796 matches
-
Neagră. Din cauza lipsei fondurilor, cel de-al doilea turn al bisericii nu va mai fi construit niciodată. 1486: Brașovul și toată Țara Bârsei intră în "Universitatea Săsească", prin confirmarea privilegiului "Andreanum" pentru toți sașii din Sibiu, Mediaș, Brașov și Țara Bârsei. 1521: Judele Brașovului, "Johann (Hans) Benkner", primește de la "Neacșu" din Câmpulung, într-o epistolă scrisă în limba română, vești despre mișcările trupelor turcești de dincolo de Dunăre. 1524: Se construiește în lemn Cetățuia, o puternică fortăreață pe Dealul Cetății. Curând, va
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
că originea albaneză [ref. DEX '09] a cuvântului nu implică o provenineță dacică, acest procedeu etimologic putând fi considerat doar o speculație. Brasus este un antroponim autohton atestat de inscripțiile din Dacia Romană. Etimologistul Alexandru Ciorănescu consideră numele Brașov în legătură cu bîrsă /bârsă, variante bîrță /bârță În general se consideră că, în stadiul în care se află cercetarea etimologiei și a istoriei Brașovului din partea filologilor și istoricilor, problema etimologiei Brașovului este încă deschisă oricăror concluzii. Conform acestei ipoteze Brașov, în ungurește Brassó
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
originea albaneză [ref. DEX '09] a cuvântului nu implică o provenineță dacică, acest procedeu etimologic putând fi considerat doar o speculație. Brasus este un antroponim autohton atestat de inscripțiile din Dacia Romană. Etimologistul Alexandru Ciorănescu consideră numele Brașov în legătură cu bîrsă /bârsă, variante bîrță /bârță În general se consideră că, în stadiul în care se află cercetarea etimologiei și a istoriei Brașovului din partea filologilor și istoricilor, problema etimologiei Brașovului este încă deschisă oricăror concluzii. Conform acestei ipoteze Brașov, în ungurește Brassó provine
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Bara-su, și semnifică „apă tulbure”. "Fluvium Brassou" este atestat într-un document din 1360. Chiar cronicarul șcheian Radu Tempea afirma că „Brașovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Brașovia”. Pavel Binder plasează râul însă în Țara Bârsei și nu la poalele Tâmpei, probabil râul Ghimbav. Totuși, se pare că râul despre care se vorbește nu e altul decât actualul pârâu Graft, care, până a fi canalizat, venea din Șchei învolburat și mare Este un fapt istoric, că
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
vorbitoare", adică sugerează prin desen numele cetății (Corona). Stema actuală a municipiul Brașov, aprobată de Consiliul Local în anul 1996, conține un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 rădăcini argintii — cele 13 comune ale Țării Bârsei — care ies dintr-o coroană aurie cu trei lobi — simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri — însemnul specific pentru municipii reședință de județ. Semnificația în ansamblu a stemei este "„Înțelepciunea și Puterea
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
în anul 1211, regele Andrei al II-lea al Ungariei i-a chemat pe cavalerii teutoni pentru a proteja Transilvania de invaziile cumanilor. Alungarea cavalerilor teutoni în anul 1225 a diminuat forța de apărare a Trasilvaniei de sud-est, expunând Țara Bârsei invaziei mongole din primăvara anului 1241. Administrația Transilvaniei se afla în mâinile unui guvernator regal, sau voievod, care controla la mijlocul secolului XIII întreaga regiune. Societatea era împărțită în trei "națiuni" privilegiate, maghiarii, secuii și sașii, fiecare având 7 unități administrative
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
punct de vedere geografic orașul Făgăraș este situat în zona numită Țara Făgărașului, una dintre cele mai vechi și importante zone geografice și etno-culturale din România. Această zonă se mai numește Țara Oltului și se învecinează cu Țara Loviștei, Țara Bârsei și Țara Amlașului. Râurile care trec prin municipiul Făgăraș sunt: Conform recensământului efectuat în 2011 populația municipiului Făgăraș se ridica la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,17
Făgăraș () [Corola-website/Science/296980_a_298309]
-
în dialectul săsesc "Särnescht", în , în ) este un oraș în județul Brașov, Transilvania, România, format din localitățile componente Tohanu Nou și (reședința). Are o populație de de locuitori. Este situat la poalele masivului Piatra Craiului și este străbătut de râul Bârsa. Pe teritoriul de astăzi al orașului Zărnești se pare că au locuit oameni din cele mai vechi timpuri. Mai apoi, în perioada romană, se pare că aici au fost înmormântați soldați ai Legiunii XIII Gemina. Prima atestare documentară care amintește
Zărnești () [Corola-website/Science/296995_a_298324]
-
