727 matches
-
ca o umbră, ca o suflare rece, ca un duh, ca un fior negru... Venise s-o ia... Vasilica a auzit-o... Ori, poate, chiar a văzut-o, și privirile-i neliniștite se ațintiră în necunoscut... ”-Cine te-a trimis?.. bâigui ea încet. Ah, El?!..” suspină ea, și cu un oftat adânc, ce a încremenit veacurile, și-a dat sufletul. Și, pleoapele-i coborâră încet și au stătut... Tot geamătul, tot zbuciumul de până atunci și o liniște, și o cumințenie
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Îmi contemplam cu obidă noua mutră În oglindă, blestemând În gând clipa nefastă În care o Întrebasem, Într‑o doară, pe Simonetta dacă știe pe cineva care tunde bine. Îți vine foarte bine, m‑a Încurajat Mariana. — Așa crezi ? am bâiguit eu, complet derutată. — Da. Stai să ți‑l mai aranjez puțin cu drotul. Când m‑am privit din nou În oglindă am avut un șoc. Arătam ca o bombonică sau poate ca o bomboană Kojak, așa, tunsă cu castron În
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
drăguță cu el, cu atât o să-ți meargă mai bine după aceea. Uite, asta e cheia de la cameră. Urci la etajul trei, camera 347. Camera e spre stânga, cum ieși din lift. Vrei să te conduc ? — Nu e nevoie, am bâiguit eu. Am luat cheia tremurând și m-am ridicat În picioare fărĂ să spun nimic. m-am gândit că ar fi fost prea periculos să pretex- tez ceva și să o șterg. Trebuia să o fac pe proasta până la capăt
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
câteva zeci de imagini ale unor documente de maximă importanță. Când vom face publice aceste documente, cursul istoriei va lua o nouă Întorsătură, spuse el privindu-mă cu ochii injectați și aerul unui câine Întărâtat. — Cine ești de fapt ? am bâiguit eu, tremurând. Ce cauți, de ce ai venit aici ? — Nu eu am venit la tine, spuse Teo Haiduc așezându-se comod În fotoliu, picior peste picior, luându- și un aer oarecum asemănĂtor celui flegmatic de odinioară. Tu ai venit la mine
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
îmi contemplam cu obidă noua mutră în oglindă, blestemând în gând clipa nefastă în care o întrebasem, într-o doară, pe Simonetta dacă știe pe cineva care tunde bine. Îți vine foarte bine, m-a încurajat Mariana. — Așa crezi ? am bâiguit eu, complet derutată. — Da. Stai să ți-l mai aranjez puțin cu drotul. Când m-am privit din nou în oglindă am avut un șoc. Arătam ca o bombonică sau poate ca o bomboană Kojak, așa, tunsă cu castron în
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
drăguță cu el, cu atât o să-ți meargă mai bine după aceea. Uite, asta e cheia de la cameră. Urci la etajul trei, camera 347. Camera e spre stânga, cum ieși din lift. Vrei să te conduc ? — Nu e nevoie, am bâiguit eu. Am luat cheia tremurând și m-am ridicat în picioare fără să spun nimic. M-am gândit că ar fi fost prea periculos să pretextez ceva și să o șterg. Trebuia să o fac pe proasta până la capăt. M-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
câteva zeci de imagini ale unor documente de maximă importanță. Când vom face publice aceste documente, cursul istoriei va lua o nouă întorsătură, spuse el privindu-mă cu ochii injectați și aerul unui câine întărâtat. — Cine ești de fapt ? am bâiguit eu, tremurând. Ce cauți, de ce ai venit aici ? — Nu eu am venit la tine, spuse Teo Haiduc așezându-se comod în fotoliu, picior peste picior, luându- și un aer oarecum asemănător celui flegmatic de odinioară. Tu ai venit la mine
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
i-a pus În dreptul femeii. După ce a ezitat cîteva clipe, aceasta i a luat și i-a băgat În geantă. „Dacă atunci aș fi avut atîția bani, În luna aceea, nu aș fi ajuns...“ Thomas i-a apăsat ușor mîna, bîiguind: „Dumnezeu Îl va avea În grijă pe fiu...“ Îl tulburase mult Întîlnirea cu Marika. Și-a dat seama mai ales atunci cînd, revenit acasă, bunica l-a Întrebat: „De ce nu vrei să ai un fiu cu Ingrid? Sau o fiică
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
o fată! Frate, soră cu Ann! Un copil pentru care să nu mai plătesc, a costat mult la Cryos!... Dumnezeu parcă te adusese În casă!... În pat!... Și Îl am, Thomas: un fiu!“ Thomas amuțise de tot. „Cu mine?“, a bîiguit, după un timp. „Da, Thomas... CÎnd am fost amîndoi În garsoniera mea... Încă tînără, mi-am zis că pot să mai am un copil... Îi spusesem și Maricrisei, care nu știa totuși cine ești, te socotea, doar În jocul nostru
