, sau, din motive de apropiere, ar putea să-și limiteze studiul la regiunea lor și să ignore comparațiile mai ample de la nivelul altor regiuni care ar putea fi adecvate. Axioma nestrămutată a cercetării științifice cere ca un studiu să fie astfel configurat încât să maximizeze încrederea în concluziile generale pe care le oferă. Doar în această situație este corect să se sublinieze situațiile individuale de interes special, pentru a se
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
proiectează o intersectare și o intercomunicare între științele exacte, umanioare, arte, mitic și religios. Două ar fi personalitățile obsedante pentru savant: Ion Barbu, în care vede un personaj de tip renascentist, împletire a matematicianului cu poetul, interesat de definirea în „axiome lirice” a treptelor autocunoașterii (a „nunților necesare”), și „filosoful modern” Jacob Boehme, „ereticul gândirii creștine”, care a avut viziunea împletirii raționalului cu iraționalul și care a intuit legea indeterminării. Că între Ion Barbu și Dan Barbilian nu există o schizoidie
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]