(în dialectul săsesc "Zäöeden", în , în , în latină "Cidium") este un municipiu în județul Brașov, Transilvania, România. În anul 2011 avea o populație de 21.708 locuitori. Între anii 1211-1225 în Țara Bârsei se aflau Cavalerii Teutoni. Pentru apărarea țării, aceștia au ridicat 5 cetăți, printre care și Cetatea Neagră "(Schwarzburg)" pe un vârf de deal, de 980m, aflat la poalele Măgurii Codlei. Cetatea se afla la așa-zisul „"Sachsenweg"” (drumul sașilor), drum
Codlea () [Corola-website/Science/296999_a_298328]
-
Teutoni. Pentru apărarea țării, aceștia au ridicat 5 cetăți, printre care și Cetatea Neagră "(Schwarzburg)" pe un vârf de deal, de 980m, aflat la poalele Măgurii Codlei. Cetatea se afla la așa-zisul „"Sachsenweg"” (drumul sașilor), drum care lega "Țara Bârsei" de "Provincia Sibiului". Cetatea a fost menționată prima dată în documente în anul 1265 sub denumirea „"castro Feketewholum"” (cetatea de pe Dealul Negru). După retragerea teutonilor cetatea a intrat sub ocrotirea regelui maghiar Béla al IV-lea al Ungariei. Probabil că
Codlea () [Corola-website/Science/296999_a_298328]
-
al Ungariei. Probabil că la invazia tătarilor din 1345 "Cetatea Neagră" a fost distrusă și nu a mai fost reconstruită. Se presupune că așezarea a fost fondată de coloniști germani în perioada în care Ordinul Teutonilor mai activa în Țara Bârsei. Localitatea a fost concepută ca sat cu o singura stradă, al cărui centru era reprezentat de o piață cu o biserică. Într-un document emis la 19 noiembrie 1377 localitatea este menționată pentru prima dată ca "„Cidinis”". În 1794 Georg
Codlea () [Corola-website/Science/296999_a_298328]
-
sate, distruse de mongoli la sfârșitul seculului al XIII-lea sau începutul secolului al XIV-lea, ale căror pământuri au revenit în cele din urmă Codlei. Codlea reprezenta în evul mediu unul din cele "„5 scaune”" de judecată din Țara Bârsei, de care ținea și Vulcan și poate localitățile menționate anterior, dar dispărute. Casa de oaspeți a comunității (Gasthause zur Schwarzburg). În 1910-11 a fost construită de către Wagner și Bruß pe locul unde până în 1737 a fost situat vechiul cimitir, care
Codlea () [Corola-website/Science/296999_a_298328]
-
de municipiul Brașov, pe cursul râului Ghimbășel, la 650 m altitudine. Localitatea numără în prezent aproximativ locuitori. Stema orașului reprezintă un scut cu trei trandafiri. Principalul monument al orașului este Cetatea . Situat în centrul țării, în partea superioară a "Țării Bârsei", la poalele masivului Postăvaru, la mică distanță de Munții Bucegi și Piatra Craiului și la capătul Nordic al culoarului (trecătorii) Rucăr, Bran și Cheia Predeal, orașul Râșnov păstrează de peste veacuri același iz istoric al unui burg prosper. Râșnovul se găsește
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
scos la iveală în interiorul castrului fragmente de ziduri, fragmente de teracotă sigilată și o figurină din lut care o reprezintă pe Venera = Venus, numele roman al zeiței grecești Afrodita, zeița dragostei, frumuseții și fertilității. În secolul al XIII-lea Țara Bârsei a fost colonizată cu populații germanice denumite „Sași”, deși majoritatea proveneau din apusul Imperiului Germanic. Se pare că, în zona Râșnovului, au fost aduși coloniști din valea Rinului, unde exista deja o localitate denumită „Rosenau”. Astfel, denumirea așezării transilvănene poate
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
Râșnovul și cetatea sa au fost vizitate de împăratul Sigismund de Luxemburg, totodată rege al Ungariei, care a acordat așezării dreptul de a ține târguri. Cu timpul localitatea a dobândit importanță comercială, fiind al doilea târg ca mărime din Țara Bârsei. Apar breslele dintre care cele mai importante sunt cele ale lemnarilor, țesătorilor și sticlarilor (de aici toponimul Valea Glăjeriei). În 1600, după lupta de la Mirăslău, trupele lui Mihai Viteazul au jefuit localitatea, fără să reușească cucerirea Cetății Râșnov. Pastorul Paul
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
Viteazul a acordat privilegii bisericii ortodoxe Sf. Nicolae din Râșnov, în documentele cancelariei sale numind așezarea "oraș al domniei mele". Însă nu întotdeuna viața locuitorilor a fost ușoară în Râșnov, dat fiind că se afla pe drumul ce lega Țara Bârsei de Pasul Bran, pe unde adesea cetele turce și tătare năvăleau în așezare și distrugeau tot ce râșnovenii construiseră. Astfel s-a hotărât construirea Cetății Râșnov - simbol al Râșnovului și azi principala atracție turistică din oraș. După primul război mondial
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
accesibili, aceasta fiind o alta zonă preferată pentru activități sportive. Aici se pot practica sporturi precum bungee-jumping, cățărări și paint-ball. Deasemenea sunt oferite de către investitori particulari servicii de practicare a echitației. La circa 3 km de oraș, în vecinătatea râului Bârsa se află ruinele Castrului Roman Cumidava, mărturie a celei mai vechi așezări precursoare a actualului oraș Râșnov. Săpăturile arheologice desfășurate în mai multe rânduri au dat la iveală o mare diversitate de ceramică de tip dacică, demonstrând că în apropiere