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
se trezea din somn exact atunci, după ce fusese stimulat de jocurile precedente, de strategia ludică a Domnișoarei ri din ultimele două sau trei luni. așa că n-am mai spus „cum ați făcut, Domnișoară ri, ca să intrați la mine ?”, ci am bîiguit „vă rog să mă iertați”. Da, chiar așa i-am spus : — Vă rog să mă iertați. nu mai fac. În timp ce spuneam „vă rog să mă iertați, nu mai fac”, am avut revelația imensului potențial pe care îl avea acest nou
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
început chiar să-ți notezi unele vise și să reflectezi la ele... Dar mai ales ți-ai exersat memoria nocturnă și ai început, aproape sistematic, să-ți amintești, dimineața, visele avute în timpul nopții. Bravo, Bernard. — am fost un elev bun ? bîigui Bernard. — ai fost un elev silitor și mai ales te-ai trezit repede, mult mai repede decît majoritatea bărbaților din categoria ta. ai încercat chiar să faci un pas spre mine, ba chiar aș spune că ai parcurs jumătate din
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
este cea care afișează cele mai puține întîrzieri. Iar acum, mă mai informă Victor, nu fără o undă de mîndrie, American Airlines urma să fuzioneze cu US Airways. Cele două vor forma cea mai tare companie aeriană mondială. — Interesant, am bîiguit, puțin vinovat întrucît răspunsul meu nu avea nota de entuziasm din vocea lui Victor. În timp ce coboram într-unul din subsoluri am izbucnit însă amîndoi în rîs, cu un fel de complicitate, întrucît imaginile noastre reflectate de oglinda din lift spuneau
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
lucrurile prea departe, după câte am aflat. Ce s-a făcut, s-a făcut, însă înțelegi că noi suntem o familie onorabilă, nu putem lăsa pe sora noastră așa, de râsul lumii. Trebuie să vă căsătoriți. Titi înlemni. - Dar eu, bâigui el, trebuie să-ntreb pe mama, dacă vrea mama. Locotenentul râse cu poftă. - D-apoi când ai făcut isprava, amice, de ce n-ai întrebatpe mama? - Mama dumitale, zise împăciuitor și cam emfatic colonelul, tivindu-și mustața cu dosul mâinii, n-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fildeșul, unde, pe vremuri, băltea vrăjita apă a Bulindroiului, sau, după cum era alintată 97 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Genelul parșiv încremeni o clipă, cu străinul în spate, cu băsănăul puicuței spre el, cu capătul curelei în mâini, apoi bâigui încurcat: - Păi, nu ești tu, șantalio, madam Nicolici? - Cine zice?... - Ești, fă? - Eu?! - ...Nu-i, fă, nimic, atunci, că nu ești... ia, zgîrcește-te așa! Și-o pârâi, lăsîndu-i-se cu toată greutatea palmei drepte pe ceafă și căutând s-o frângă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sentimentalismul înecat în râs, hiperbola comică și umorul absurd. Avem de-a face cu o oglindă care, practic, deformează imaginea lumii și sfârșește prin a zămisli ea însăși imagini, subminând în acest fel prestigiul și sensul reflectării: să fim tandri, bâigui poligonul cățelu lipindu-și irișii de șoldurile voluptoase ale autobazei filaret să fim tandri, singurătatea mea, ciripi indicatorul de sens giratoriu, să fim tandri mai zise o muscă. În condițiile unei atari opacizări a discursului, care, e drept, nu are
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Petrache își îngustă ochii, să-l poată privi. Luminile se curbaseră în jurul capului cumătrului ; îi alunecau pe creștet ca niște coji de bostan. Iar fața i se lungise ca de lup și dinții aveau reflexii sidefii. Hai să ne plimbăm, bâigui. M-am încălzit de la votca asta. — Plătesc eu, spuse Fandarac, bătându-l pe umăr, e ziua ta norocoasă. Șofronică ! se întoarse spre cârciumar, care tresări, privindu-l printre sticle. Pune totul la mine, pe răboj. Și mai gândește-te dacă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
sub bărbie. Bărbatul întoarse lama și apăsă, de data asta cu latul, pe gâtul fetei, care, eliberată de groaza tăișului, strigă sfâșietor. — Unde e, nenorocito ? răcni bărbatul. Unde l-ai ascuns, că te omor, să te înveți minte... — Pe cine ? bâigui ea. Pe cine să as... — Nu știi, ai ? strigă el, apăsându-i fierul sub bărbie și făcând să-i clănțăne dinții. Da’ cine venea cu tine încoace ? Crezi că nu v-am văzut ? Crezi că nu știe toată lumea ? Unde e
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nestricată, netăiată, nedărâmată... — Auzi, da’... Costică se opri o clipă, privi în jur, stânjenit, și se apropie de căruțul băiatului. Întrebă, aproape pe mutește : — Piciorul meu... celălalt... poți să-l vezi ? — Când stai nemișcat și nu țopăi, da. — Piciorul meu ? bâigui Costică Ologu, cu glasul gâtuit de emoție. Vezi piciorul meu ? Unde e, arată-mi-l ! Aici ? indică cu degetul, tremurând, pe scaun. Aici ? mută degetul puțin mai încolo. Arată-mi- l, te rog... Știi că nu pot să ți-l arăt
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să-l legene. Golea se ridică hotărât, ca un om care are multă treabă. — Gata cu boceala, spuse. Cum Melania păru că nu-l aude, o scutură puternic de umeri : Hai, scoală-te, repetă el, avem treabă ! — Ce... ce treabă... ? bâigui fata, continuând să legene capul înțepenit în poală. — Uite, adăugă Golea. Cum ar fi cartea asta... Fugi repede și arunc-o la gunoi ! Melania lăsă cu blândețe capul fratelui ei, nu înainte de a-i așeza o pernă sub ceafă. Se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
rănile reîncepuseră să sângereze și să doară singure. Cu răsăritul în spate, umbrele lor se lungeau, despărțind malurile pe care trupurile zdrobite și năclăite de sânge, sudoare și urină abia se țineau să nu se prăbușească. „Or să se întoarcă“, bâiguiseră unii, înainte ca ușile să se închidă, băgând de seamă cu groază că, deși aceia plecaseră, umbrele lor rămăseseră, ca niște frontiere întunecate. Întinderea aceea de trupuri, unele prăvălite și gemând, altele încercând să se sprijine pe încheieturile mai puțin
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
la nimeni ! Mai bine vedeți-vă de treabă ! Lumea nu dă două parale pe noi, de ce-am da noi mai multe parale pe lume ? Puțică dibuiră pe undeva un rest de prelată, acoperiră mâna cu ea și, după ce Isaia bâigui ceva despre veșnica pomenire, cam fără chef, căci între timp i se uscase gura, se depărtară fără să se mai uite înapoi. Totuși, ceva ce nu le dădea pace plutea între ei. Se traseră mai lângă foc, cenușa fumega încă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
față, așteptându-i reacția. El privi speriat să nu greșească. Așa că răscoli cu lingura până ce câțiva dintre miejii fierturii ieșiră la iveală. Parcă avusese o presimțire. — Ei ? întrebă femeia, aplecându-se ca pentru a inhala aburii calzi. — Ciorbă de linte... bâigui el, simțind că nu mai are nicio scăpare. Cu țelină... preciză maică-sa, când lingura se împotmoli într-o bucată mai mare. Apoi nu-l mai întrerupse. Privi doar, atentă la detalii, dându-i cu promptitudine ceea ce credea, când și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bărbații, mai degrabă dibuind scările, cu ochii împăienjeniți de băutură. Maca își făcu loc și împinse ușa. Bătrânul zăcea pe spate, cu ochii larg deschiși, tremurând tot. Dinții îi clănțăneau ca niște castaniete, iar capul îi dârdâia, în același ritm. Bâiguia, speriat de ceva ce vedea doar el, sunetul venea din gât, de parcă scotea tot din el, fără să mai tragă aer în piept. Saliva făcea bulbuci care se umflau și se spărgeau în ritmul clănțănelii, îngroșându-se la colțul buzelor
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se simțea apărat de ea, dar lumina farului, izbindu-l peste obraji, ca o palmă învelită într-o mănușă de plastic, îl năuci. Mergi ! spuse Maca. Noi venim cu tine... Bătrânul se dădu înapoi, dar zidul îl opri. Cine sunteți ? bâigui. Vocea spartă îi ieșea dintr-un gâtlej uscat, care pierduse deprinderea de a vorbi. — Tu să ne spui cine suntem ! zise Maca. Și nu te mai agita atâta ! O să-ți cadă șapca și n-o să mai rămână nimic din tine
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Câteva ciocănituri precipitate în ușa de la intrare îl făcură să se îndrepte spre vestibul, deși mirat că Doru intra prin față în loc să vină din interior. Deschise ușa și, plin de surpriză, se trase doi pași înapoi, perplex, în fața Sultanei. - Dumneata, bâigui el, la mine, așa de dimineață? Ce s-aîntîmplat? Niciodată Sultana nu îndrăznise a-l căuta acasă. Costumul ei, discret și elegant (un tailleur de stofă neagră foarte moale, siluetând liniile trupului planturos, dar zvelt, o crizantemă artificială la butonieră), nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]