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
limita nordică a ”limesului Transalutamus”. Informația documentară este intărită și de descoperirea unei inscripții în piatră cu numele castrului din timpul împăratului Alexander Severus sec. III. “Castrul Roman este situat în punctul “Grădiște” la circa 500 m sud de râul Bârsa, la 3 km N - V de Râșnovul contemporan, ridicat mai întâi din pământ, apoi din piatră fasonată cu ziduri variind între 1-1,30 m. Săpăturile arheologice desfășurate în mai multe campanii au dat la iveală o mare diversitate de materiale
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
acum circa 60 de ani (aprox. 1949, când în urma unei explozii hidraulice - datorită sedimentelor acumulate și a intrării foarte înguste - a fost desfundată intrarea în peșteră, de unde și numele de peștera Fundata). Marea invazie a tătarilor din "1241", când Țara Bârsei a fost pustiită, precum și invaziile care au urmat, i-au determinat pe locuitorii "Râșnovului" să se gândească la construirea unui sistem de apărare cât mai puternic. Așa se explică necesitatea construirii cetății țărănești a Râșnovului în care populația a fost
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
perioadă când principala ocupație a acestora era agricultura, din acest motiv ea s-a și numit "„cetate țărănească”". Prima mențiune documentară despre "cetatea țărănească" a Râșnovului datează din anul 1335 când cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor în "Țara Bârsei", a fost pustiit întregul ținut, în afară de cetatea de pe dealul "Tâmpa" de la Brașov și de Cetatea Râșnov, care fiind puternic fortificate, au rezistat atacurilor, salvând viața locuitorilor refugiați între zidurile lor. Începuturile zidirii cetății au fost stabilite la sfârșitul secolului al
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
Mănoiu, care avea doisprezece ani când a sărit gardul (...) luându-și drumul spre ținuturile libere românești, ajungând la Breaza, unde se căsătorește cu Ana, fiica lui Oprea Vârtej.” Portul popular este asemănător cu cel din Țara Făgărașului sau din Țara Bârsei, fiind utilizată aceeași cromatică: negrul și roșul. Jocul popular „Ca la Breaza” are note aproape identice cu jocul „Breaza” din Făgăraș, acestea având originea primară comună. Domnitorii munteni au stăpânit în secolele XIV-XVI Țara Făgărașului și Țara Amlașului, perioadă în
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Breaza se situa pe unul din principalele patru drumuri ce lega centrele economice și politice din Transilvania și Țara Românească, atestate documentar, așa cum rezultă dintr-o scrisoare a voievodului muntean Vlad Țepeș adresată prietenilor săi din Brașov și din Țara Bârsei prin care îi anunța oficial că „a deschis pretutindeni drumurile pe la Rucăr și pe Prahova și pe Teleajen și pe Buzău”. Alături de drumuri existau și nouă poteci de trecere spre Țara Bârsei din care una era „...pe la satul Breaza, prin
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
adresată prietenilor săi din Brașov și din Țara Bârsei prin care îi anunța oficial că „a deschis pretutindeni drumurile pe la Rucăr și pe Prahova și pe Teleajen și pe Buzău”. Alături de drumuri existau și nouă poteci de trecere spre Țara Bârsei din care una era „...pe la satul Breaza, prin muntele Gurguiata”. Începând din luna mai 1790, „drumul Prahovei” a obținut recunoașterea oficială ca drum comercial de mare importanță, Divanul Țării Românești luând o hotărâre în acest sens. Din anul 1834, prin
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
documentară a localității Pătârlagele datează din 1573 dar se pare că localitatea există încă din secolul al XII-lea. Una dintre teoriile privind proveninența numelui Pătârlagele pune acest nume pe seama prezenței cavalerilor teutoni (care au trecut Munții Carpați dinspre Țara Bârsei) în această zonă în perioada 1211-1225 cu ocazia războaielor purtate cu cumanii. Cavalerii teutoni se pare că au avut aici o tabără. Astfel numele ar proveni de la numele "Peter" (Petru) și "lager" (tabără, loc de popas). În trecut, a făcut
Pătârlagele () [Corola-website/Science/300118_a_301447]
-
către nord și respectiv, sud. Culmile din partea nordică sunt cu mult mai scurte și mai abrupte decât cele din partea sudică, care sunt foarte lungi și domoale. Munții Făgărașului sunt delimitați la vest de Valea Oltului, iar la est de râul Bârsa Groșetului și Râul Dâmbovița. La nord sunt delimitați, printr-un mare abrupt tectonic, de Depresiunea Făgărașului, cunoscută și sub denumirea de "Țara Oltului". Înspre nord, pe o distanță de doar , diferența de nivel atinge peste de metri. Spre sud, delimitarea
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]